Marian Sârbu: Bună ziua. Vă mulţumesc pentru participarea la această conferinţă de presă în care voi încerca să vă prezint câteva din opiniile noastre în legătură cu două teme foarte importante care au fost pe agenda publică în săptămâna care a trecut, şi anume discuţiile referitoare la salariul minim pe economie, discuţiile dintre Guvern, sindicate şi organizaţiile patronale pe de o parte, iar pe de altă parte decizia sau mai bine zis informaţia care a venit de la Guvern în legătură cu o posibilă devansare a creşterii pensiilor, a punctului de pensii care ar fi urmat iniţial să crească de la 1 ianuarie 2009. În legătură cu salariul minim pe economie. Aşa după cum ştiţi Guvernul a făcut o ofertă sindicatelor şi patronatelor. Patronatele nu văd de ce nu ar accepta această ofertă de creştere de la 500 de lei cât este în acest moment salariul minim pe economie la 540 de lei începând cu 1 octombrie şi 600 de lei începând cu 1 ianuarie 2009. În opinia noastră, deşi cifrele noastre sunt cu totul altele, ştiaţi foarte bine, noi am propus iniţial o creştere a salariului minim pe economie la 640 de lei încă de la 1 septembrie, cu toate acestea nu dorim să intrăm într-o competiţie a cifrelor aruncate pe piaţă fără acoperire economică. Din punctul nostru de vedere oricum salariul minim pe economie rămas în aceşti ultimi 4 ani la un nivel mult prea mic, a fost generator de polarizare socială.
Dar întrucât avem convingerea că între sindicate, patronate şi Guvern în cadrul zilelor care vor urma, în zilele ce urmează se va ajunge la un acord în legătură cu această creştere, considerăm că cifra de 600 de lei 1 ianuarie 2009 este pentru noi o cifră de pornire în ceea ce priveşte oferta noastră electorală. Este o coincidenţă puţin bizară. Aşa după cum ştiţi premierul Tăriceanu a vorbit despre faptul că la cei 600 de lei se vor adăuga anual, bineînţeles după negocierea dintre sindicate şi patronate, cifra de 100 de euro. Asta înseamnă că în 4 ani de zile în mod absolut întâmplător salariul minim pe economie ar putea să ajungă la 100 lei. Asta înseamnă exact cifra pe care a promis-o PSD-ul în cadrul ofertei sale electorale. Ceea ce pot eu să vă spun însă în legătură cu salariul minim pe economie este că acea bază de plecare la 1 ianuarie 2009, 600 de lei, va reprezenta pentru noi baza de pornire în legătură cu negocierile cu sindicatele şi cu patronatele şi o resuscitare a dialogului social care în ultimii 4 ani a fost practic inexistent. De fapt ce este acest salariu salariu minim pe economie? Toată lumea vorbeşte despre el şi de foarte multe ori am constatat că se fac foarte multe confuzii. Salariul minim pe economie este un reper în funcţie de care multe alte venituri în România sunt influenţate. El ar trebui să conţină, cel puţin teoretic, ca şi salariul mediu, o componentă legată de competenţa profesională individuală, una legată de competenţa şi de capacitatea agentului economic respectiv şi cealaltă, şi asta reprezintă în esenţă salariul minim pe economie, competitivitatea societăţii, competitivitatea economiei naţionale. Spunea domnul ministru Păcuraru de multe ori că în acest moment competitivitatea României în ceea ce priveşte acordarea unui salariu minim pe economie nu se situează mai mult de nivelul a 500 de lei. Şi atunci întrebarea firească este: Ce a făcut acest Guvern pentru ca această competitivitate a ţării să fie mai mare? Ori este foarte bine ştiut că această competitivitate creşte doar atunci când se îmbunătăţeşte infrastructura, se construiesc autostrăzi, se construiesc linii noi de căi ferate, linii de telecomunicaţie, ş.a.m.d. La acest capitol, în ceea ce priveşte competenţa, competitivitatea României în ansamblul eu pentru a acorda un ansamblu minim net superior celui care există în acest moment, acest Guvern nu a făcut aproape nimic. De aceea intenţia noastră este aceea de a modifica substanţial politica în domeniul salariului minim pe economie, iar oferta noastră de 1000 lei rămâne în picioare, bineînţeles, în funcţie de negocierile care le vom avea la timpul potrivit cu sindicatele şi cu patronatele, vom putea să devansăm această creştere în funcţie şi de rezultatele din economia naţională. Tot în acest context al salariului minim pe economie un studiu al Organizaţiei Economice pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională a arătat că în România munca la negru a ajuns în acest moment la 50%. Este cea mai înfricoşătoare cifră prevăzută sau pe care eu am regăsit-o în vreunul din studiile în legătură cu piaţa muncii într-o ţară din Europa. În perioada 2000-2004 cifrele estimative pe acest indicator arătau la circa 25%. Deci practic putem spune, potrivit acestui studiu, că în perioada 2004-2008 munca la negru în România s-a dublat. Şi aici nu este vorba numai de faptul că ceea ce ar însemna teoretic că jumătate din românii care lucrează astăzi, care sunt pe piaţa muncii lucrează fără carte de muncă, fără contract individual de muncă. Cea mai mare parte din această muncă nefacturată, ca să spunem aşa, netaxată se datorează faptului că Guvernul nu a reuşit să evite blatul dintre angajat şi angajator şi anume acela de introducere în cartea de muncă a unui anumit nivel de salariu, şi anume salariul minim pe economie, şi plata unei anumite diferenţe în funcţie de negociere fără ca ea să fie taxată, nici în ceea ce priveşte bugetul de asigurări sociale şi nici în ceea ce priveşte toate celelalte taxe. Şi atunci de ce vorbeşte domnul Păcuraru, chipurile, de existenţa unui excedent la bugetul de asigurări sociale? Nu este altceva decât un artificiu de evidenţă. Şi anume, cu 2 ani în urmă pensiile pentru agricultori sunt plătite din bugetul de stat. Deci 7-7,5% din tot bugetul de asigurări sociale a fost preluat de bugetul de stat. Ceea ce a rămas la bugetul de asigurări sociale prin acest transfer, prin această plată dintr-un alt buzunar public este considerat de domnul ministru şi de domnul ministru Vosganian, şi de domnul ministru Păcuraru drept excedent. Este doar o simplă păcăleală. Cum am putea să vorbim de excedent la bugetele de asigurări sociale, când toate studiile, inclusiv făcute de persoane foarte avizate, arată că în România munca la negru a atins cifrele despre care vă spuneam, 50%. Este vorba de un artificiu prin care Guvernul încearcă să eludeze inclusiv capacitatea de a strânge taxele şi impozitele. Şi aici intru în cea de-a doua temă, şi anume în legătură cu creşterea pensiilor. Guvernul încearcă să explice creşterea sau o posibilă devansare, că nu an anunţat cu exactitate. Este vorba de o bâlbâială pur şi simplu în legătură cu această devansare. Prin existenţa acestui excedent, care având în vedere trecerea la bugetul de stat a pensiilor pentru agricultori el ar fi trebuit să fie acum de 4-500 de milioane de euro. Pentru că pensiile pentru agricultori valorează anual aproximativ 7-800 milioane de euro, fiind la jumătatea anului strict contabil ar fi trebuit să existe un excedent de 400 milioane de euro. Dar nu există. Excedentul în acest moment este doar 150 de milioane de euro. Şi atunci las la o parte aspectul strict electoral al acestei propuneri. Domnul Păcuraru s-a temut aşa cum se teme Guvernul de foarte mult timp, de faptul că un alt partid şi mai ales PSD-ul o să i-o ia înainte în legătură cu propunerile respective. Şi anul trecut după ce le-am propus o devansare cu luna noiembrie a creşterii pensiilor au făcut-o, deşi iniţial au spus nu. Probabil că şi în anul acesta vor proceda la fel. Numai că acest minim excedent despre care vorbeşte domnul Păcuraru nu este altceva decât ceea ce trebuia să existe deja în buzunarele pensionarilor. De la începutul anului şi până acum puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 10%. De ce? Pentru că în timp ce salariul mediu pe economie nu mai este cel prognozat la începutul anului, adică 1550 ci a depăşit 1700 de lei, adică o creştere de 10%, de mai mult de 10%, automat punctul de pensie ar fi trebuit să crească în mod corespunzător. Ei bine Guvernul nu a făcut acest lucru şi acest excedent rezultat din lipsa de creştere şi de adaptare la creşterea inflaţiilor, a punctului de pensie, Guvernul consideră chipurile un excedent în urma căruia va devansa creşterea pensiilor. Este o păcăleală, ca să folosesc un termen mai puţin salubru. În esenţă dacă ar vrea să menţină puterea de cumpărare a pensionarilor Guvernul ar fi trebuit să mărească de la 1 iulie, chiar cu începutul acestui semestru, punctul de pensie cu 10%. Şi abia după aceea să se gândească, şi la asta ne gândim şi noi, la o devansare a creşterii punctului de pensie cel puţin începând cu 1 octombrie anul acesta, deci cu momentul în care o creştere a preţurilor generată de creşterea preţurilor la utilităţi este uşor de aşteptat. Numai că în acest moment Guvernul nu are nici o previziune pentru valoarea salariului mediu pe economie de anul trecut. Şi vom aştepta cu atenţie proiectul de bugetul pe anul viitor, pentru că acolo în clipa în care se va stabili proiecţia Pentru anul viitor vom şti cu adevărat cât reprezintă din creşterea punctului de pensie ceea ce vrea Guvernul să propună. În mod cert primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă ar fi fost păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor, repet, care au pierdut 10% de la începutul anului din puterea de cumpărare. Întâmplarea face ca cifrele să corespundă. Rata inflaţiei este cumva prevăzută la circa 10%, iar stabilirea de către BNR a unei rate de referinţă a dobânzii tot de circa 10% nu este întâmplătoare. Deci sunt mult cifre care nu corespund în viziunea Guvernului şi care nu încearcă decât să păcălească o mare parte din pensionari, pentru că la ei mă refer în primul rând. De aceea din punctul nostru de vedere în mod automat dacă ar fi sincer, dacă ar avea cu adevărat resursele necesare, dacă şi-ar respecta angajamentele faţă de pensionari, prima măsură pe care ar fi trebuit să o ia acest Guvern ar fi fost, repet, 10% creşterea punctului de pensie începând cu 1 iulie şi apoi o devansare eventuală, repet, probabil cu 1 octombrie, a creşterii punctului de pensie de anul trecut potrivit legii adoptată anul trecut în Parlament. Vă mulţumesc şi aştept eventuale întrebări.
Reporter: ...creştere a punctului de pensie cu 20% începând cu 1 noiembrie. PSD-ul ...
Mihai Sârbu: Sunt două elemente diferite. Unul este cel legat de păstrarea puterii de cumpărare pierdută de la începutul anului şi care ar putea fi acoperită doar printr-o creştere de 10% a punctului de pensie începând cu semestrul 2, adică 1 iulie. Asta e separat de ceea ce înseamnă devansare. Iar dacă discutăm de devansare ar fi mult mai logic şi ar fi într-adevăr o încercare de rezolvare a problemelor pensionarilor dacă această devansare ar avea loc cu începutul primului trimestru, adică 1 octombrie. Nu uitaţi că 1 octombrie reprezintă, sau în orice caz luna octombrie şi luna la care, potrivit Constituţiei, Guvernul este obligat să depună proiectul de buget de la Parlament. În acest context vom avea, cel puţin teoretic, prognozele pe anul următor şi vom şti cu adevărat cât este prognoza pe anul viitor la salariul mediu pe economie, vom şti cu adevărat la 1 octombrie şi ceea ce înseamnă această devansare, cu cât vom devansa din creşterea prevăzută la 1 ianuarie 2009.
Reporter: ...
Mihai Sârbu: Fireşte 20% este un procent care dacă în condiţiile în care nu se acordă acest 10%, nu va face la 1 noiembrie decât să acopere o parte din puterea de cumpărare de anul acesta. Nu este vorba de o devansare. Este o minciună. Devansare înseamnă să preiei o parte din creşterea de pensii din anul următor, din 2009 şi să o dai mai devreme, anul acesta. Dar asta în condiţiile în care ai păstrat puterea de cumpărare. Ori, vă repet, puterea de cumpărare a pensionarilor de la începutul anului a scăzut cu 10%.
Reporter: ...
Mihai Sârbu: Noi vom continua să presăm pe acest Guvern ca această refacere a puterii de cumpărare să fie făcută chiar dacă nu de la 1 iulie, dar măcar 1 august, 1 septembrie şi după ce punctul de pensie va fi reactualizat vom insista pentru o devansare a legii începând cu 1 octombrie, adică cu ultimul trimestru. Pentru că atunci vom avea, repet, şi indicatorii macroeconomici pe anul următor.
Reporter: ...
Mihai Sârbu: 20-25-30, depinde aici şi de ce va fi în bugetul de asigurări sociale la 1 octombrie. Bun. Vă mulţumesc foarte mult. Vă doresc o zi bună.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 12:05 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu