Johannes Laitenberger: Ne aflăm aici pentru a vă informa cu privire la rapoartele de progres privind mecanismele de cooperare şi verificare privind România şi Bulgaria, care au fost adoptate astăzi de Comisia Europeană. După cum am anunţat în prealabil, briefingul va avea două părţi: în primul rând, vom face o prezentare de ordin general a deciziei luate astăzi de Comisia Europeană şi vom răspunde la întrebările dvs de ordin general, iar după aceea va urma un briefing tehnic, off the record, cu experţi din diferite departamente ale Comisiei, care vă vor putea răspunde la întrebările de detaliu de ordin tehnic, în legătură cu aceste decizii.
Aş dori să spun, de asemenea, că vă vom pune la dispoziţie o serie de materiale scrise. O să avem şi un comunicat de presă şi diferite memo-uri cu privire la rapoarte şi un memo general pe aspecte procedurale. De asemenea, vă vom pune la dispoziţie rapoartele, deîndată ce vor fi înregistrate la registratura Comisiei. Materialele sunt prelucrate în timp ce vă vorbesc şi sperăm să vă fie puse la dispoziţie cât se poate de curând. Astăzi, Comisia a aprobat o serie de rapoarte prin care se evaluează progresele înregistrate în reforma judiciară şi combaterea corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul mecanismelor de cooperare şi verificare instituite când cele două ţări au aderat la Uniunea Europeană, anul trecut. De asemenea, Comisia a adoptat un raport separat privind gestionarea fondurilor europene în Bulgaria.
Bulgaria şi România au străbătut o cale lungă pe parcursul ultimului deceniu. Primele 18 luni după aderare au fost benefice atât pentru cele două ţări, cât şi pentru întregul Uniunii Europene. Sarcina noastră acum este de a consolida şi în cele două ţări şi în UE, progresele înregistrate. Comisia doreşte ca cetăţenii celor două ţări să beneficieze în totalitate de avantajele calităţii de membru şi să-şi consolideze încrederea în funcţionarea statului de drept. La aderarea celor două ţări la UE, în 2007, ambele s-au angajat să rezolve problemele care afectau sistemele lor judiciare şi să intensifice lupta împotriva corupţiei.Crima organizată a fost subliniată ca o problemă deosebită în Bulgaria. Primele rapoarte ale Comisiei au fost publicate în iunie anul trecut. Acum, la 18 luni de la aderare, Comisia a efectuat o evaluare mai detaliată a situaţiei din cele două ţări. Rapoartele sunt obiective, echilibrate şi se bazează pe o analiză cuprinzătoare a faptelor. Rapoartele prezintă progresele înregistrate, dar sunt sincere în prezentarea domeniilor unde mai sunt lucruri de făcut. Situaţia este diferită între cele două ţări, astfel că rapoartele reflectă diferenţele de pe teren. Nu comparăm cele două state membre în nici un fel. Pe scurt, rapoartele spun următoarele: în general, situaţia din România ne oferă o imagine amestecată. Elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, însă bazele sunt încă fragile şi deciziile privind corupţia la nivel înalt sunt încă prea politizate. Angajamentul faţă de reformă al instituţiilor şi organismelor esenţiale din România este inegal. Deşi s-au înregistrat progresele privind reforma judiciară, este nevoie să se arate că există pedepse pentru corupţia la nivel înalt. Comisia, deci, încurajează România să-şi intensifice reformele.
Acum, să trec la Bulgaria. În raportul Comisiei se spune că reforma sistemului judiciar şi a structurilor de poliţie este necesară şi se lasă demult aşteptată. Bulgaria a făcut paşi în direcţia cea bună în ultimii şase ani cu înfiinţarea Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională şi cu decizia de a reforma Ministerul de Interne. Însă progresele nu vor putea fi dovedite decât dacă se dovedeşte că aceste măsuri dau rezultate concrete în anchetarea, urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi crimă organizată. Comisia, de asemenea, a adoptat un raport separat privind gestionarea fondurilor europene în Bulgaria. De asemenea, UE ajută deja Bulgaria să facă îmbunătăţiri concrete ale nivelului de trai al cetăţenilor bulgari prin asistenţă financiară substanţială. În acelaşi timp, în ultimele şase luni Comisia a suspendat finanţarea europeană temporar din cauza neregulilor constatate în sistemul de control şi audit. Deşi s-au făcut multe pentru rezolvareaunor probleme, Comisia nu este încă suficient de convinsă pentru a reveni asupra deciziei. Astăzi, Comisia, prin urmare, a luat hotărârea oficială de a retrage acreditarea a două agenţii guvernamentale care se ocupă de gestionarea fondurilor de preaderare Phare. De îndată ce Bulgaria va fi luat măsurile necesare pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare şi control financiar, Comisia va reveni asupra deciziei. De asemenea, Comisia va lua decizia oficială de a suspenda anumite fonduri de finanţare a infrastructurii, în cadrul fondurilor de coeziune ISPA. Şi acum să intru în detalii.
Încep cu România. Guvernul a reuşit să-şi intensifice eforturile şi să continue procesul de reformă şi relativă stabilizare în sistemul juridic şi instituţional care se ocupă de combaterea corupţiei. Agenţia Naţională pentru Integritate şi Consiliul Naţional pentru Integritate, acum, funcţionează, însă trebuie să asigure o relaţie echilibrată şi cazuri concrete, fără întârziere. Am văzut, de asemenea, că şi Departamentul Naţional Anticorupţie a înregistrat progrese în urmărirea penală a unor cauze şi în lansarea unor anchete cu privire la o serie de cazuri la nivel înalt. Aceste cazuri, în etapa preprocesuală, trebuie să fie urmate de alte cazuri în etapa procesuală. Trebuie să vedem un consens fără echivoc, inclusiv din toate partidele parlamentare, pentru a eradica corupţia la nivel înalt. Vedem adesea întârzieri foarte mari din cauza judecătorilor care trimit cazurile înapoi la procurori, pentru motive minore, pe care ar putea să le rezolve singuri. De asemenea, suntem îngrijoraţi de amânarea procedurilor, de lipsa unor sentinţe care să aibă efect de descurajare în cazurile de corupţie la nivel înalt. Deci, instituţiile, procedurile, legile care există trebuie să arate în timp rezultatele. România trebuie să mai facă anumite lucruri mai concret. CSM trebuie să asume o poziţie lipsită de echivoc în combaterea corupţiei la nivel înalt, în contextul dezbaterii politice controversate care se desfăşoară acum în Parlament. Pentru a stabiliza cadrul juridic, guvernul trebuie să finalizeze noul Cod de Procedură Penală şi să înregistreze progrese privind proiectul de Cod Penal. Amendamentele controversate privind ordonanţa de urgenţă care modifică Codul Penal existen şi Codul de Procedură Penală existent trebuie să se renunţe. Lupta împotriva corupţiei trebuie să fie depolitizată şi România trebuie să-şi afirme angajamentul lipsit de echivoc faţă de combaterea corupţiei la nivel înalt. Stabilitatea instituţională a DNA trebuie să fie menţinută şi anchetarea independentă a foştilor miniştri şi membri ai Parlamentului trebuie să se poată desfăşura, pentru a restabili încrederea publicului. Angajamentul faţă de reformă trebuie să se înrădăcineze în întreg spectrul politic şi în sistemul judiciar.
Şi acum să trec la Bulgaria. (...)
Raportul analizează provocările serioase cu care se confruntă autorităţile bulgare în înregistrarea unor progrese reale în reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate. Există instituţiile necesare şi procedurile necesare, însă s-au înregistrat puţine rezultate pentru a demonstra faptul că sistemul funcţionează. De la ultimul raport al comisie Bulgaria a înfiinţat o agenţie de stat pentru securitate naţionale, pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate care lucrează la primele cazuri. Bulgaria a închis magazinele duty-free şi staţiile de benzină duty-free care se pare că constituiau punctele focale pentru corupţia locală şi crima organizată. Şi au introdus noi proceduri administrative care reduc posibilităţile de corupţie. S-au făcut angajamente şi privind reformarea Ministerului de Interne. Totuşi, în ciuda eforturilor care s-au făcut pentru crearea unor instituţii şi instituirea unor procese nu există încă rezultate. Problemele serioase ale Bulgariei în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate sunt provocate de deficienţele din sistemul judiciar. Codul Penal bulgar este învechit şi contribuie la supraîncărcarea sistemului judiciar. Există probleme în etapa preprocesuală, rolurile şi responsabilităţile poliţiei, ale serviciilor speciale, anchetatorilor şi procurorilor nu sunt suficient de bine definite. Cazurile importante sunt întârziate din cauza unor mici vicii procedurale. Toate acestea înseamnă că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a crimei organizate nu dă rezultate. Deşi s-au înregistrat unele progrese la câteva cazuri, multe fapte rămân nepedepsite. Bulgaria a înregistrat puţine progrese în îngheţarea sau confiscarea activelor financiare care rezultă din activităţile infracţionale. Deci sunt necesare progrese urgente cum ar fi modificarea Codului de Procedură Penală şi elaborarea unui nou Cod Penal pentru a facilita o administrare mai eficientă a justiţiei. De asemenea, trebuie să existe o lege mai bună privind conflictul de interese şi controlul averilor. Poliţia trebuie să fie mai bine organizată pentru a putea să abordeze şi să soluţioneze cazurile complexe. Rolurile şi responsabilităţile părţilor în faza preprocesuală trebuie să fie clarificată pentru a exista o mai bună cooperare între poliţie, anchetatori, departamentele de specialitate şi procuratură. Rolul de investigaţie al poliţiei trebuie să fie clarificat şi ...separat de rolul de informare operativă. Trebuie să se asigure mecanisme adecvate de control. Lipsa de respect pentru confidenţialitate şi pentru protecţia martorilor trebuie să fie soluţionată. Capacitatea administrativă a poliţiei şi a sistemului judiciar trebuie să fie consolidate. Poliţia trebuie să dispună de personal mai bine calificat şi de dotările necesare pentru a ancheta cazurile complexe. De asemenea, trebuie să se încheie procesul de informatizare a sistemului judecătoresc. De asemenea, comisia a adoptat astăzi un raport separat şi două decizii privind gestionarea fondurilor europene în Bulgaria. Am spus deja că fondurile europene se acordă deja pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor din Bulgaria. În acelaşi timp în ultimele 6 luni am suspendat provizoriu unele finanţări europene din cauza neregulilor constatate. Bulgaria se confruntă cu unele dificultăţi în multele din programele de preaderare şi trebuie să demonstreze că există structuri solide de gestionare financiară care funcţionează operativ pentru că este vorba de banii contribuabililor. Comisia recunoaşte eforturile întreprinse în ultimele luni de autorităţile bulgare. Totuşi este de datoria Comisiei să salvgardeze interesele financiare ale Uniunii. Prin urmare Comisia astăzi a luat decizia de a oficializa această suspendare şi a retrage acreditarea a două agenţii guvernamentale care gestionează fondurile de preaderare. În acelaşi timp Comisia a spus foarte clar că este pregătită să revină asupra acestei decizii de îndată ce Bulgaria va fi luat măsurile corective necesare. Comisia doreşte ca aceste dificultăţi să fie rezolvate cât se poate de curând în interesul cetăţenilor şi prin urmare a prezentat o serie de recomandări care să orienteze Bulgaria în acest proces. În încheiere aş dori să spun că Comisia va face tot ce-i stă în putinţă să ajute Bulgaria şi România. Este evident că rezultatele de pe teren trebuie să vină din partea celor două ţări. Cele 3 rapoarte demonstrează că este necesară continuarea unor reforme susţinute şi a aplicării unei strategii coerente. Sunt necesare modificări ale legilor şi procedurilor, dar înainte de toate este nevoie de rezultate concrete în cadrul proceselor, condamnărilor şi sentinţelor cu caracter de descurajare. Comisia a formulat astăzi şi o serie de recomandări către statele membre pe care dorim să le vedem aplicate până la următorul raport interimar de la începutul anului viitor, astfel încât să existe progrese reale. Bulgaria şi România pot să conteze pe susţinerea deplină şi activă a Comisiei în acest proces. Aceasta a fost prima prezentare a deciziei de astăzi a Comisie. Şi acum suntem la dispoziţia dumneavoastră pentru întrebările de ordin general. Şi de îndată ce am răspuns la întrebările de ordin general vom putea să trecem la cele tehnice.
Mark Gray: Mulţumesc Johannes. Poţi să ne dai o idee cu privire la sumele despre care vorbim? În legătură cu această suspendare a asistenţei, această anulare a acreditărilor şi a infrastructurii care nu va mai fi finanţată în cadrul ISPA. Este vorba de bani care ar fi trebuit să fie acordaţi autorităţilor bulgare sau există situaţii în care ar trebui să ramburseze unele fonduri care nu au fost cheltuite în mod corespunzător. Cred că este important să se facă distincţia între diferitele fonduri şi programe despre care vorbim. În ceea ce priveşte raportul privind gestionarea fondurilor europene în Bulgaria şi subliniez că aici vorbim în mod concret despre Bulgaria, este vorba despre 3 fonduri în principal. Fondurile de coeziune. Este vorba aici de problemele care s-au constatat la agenţia privind drumurile din Bulgaria. Apoi există problema nivelelor de finanţare şi a unor sume care au fost îngheţate şi s-a luat astăzi o decizie cu privire la 115 milioane care au fost îngheţate şi se suspendă acum această decizie. Când o să discutăm cu colegii despre aspectele tehnice vom putea să avem mai multe explicaţii cu privire la ce înseamnă fiecare intre aceste lucruri. Dar Johannes a subliniat o serie de domenii şi cred că de fapt aici va trebui să vedem calculul în totalitate pentru că este greu de spus, toate acestea depind şi de viitoarele cereri de plată pe care le vor înainta autorităţile bulgare. Avem aşa o cifră estimativă care poate fi coroborată cu colegii, care se ridică la aproximativ 250 milioane de euro. Şi apoi există a treia problemă, al treilea fond şi anume SAPARD, unde au existat unele probleme. Aici răspunsul scurt ar fi 121 de milioane euro. Deci cam despre asta vorbim. Dar fiecare program este diferit. Situaţiile sunt diferite. Şi în briefingul tehnic vom putea să intrăm mai în detaliu. Următoarea întrebare vă rog.
Reporter: Comisia a hotărât să suspende acreditarea a două agenţii de stat, însă ce puteţi să spuneţi despre alte fonduri din cadrul ISPA? Şi în al doilea rând ce trebuie să facă Bulgaria? În cât timp poate să depăşească această situaţie?
Johannes Laitenberger: Să continui ceea ce a spus Mark Gray. Suspendarea celor două agenţii. Este vorba de două agenţii de implementare. Şi problema se leagă de fondurile de preaderare FARE. Aici este vorba de 250 de milioane care încă trebuie să fie contractate, împărţite în două părţi, 220 de milioane din fondurile FARE în sine şi 30 de milioane din facilitatea de tranziţie. Deci aici banii încă nu au fost contractaţi după cum v-a explicat Mark Gray. În domeniul ISPA, despre care aţi vorbit, decizia este diferită în sensul că nu s-a retras acreditarea ci fosta sistare a plăţilor s-a transformat acum în suspendare până la aplicarea unor măsuri corective. În domeniul SAPARD se discută despre aplicarea nuor măsuri corective şi următoarele măsuri vor depinde de acestea. Putem să intrăm în mai mare detaliu cu privire la ce ar trebui să facă autorităţile bulgare pentru ca plăţile să fie reluate. ŞI vom putea să facem acest lucru în partea tehnică împreună cu experţii. Dar ca să dau un răspuns simplu ceea ce avem nevoie este să avem sisteme de audit funcţionale care ne oferă suficientă certitudine că nu se pot comite nereguli. În decizie comisia a formulat o serie de recomandări concrete. Le puteţi discuta mai târziu în partea tehnică. Dar considerăm că dacă se iau aceste măsuri atunci plăţile se pot relua. ...
Reporter: Am o întrebare privind formatul acestei conferinţe de presă. Pentru că de obicei vin repede comisarii să ne anunţe cea mai mică jumătate de măsură şi acum la aceste rapoarte importante unde ni se explică faptul că aderarea Bulgariei şi României sunt un fantastic succes al politicii de extindere nu vin comisarii să ne spună despre ce este vorba de fapt.
Johannes Laitenberger: În primul rând aş face o observaţie de ordin mai general. Acesta nu este un raport cu privire la extindere în general, ci este vorba de rapoarte cu privire la situaţii foarte concrete. Deci aş dori să vă avertizez să nu faceţi judecăţi de valoare cu privire la extindere în general. Eu cred că cele 18 luni au demonstrat foarte clar că cea mai recentă extindere, inclusiv cea cu Bulgaria şi România, a fost pregătită cu multă grijă şi aderarea lor consolidează şi noile state membre şi UE în general. Aş dori să subliniez că vorbim aici de o situaţie în care deşi mai sunt multe lucruri de făcut, s-au făcut deja multe lucruri. Şi oricum extinderea este o temă mult prea vastă, mult mai vastă decât cele de care discutăm. De exemplu ieri după-amiază Comisia a fost în măsură să recomande ridicarea măsurilor de salvgardare privind aviaţia bulgară, ceea ce demonstrează că există o dinamică a progresului şi a succesului. În ceea ce priveşte cealaltă problemă, avem de a face aici cu o decizie la care au participat o serie de direcţii generale ale Comisiei. Este vorba de mai multe portofolii care sunt implicate şi în orice caz purtătorul de cuvânt al Comisiei vorbeşte în numele şi cu autorizarea colegiului comisarilor. Şi ştiţi că membri colegiului se pun la dispoziţia presei ori de câte ori pot. Sunt momente în care însă nu pot să se pună la dispoziţia presei. Dar aici nu expun poziţia purtătorului de cuvânt ci poziţia CE.
Reporter: Deja în ianuarie s-au blocat nişte bani la ISPA. Este vorba acum de aceiaşi bani? Adică aceiaşi bani vor fi suspendaţi de comisie? Şi în al doilea rând, este oare un precedent acesta ca Comisia să pedepsească agenţii care au fost acreditate anterior şi care lucrează cu fonduri de preaderare?
Johannes Laitenberger: Prima întrebare. Ca să fim clari, evident, este vorba de aceiaşi bani. Deci în Ianuarie s-a întrerupt plata acestor fonduri temporar, iar acum s-a făcut suspendarea oficială până la luarea măsurilor. La a doua întrebare. Nu este un precedent în acest sens. Toate acestea se înscriu într-o politică de rigoare, de administrare a intereselor financiare ale UE. Şi evident în trecut Comisia a trebuit să mai aplice măsuri corective şi altor state membre. În ceea ce priveşte chestiunea agenţiilor, tehnic aici nu există precedent pentru că este vorba de un sistem nou. Acest sistem a fost introdus în acest mod odată cu aderarea din 2007. Deci tehnic este greu de identificat un precedent exact. Pentru că procedurile erau diferite în trecut. Însă vorbim din nou de o politică de administrare financiară globală care se aplică unui stat membru ...
Reporter: Când îşi va pierde Bulgaria finanţarea definitiv dacă nu reuşeşte să ia măsurile necesare? Şi în legătură cu acest aspect, care este termenul după care această pedeapsă devine reală.
Mark Gray: Nu am termene reale sau exacte cu privire la fiecare calendar, dar experţii pot să vă spună. Bineînţeles, ne aşteptăm ca aceste măsuri să se aplice cât se poate de curând. Nu avem mult timp la dispoziţie. Este necesar să se aplice măsuri urgente, dar fiecare program are propriile măsuri.
Johannes Laitenberger: Dar până acum nu s-a pierdut nimic, aşa adăuga. Şi pentru toate aceste sume mai există posibilitatea ca ele să fie folosite dacă se aplică rapid măsuri corective.
Reporter: În ceea ce priveşte facilitatea Schengen, nu aţi vorbit despre ea. Şi aţi putea să ne informaţi şi despre discuţiile care au avut loc în colegiul comisarilor înainte de adoptarea raportului, dacă au existat unele obiecţii sau diferenţe de opinii.
Johannes Laitenberger: Începem cu al doilea aspect. Este evident că Comisia a avut o dezbatere foarte sinceră şi aprofundată despre aceste rapoarte şi decizii. S-au analizat toate aspectele, atât cu privire la raportul privind mecanismele de cooperare şi verificare şi cu privire la raportul privind finanţarea. Şi deşi mulţi comisari au luat cuvântul şi şi-au spus punctul de vedere cu privire la diferitele programe, cu privire la situaţie, cu privire la percepţie, cu privire la situaţia diferitelor state membre, până la urmă decizia s-a luat în unanimitate. Adică Comisia transmite un mesaj foarte coerent, pe de o parte vigilenţă, pe de alta coerenţă.. Vigilenţă şi coerenţă. Următoarea întrebare.
Reporter: Guvernul bulgar s-a plâns că proiectul de raport a fost deja în presa bulgară cu mai multe zile înainte ceea ce ar afecta credibilitatea. Ce aţi avea de spus în acest sens?
Johannes Laitenberger: Nu pot să spun decât că regretăm cu toţii dacă o formă preliminară a unui raport este scursă în presă. Nu ne dăm seama cum se produc aceste scurgeri. Vă daţi seama că se face o muncă de pregătire îndelungată şi serioasă în instituţii. Sunt implicaţi şi experţii în afară, deci este regretabil acest fapt. Pe de altă parte am spus-o foarte clar, ceea ce contează este ce s-a adoptat astăzi şi nu ceea ce a circulat prin presă într-un fel sau altul înainte.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:02 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu