Consultările şefului statului cu partidele politice pe tema creşterii preţurilor la alimente şi energie s-au încheiat, marţi, la Palatul Cotroceni, după trei ore şi jumătate de discuţii.
La convorbiri au participat reprezentanţii partidelor parlamentare şi cei ai grupului minorităţilor naţionale.
Democrat-liberalii au fost reprezentaţi de către Emil Boc, Theodor Stolojan şi Gheorghe Pogea.
Din partea PSD, au fost prezenţi Ilie Sârbu, Constantin Niţă şi Iulian Iancu. PC a fost reprezentat de Lia Ardelean, Maria Grapini şi Silvia Ciornei.
Delegaţia PRM a fost formată din Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar şi Lucian Bolcaş. Miniştrii Paul Păcuraru şi Varujan Vosganian au participat din partea PNL, iar UDMR a fost reprezentată de Marko Bela, Kelemen Hunor, Erdely Istvan.
Din partea grupului minorităţilor, au fost prezenţi Varujan Pambuccian, Nicolae Păun şi Aurel Vainer.
Liderii PSD, PNL şi PC, Mircea Geoană, Călin Popescu Tăriceanu şi Daniela Popa nu au fost prezenţi la întâlnirea de la Cotroceni. Geoană şi Tăriceanu au motivat că nu sunt în ţară, iar PC a argumentat că discuţiile sunt economice şi nu politice, motiv pentru care partidul a fost reprezentat de specialişti în probleme economice.
La începutul întâlnirii, şeful statului le-a spus celor prezenţi că i-a chemat să discute despre creşterea preţurilor la energie şi alimente, menţionând că acest subiect a fost amplu dezbătut la cel mai recent Consiliu European. El a afirmat că una dintre concluziile acelui consiliu a fost că există probleme structurale la nivelul economiilor din Uniunea Europeană.
PC a anunţat că Alianţa PSD-PC îi va prezenta şefului statului şi va lansa în dezbatere publică un Pact naţional pentru energie şi hrană, care cuprinde zece proiecte "articulate, susţinute".
Marko Bella: ...şi am încercat să formulăm şi anumite concluzii privind măsurile pe care va trebui să le luăm cât mai urgent, atât pe plan legislativ cât şi în ceea ce îi priveşte pe guvernanţi. De fapt aş putea să subliniez că am discutat două teme distincte şi anume măsurile de protecţie sociale pe care va trebui să le luăm foarte urgent şi foarte punctual şi care vizează în mod firesc protejarea celor săraci, atât în ceea ce priveşte preţurile ridicate în general, cât şi în ceea ce priveşte preţul energiei. Pe de altă parte necesitatea elaborării unor strategii într-o serie de domenii importante, în domeniul energetic, cât şi ceea ce ne priveşte şi ne interesează în mod deosebit, problema agriculturii. Dar permiteţi-mi ca în continuare să rog pe domnul deputat Erdei Istvan să se refere în mod concret la propunerile făcute de UDMR. Vă mulţumesc.
Erdei Istvan: Mulţumesc domnule preşedinte. Bună ziua vă spun şi eu. Deci s-au discutat două teme legate de creşterea preţurilor în ceea ce priveşte alimentele şi în ceea ce priveşte combustibilii, adică energia in generis. S-au discutat probleme punctuale, deci măsuri care se iau imediat şi s-au discutat şi strategii, respectiv măsuri care se vor lua pe termen scurt. În ceea ce priveşte protecţia socială a celor nevoiaşi, UDMR susţine ideea de a crea un sistem de ajutorare a acelora pentru care diferenţa în bugetul familial care este produs de creşterea nepermisă a preţurilor privind alimentele să fie acoperită. Această diferenţă să fie acoperită. Dar susţinem ideea, în continuare, ca aceste ajutoare să nu fie considerate ca sursă de venit şi să acopere numai golul creat de preţurile ridicate. În domeniul energetic susţinem ideea că cea mai bună reducere a preţurilor este economisirea. Solicităm elaborarea unor programe de economisire a energiei termice prin programul privind finanţarea sau cofinanţarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor existente, iar mărirea exigenţelor normative ale noilor construcţii care să realizeze aceste cerinţe energetice în viitor ca să nu avem probleme de genul acesta în anii care urmează. În domeniul agriculturii susţinem ideea. Sunt studii care atestă că România prin situaţia geografică a lui permite ca agricultura românească să producă atâtea alimente care să fie suficiente pentru 80, alte studii spun pentru 200 de milioane de locuitori de oameni. Pornind de la această idee UDMR susţine că trebuie reorganizată, revitalizată agricultura României, retrocedările terenurilor au fost sau sunt spre finalizare. Singura problemă, adică printre altele o problemă majoră a fermierilor, să-i spunem aşa, este că cu toate că deţine o suprafaţă de teren care ar putea să devină rentabilă în ceea ce priveşte agricultura, în ceea ce priveşte producţia agricolă, aceste suprafeţe sunt împărţite în foarte multe parcele ceea ce cresc foarte mult costul lucrărilor efectuate în domeniu. Pentru a rezolva, pentru a soluţiona această problemă UDMR a depus în repetate rânduri, de 3 ori, în Parlamentul României o lege privind comasarea acestor terenuri, cu posibilitatea de finanţare de la bugetul de stat sau de la bugetul UE a cheltuielilor aferente acestei comasări. Sperăm că în viitorul apropiat această lege va fi votată în Parlamentul României şi vom ajuta astfel ca producţia indigenă să fie revigorată. Mulţumim.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:28)
Al treilea principiu este legat de faptul că dorim păstrarea echilibrului societal. Nu dorim adâncirea discrepanţelor sociale în România, pe de o parte foarte puţini foarte bogaţi, iar pe de altă parte foarte mulţi foarte săraci, întrucât acest lucru ar conduce şi la insecuritate socială, la punerea în pericol a principiilor democratice şi a incapacităţii românilor de a face faţă provocărilor traiului de zi cu zi. De aceea al treilea principiu pe care l-am spus a fost legat de măsuri şi pe termen mediu şi lung pe care domnul preşedinte Stolojan o să le prezinte. În privinţa măsurilor punctuale pe care le-am propus, ele au vizat şi vizează categorii punctuale de cetăţeni care sunt cei mai vulnerabili în urma procesului de majorare a preţurilor la energie şi curent electric iar Guvernul trebuie să intervină punctual pentru aceste categorii sociale şi să dea soluţii care să-i permită un trai decent. Aceste măsuri pe care le-am amintit şi ieri sunt în esenţă următoarele: 1. Creşterea nivelului minim garantat pe acoperirea influenţelor negative, urmare a măririi preţurilor la alimente pentru categoriile sociale care au venituri reduse şi foarte reduse potrivit legilor în vigoare în momentul de faţă. 2. Acordarea de ajutoare pentru încălzire şi energie electrică, din nou, acestor categorii sociale vulnerabile şi cu venituri foarte scăzute. 3. Salariul minim pe economie la 575 de lei care să permită practic o majorare cu 15% a salariului minim pe economie şi să acopere ceea ce astăzi înseamnă creşterea preţurilor. 4. Pentru pensionarii cu venituri reduse, şi aici ne referim la cei care sunt la limita subzistenţei, majorarea punctului de pensie aşa cum există angajamentul Guvernului pentru ca aceşti pensionari să poată să facă faţă provocărilor existenţiale din viaţa de zi cu zi. 5. Acordarea de compensaţii directe persoanelor cu venituri mici, altele decât cele cuprinse în cele 4 măsuri anterioare pentru ca această creştere a preţurilor să nu-i afecteze. Am luat ... preşedintelui de a ţine cont că aceste măsuri nu trebuie să ducă România într-un proces inflaţionist care să se întoarcă după aceea împotriva noastră, ci aşa cum sunt şi recomandările CE, aceste măsuri determinate de creşterea pensiilor să fie în primul rând vizate şi să fie benefice persoanelor direct afectate, potrivit şi principiului pe care PD-L l-a susţinut dintotdeauna, de solidaritate activă. Asta înseamnă că ajutorul pe care îl dai trebuie să fie direct adresat acelei persoane care are nevoie de el şi să nu arunci cu bani în dreapta şi în stânga...după aceea să se poată întoarce într-un proces inflaţionist. Concluzia a fost că în urma acestor propuneri formulate de partidele politice Guvernul trebuie să vină şi să prezinte un set de măsuri tocmai pentru aceste persoane defavorizate, măsuri care după aceea să fie prezentate partidelor politice pentru a ajunge la un relativ consens cu privire la necesarul de măsuri pentru protejarea populaţiei, fără ca prin aceste măsuri să aruncăm, repet, ţara într-un proces inflaţionist, să compromitem dezvoltarea economică viitoare şi să se întoarcă în ultimă instanţă împotriva noastră. Repet, ţinta trebuie să fie acei cetăţeni ai României direct loviţi de majorarea preţurilor. Îl rog pe domnul preşedinte Stolojan să prezinte proiectul pe termen mediu şi lung cu privire la această situaţie.
Theodor Stolojan: Premiza de la care plecăm în acest proiect de măsuri pe termen mediu şi lung este concluzia experţilor din toată lumea că aceste mişcări ale preţurilor, creşteri ale preţurilor la energie şi la alimente nu sunt temporare, că ele vor fi permanent cu noi pentru o lungă perioadă de timp. În consecinţă atât firmele, cât şi gospodăriile populaţiei nu au altă posibilitate decât de a face faţă la această realitate nouă a preţurilor la energie şi la alimente. În consecinţă vor trece printr-un proces de ajustare care are costuri. Aici intervine sau trebuie să intervină acţiunea oricărui Guvern responsabil şi Parlament responsabil, adică prin politicile publice să poată să faciliteze această ajustare la noile realităţi de preţuri pe care nu noi le determinăm, ci în primul rând economia mondială, condiţiile şi sigur, cu neajunsurile pe care le avem în economia românească. În domeniul energiei România va trebui pe termen mediu şi lung să-şi reducă în termen relativ dependenţa faţă de importurile masive de energie,iar acest lucru îl putem face pe două căi principale: economisirea energiei şi doresc să vă dau un exemplu de măsură pe care noi o prevedem şi care poate fi luată relativ rapid, şi anume ridicarea standardelor naţionale cu privire la izolarea termică a clădirilor care se construiesc. În România, după cum vedeţi, se construieşte foarte mult, dar foarte multe din clădirile, indiferent că sunt locuinţe sau clădiri instituţionale, se fac încă fără izolare termică, ceea ce va necesita eforturi suplimentare pentru reabilitarea termică a acestor clădiri. Am dat doar un exemplu. Este vorba de măsuri serioase în toate sectoarele pentru economisirea energiei, ştiind că economia României ca şi partea rezidenţială, adică locuinţe, ne situăm din punct de vedere al intensităţii energetice la 1 din cele mai mari niveluri din lume, din Europa, deci o intensitate a energiei foarte ridicată. A doua cale pe cale noi o prevedem aici este legată de dezvoltarea resurselor regenerabile de energie. România se află într-o situaţie pozitivă din acest punct de vedere comparativ cu alte ţări. Vreau să vă reamintesc că avem, după datele, informaţiile noastre, circa 20% din suprafaţa arabilă neutilizată, deci avem resurse pentru a dezvolta aceste surse de energie refolosibile. În ce priveşte agricultura aici din păcate plătim preţul politicilor ineficiente. România la ora actuală va suferi din plin acest şoc al creşterii preţurilor la alimente deoarece România este în prezent o ţară net importatoare de produse agro-alimentare. Potenţialul României este de a fi o ţară net-exportatoare de produse agro-alimentare, deci cu alte cuvinte de a câştiga din această situaţie a preţurilor la alimente şi nu de a pierde ca în prezent. De aceea avem o serie de măsuri prevăzute în acest domeniu între care, evident, sprijinirea investiţiilor în domeniul agriculturii pentru creşterea producţiei agricole, dar în acelaşi timp şi măsuri de stimulare a introducerii în circuitul economic agricol a terenurilor nefolosite astăzi în România şi pe care alte ţări nu le au. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Vă mulţumim foarte mult.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:33)
Corneliu Vadim Tudor: Haideţi domnilor. Vă voi prezenta pe scurt ceea ce am spus domnului preşedinte Traian Băsescu, dar şi cum au decurs discuţiile ulterior. Am început prin a-i spune că este o idee bună să ne întâlnim acum, la 1 an şi jumătatea de la intrarea României în UE. Este o zi importantă, este şi ziua în care se înregistrează această exploze a preţurilor, 1 iulie 2008. Am regretat absenţa unor lideri de partide. Probabil că nunta de la Monte Carlo ţine 3 zile. Nu am dat nume, nu am dorit să polemizez cu nimeni, dar este regretabil că într-un moment în care ar trebui să fie un regim de austeritate de sus până jos, sunt unii oameni politici care îşi fac cumpărăturile la Londra şi îşi fac şi nunţile la Monte Carlo. Este o ruşine că se întâmplă aşa ceva. Poate ar trebui să se ocupe de asemenea abuzuri această mult trâmbiţată ANI. Domnul Traian Băsescu ne-a vorbit de solidaritatea politică.A cerut o solidaritate a clasei politice faţă de această provocare mondială a exploziei preţurilor şi noi am răspuns că în principiu suntem de acord cu o solidaritate naţională, cu solidaritate cu oamenii nevoiaşi din această ţară, dar ce solidaritate să aibă PRM cu cei care au tâlhărit această ţară, care au dat bijuteriile coroanei, care au dat BCR, care au dat Petrom-ul, care au dat Sidex Galaţi, care au dat ... tot ceea ce producea, bani pentru pensii, pentru alocaţiile copiilor şi bursele studenţeşti. I-am spus, de asemenea, domnului Băsescu, le-am spus şi celor de faţă, le-am adus aminte de peisajul frumos pe care l-am văzut pe ecranele televiziunilor europene, Turnul Eiffel din Capitala Franţei, iluminat cu cele 12 stele, simbolul UE. Şi i-am spus că dacă ar fi fost, prin absurd, în România mafia de aici l-ar fi vândut bucată cu bucată. Ar fi inventat pretextul că acolo s-a folosit în 1989 şi oţel românesc pentru că aşa l-a făcut Gustave Eiffel, şi ar fi vândut până şi turnul Eiffel, cum ar fi vândut şi canalul Suez care a fost inaugurat la 1869 şi s-a făcut cu lemn românesc, fiindcă se fură totul în această ţară. Să nu mă cheme pe mine, Vadim Tudor, care nu am fost nici o zi la guvernare, să îmi vorbească de măsuri. Eu am măsuri. I-am zis un Guvern de uniune naţională. Mă sacrific şi iau pentru câteva luni funcţia de ministru de Interne şi îi bag la puşcărie pe toţi. Pe toţi mafioţii din această ţară. Altminteri pierdem timpul şi păcălim populaţia şi este mai mare ruşinea la 18 ani după aşa-zisa revoluţie să fie minţit românul în continuare. I-am vorbit şi de cele două milioane 100 de mii de buletine nule de la alegerile locale. Asta nu este democraţie, este chiar mai rău decât negustoria. Până nu se face lumină să vedem cine a anulat, a fraudat de fapt, cele 2,1 milioane de voturi şi se împopoţonează acum cu ce scoruri electorale au avut la alegerile locale, nu se poate vorbi de lupta împotriva corupţiei reale. Şi i-am mai spus că ar trebui deplasat accentul de pe lupta împotriva corupţiei, care este o abstracţiune, reprezintă cai verzi pe pereţi, pe lupta împotriva corupţilor. Corupţia asta are nişte nume personale, particulare. Sunt 11 mii de multimilionari în euro în România. O să ajungem America în curând la numărul de multimilionari şi multimiliardari. Este posibil aşa ceva pe spinarea unei populaţii tot mai sărace? Să mă acuze cine doreşte de populism. Da domne, sunt populist dacă asta înseamnă să spun adevărul ţării mele. În privinţa crizei la nivel mondial nu ştiu cum se face, dar România ia toate crizele internaţionale în plin, dar nu luăm şi beneficiile pentru că fondurile comunitare nu reuşim să le accesăm. Domnul Băsescu a zis că am primit cam 1,5 miliarde de euro, dar unde sunt banii aceştia că nu se resimt nicăieri. Nici în aşa zisa reformă structurală, nici în nivelul de trai. În privinţa măsurilor imediate PRM a propus şi va propune ori de câte ori va fi nevoie, până îşi bagă toţi minţile în cap şi până când nu iese populaţia în stradă. 1. Schimbarea Guvernului româno-maghiar. Fireşte că mi se poate spune când a fost moţiunea de cenzură acum câteva luni, de ce nu am votat-o. Pentru că ne-am gândit ce vine în loc. Un alt Guvern de strânsură, ca să nu-i zic mai rău mă exprim eufemistic, care ar fi prelungit agonia acestei ţări. Trebuie schimbat neapărat Guvernul cu un Guvern de uniune naţională. De asemenea, schimbat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Sunt doi oameni bătuţi în cuie în ţara asta de exact 18 ani. Din 1990 până acum: guvernatorul BNR şi preşedintele FRF. Nu am nimic personal nici cu unul, nici cu altul. Dar cum, Doamne iartă-mă, prin alte ţări mai pleacă oameni şi când au performanţe deosebite. Numai ăştia sunt legaţi cu lanţuri de catarg. Ia să mai plece. În primul rând Mugur Isărescu. Şi masoneria asta o avea un rol în lumea contemporană, dar îşi cam depăşeşte atribuţiile. Toţi cârnăţarii, toţi berarii în frunte cu Fulgercă Bragadel, ăla care mituieşte generali armatei şi poliţiei române, sunt masoni. Toţi sunt colegi cu Nicolae Bălcescu şi cu Alexandru Ioan Cuza. Eu nu fac parte din masonerie. Am un respect deosebit faţă de rolul masoneriei în istoria modernă a poporului român. Dar pentru numele lui Dumnezeu, se exagerează în privinţa ţinerii la fereastră a lui Mugur Isărescu care nu spune nici măcar cifra reală a inflaţiei. Şi tare mi-e teamă că începe să dea drumul la tiparniţa cu bani. O ală măsură: anularea imediată a privatizării frauduloase a Petrom-ului. Să nu ni se mai vorbească de explozia preţurilor la carburanţi. Nici măcar de redevenţe, nici măcar de calcularea redevenţelor la preţul barilului. Că s-a calculat când barilul era 20-22 sau 28 de dolari, iar acum a ajuns la Londra la 143 de euro. Nu domne, e vorba de bogăţia acestei ţări. Şi voi, presa, aveţi un mare rol în a spune adevărul acestei ţări. Ce caută bogăţiile României şi ce caută exploatările pe care le-am luat noi în folosinţă, 82 de mii de km pătraţi din Kazahstan ale Petrom-ului. A ajuns la OMV. Ce tradiţie în exploatarea şi procesarea ţiţeiului au austriecii? Câte sonde de petrol are Austria? Are sondă de bere, dar nu sondă de petrol. Să revină imediat Petrom-ul în patrimoniul României. Naţionalizări s-au mai făcut. Şi Franţa a făcut naţionalizări când i-a ajuns cuţitul la os. În sensul acesta noi, cei de la PRM, am dat o lege, a trecut prin aprobare tacită în Senat. Acum să-i văd dacă sunt patrioţi şi se preocupă cu adevărat de nivelul real de trai al poporului român. Să voteze în Camera Deputaţilor legea PRM de revenire în patrimoniul naţional a Petrom-ului. Şi, de asemenea, trebuie să revină şi BCR. O altă măsură: anularea cotei unice de impozitare. Guvernul Tăriceanu s-a lăudat în Decembrie 2004 că cele 16% ar aduce beneficii, ar aduce bani la bugetul de stat. Nu. A adus pagube de aproape 1 miliard de euro pe an, indiferent ce vor spune unii miniştri care sunt şi colegi ai noştri de Parlament, realitatea asta este. Şi, de asemenea, o ultimă măsură: elaborarea unei strategii naţionale pentru renaşterea agriculturii româneşti şi dezvoltare rurală. În încheiere l-am întrebat pe domnul Traian Băsescu ce părere are despre convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. PRM este de acord să se convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului şi să discutăm dosarele marii corupţii în primul rând. I-am spus cu deferenţa necesară funcţiei de şef al statului român, pentru că este magistratura numărul 1 în România, că la DNA zac muşamalizate circa 2 mii de dosare de mare corupţie, unde pagubele reunite însumează circa 70 de miliarde de euro. Acolo sunt banii României. Până nu se dă drumul la acele dosare nu se poate vorbi de lupta împotriva corupţiei reale. Şi pentru că domnul Băsescu a făcut o glumă despre electoratul PRM, de altfel inofensivă, eu i-am spus acum la lift: „Domnule Băsescu ştiţi unde s-a dus electoratul PRM? La Guvernul româno-maghiar." Pentru că a condus atât de bine România încât toată lumea se buluceşte să voteze cu PNL-ul şi cu alte partide. Să se termine cu sondajele mincinoase de opinie. I-am zis şi domnului consilier Sebastian Lăzăroiu. Să nu se mai prostitueze nobila ştiinţă a sociologiei. Pentru că iată, vin momente de mare tensiune socială, cum au fost în 1999-2000 şi vrând-nevrând vom depăşi 20%, şi atunci ce vor face ei? Pe unde vor scoate cămaşa? Domnul Băsescu spunea că toate partidele îşi fac guverne. Mi-a stat pe limbă să-i spun, nu i-am mai spus dar vă spun vouă: PRM nu îşi face nici un Guvern. Îşi face un pluton de execuţie să-i bage în sperieţi pe bandiţii care au înfometat poporul român. Fireşte, este vorba de chestiuni metaforice, simbolice. Dacă aveţi întrebări pentru mine, pentru adjunctul meu, domnul Lucian Bolcaş, pentru domnule Gheorghe Funar care este şi preşedintele comisiei de privatizare din Senat, vă stau la dispoziţie. Dacă nu voi lăsa locul celor care vin după noi.
Reporter: ...
Corneliu Vadim Tudor: Iertaţi-mă, dar nu v-am auzit.
Reporter: ...
Corneliu Vadim Tudor: El e un om foarte civilizat, că el e o gazdă bună. El e ca un pui de găină în faţa mea că sunt cu vreo 30 de kile mai solid decât el, dar vin cu plăcere. Eu nu sunt supărat pe Traian Băsescu. A râs în stilul lui inconfundabil. Întrebaţi-l pe el. Ce poate să spună? Dar i-am spus aşa: „Trebuie făcut neapărat ceva în privinţa acestui Guvern pentru că este un an crucial, este un an de cotitură şi este clar că nu are nici susţinere parlamentară, nu are nici susţinere populară". Văd pe acum pe un post de televiziune că transmiteţi reportaje în direct dintr-o piaţă a Bucureştilor. Păi va fi crimă şi pedeapsă, vorba lui Dostoievski, o tragedie naţională. Nu ştiu cum vor ajunge în toamnă şi în iarnă românii. Dacă până acum trăgeau targa pe uscat, ce se va întâmpla de acum încolo? Eu sunt de vină? De aia scădem noi chipurile în sondaje şi tot pierdem alegeri, da? Noi am dat Petrom-ul, noi am dat BCR, noi am vrut să se dea zăcămintele de aur şi de argint de la Roşia Montană. Noi am vrut să se dea CEC-ul străinilor. Dimpotrivă, noi suntem singura forţă care s-a opus şi acum este un moment al adevărului. Dacă nu i-am spus lui Băsescu pe viu îi spun acum. Mai mult ca sigur se uită la televizor. Dacă acum câteva săptămâni am zis că am venit la viitorul meu loc de muncă, acum pot să-i transmit că am venit pentru un transfer paşnic de putere. Sunteţi mulţumiţi? Bine. Vă mulţumesc. Mai vorbim, la revedere.
Silvia Ciornei:... prevederile europene. O iniţiativă care se află acum în dezbatere la Camera Deputaţilor. Totodată, am propus reducerea TVA la produsele alimentare de bază, aflată această iniţiativă tot la Camera Deputaţilor. Alianţa formată din PC şi PSD a solicitat chiar o sesiune extraordinară în această vară pentru a se delibera asupra acestei iniţiative legislative. Sigur că criza la nivel mondial care se prefigurează acum necesită un program coerent, cu măsuri imediate şi măsuri structurale pe termen lung. Şi din acest motiv alianţa dintre PSD şi PC propune un pact naţional pentru energie şi hrană, la care să adere toate partidele parlamentare. Un pact în care noi am propus nişte măsuri de eficientizare a activităţii din agricultură, măsuri de corectare a costului la gaze naturale şi energie electrică în favoarea populaţiei.
Totodată propunem măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, având în vedere că potenţialul de reducere a consumului de energie electrică prin măsuri de economisire a energiei este imens. Se situează cam la 30%. Şi este necesar ca Guvernul să vină cu un program coerent şi care să se implementeze rapid pentru stimularea economiilor de energie atât în rândul întreprinderilor, cât şi al gospodăriilor individuale. Considerăm că este absolut necesar, de exemplu, să se revizuiască rapid sistemul de finanţare a izolării termice a blocurilor, având în vedere că o astfel de măsură ar conduce la reducerea cu 25-30% a facturilor la energie termică pentru populaţie. Totodată, susţinem acordarea de stimulente pentru promovarea energiilor regenerabile şi o serie de măsuri care să conducă la creşterea competiţiei în domeniul vânzărilor cu amănuntul, a produselor alimentare, în special prin sprijinirea suprafeţelor de vânzare mici cu suprafeţe sub 1000 metri pătraţi care ar duce la reducerea preţurilor la consumatori. Creşterea rezervelor de stat la cereale şi produse alimentare, de la 30 de zile la 90 de zile pentru a contracara o creştere nejustificată în toamnă a preţurilor la aceste produse. A fost o altă măsură concretă pe care noi am propus-o în cadrul discuţiilor de astăzi. Cam asta ar fi pe scurt ceea ce am prezentat astăzi. Dacă aveţi întrebări vă stăm la dispoziţie.
Reporter: În privinţa reducerii TVA la produsele alimentare de bază...
Silvia Ciornei: Nu am mai discutat astăzi cu domnul ministru Vosganian pe acest subiect. Din păcate Guvernul am înţeles că îşi susţine punctul de vedere negativ, dar noi considerăm că atâta timp cât România este obligată să-şi alinieze preţurile la nivelul UE, este totodată obligată să-şi alinieze măsurile de protejare a întreprinderilor şi a populaţiei tot la nivelul UE. După cum ştiţi toate ţările UE au un TVA mai redus pentru produsele alimentare, un TVA care variază de la 0 în cazul Marii Britanii, până la 5-7% în cazul ţărilor din Europa de sud-est.
Reporter: ...
Silvia Ciornei: Scopul discuţiei de astăzi a fost ca partidele să-şi prezinte propunerile şi nu să existe un dialog cu reprezentanţii Guvernului pentru a se vedea care dintre ele pot fi susţinute sau nu.
Maria Grapini: Şi dacă îmi permiteţi, preşedintele României a anunţat că va face o întâlnire separată cu Guvernul după ce a cules aceste date, pentru că lipsea şi primul ministru şi a anunţat de fapt că va face o întâlnire separată cu Guvernul.
Lia Ardelean: Dacă îmi permiteţi să completez. Legat de propunerile PC. PC a venit cu propuneri pe care le-a avut şi în timp, nu doar acum în momentul în care preţurile deja cresc. Aici aş aminti pentru că legea pentru reducerea TVA-ului este din 2006 în Parlamentul României şi este blocată. Ori TVA-ul este diferenţiat în UE şi este firesc să nu fie considerată o măsură populistă şi una care este într-adevăr necesară. Şi aş mai aminti o propunere legislativă pe care am amintit-o şi domnului preşedinte al PC, tot din anul 2006 propunerea legislativă privind programul de solidaritate pentru persoanele vârstnice, pentru pensionarii cu veniturile reduse. Această propunere legislativă a PC este din anul 2006 în Parlament. Nu înseamnă să fie alocaţi bani de la Guvern. Înseamnă ca operatorii economici care au profit să dea 1% din profitul brut pentru un fond pentru pensionarii cu venituri reduse. Deci venim punctual şi către cei care într-adevăr au nevoie. Pensionarii care au venituri reduse trebuie să fie sprijiniţi. Ori această propunere legislativă nu costă şi trebuie să fie susţinut.
Maria Grapini: Contribuţia ...astăzi era să completăm. Am venit în echipă. PC se gândeşte nu numai la măsurile punctuale care necesită fonduri şi la măsuri structurale. Aşadar avem pregătit un pachet de măsuri care să asigure, de fapt aşa cum spune şi politica UE, încă din 2005 când România era în preaderare, vorbesc de programul, de proiectul Lisabona, în care şi noi, România, să ne aliniem şi să facem un pachet modern de legi pentru întreprinderile mici şi mijlocii pentru că este bine ştiut. În UE sunt 23 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii, 99% sunt IMM-uri în UE. În România se resimte necesitatea unor programe structurale, unor reforme structurale începând de la birocratizare până la simplificarea legislaţiei, până la lucruri legate de costuri cu administrarea afacerii, cu costurile de intrare în piaţă şi ieşire din piaţă. Deci acest pachet PC îl are pregătit pentru că aşa cum am spus şi domnului preşedinte, nu este suficient să dăm numai soluţii punctuale. Trebuie să ne pregătim şi poate că greşeala guvernelor de până acum a fost că aceste reforme structurale nu au fost făcute. Mulţumesc.
Reporter: ...
Lia Ardelean: Nu a spus ziua, a spus doar că va invita Guvernul la o discuţie după ce a cules problematica de la partidele parlamentare.
Silvia Ciornei: Dacă nu mai sunt întrebări vă mulţumim.
(Prin Monitoring Media: Realitatea Tv, Ora: 15:57)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu