Guvernul României...

---

România susţine Georgia în domeniul dezvoltării regionale
Oficialităţi guvernamentale din Georgia se află în România între 21 şi 27 iulie 2008, în cadrul unui proiect finanţat de Ministerul român al Afacerilor Externe, prin programul de asistenţă oficială pentru dezvoltare. Prin această vizită se urmăreşte realizarea unui schimb de experienţă cu autorităţile române privind modelul şi politicile de dezvoltare regională, precum şi modalităţile de implementare a acestora.
Delegaţii din Georgia (reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, Ministerului Dezvoltării Regionale, administraţiei publice locale şi regionale din regiunea Kakheti) se vor întâlni cu omologi din agenţiile de dezvoltare regională şi ministerul de resort, ministerul de externe, precum şi cu reprezentanţi ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi ai societăţii civile. Discuţiile se vor axa pe marginea experienţei româneşti de structurare a mecanismelor instituţionale de dezvoltare regională şi de îmbunătăţire a accesului la finanţare pentru dezvoltare.
Ţinând cont de similitudinile dintre Regiunea Kakheti şi Regiunea Centru din România (bazin viticol şi zonă cu potenţial turistic dezvoltat), pentru delegaţia georgiană prezintă interes cunoaşterea proiectelor în domeniile viticol, turismului şi turismului viticol dezvoltate cu succes în judeţul Alba. În acest sens, delegaţia din Georgia va avea întâlniri cu autorităţile locale din judeţul Alba şi cu Agenţia de Dezvoltare Regională Centru şi va vizita podgoria Jidvei, alături de alte proiecte de dezvoltare regională.
Vizita face parte dintr-un proiect finanţat cu 150.000 Euro de Ministerul român al Afacerilor Externe în cadrul programului de asistenţă pentru dezvoltare 2007 şi implementat de PNUD. Proiectul vizează îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale populaţiei din regiunea Kakheti, prin sprijinirea dezvoltării regionale.

Întrevedere Comănescu-Steinmeier la Berlin
Evoluţia procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona, situaţia conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi evoluţiile din Balcanii Occidentali au fost principalele subiecte discutate în cadrul întrevederii dintre miniştrii de externe Lazăr Comănescu şi Frank Walter Steinmeier, din 21 iulie 2008, de la Berlin.
La încheierea reuniunii, ministrul Lazăr Comănescu a declarat următoarele: „Am mulţumit în primul rând domnului ministru Frank-Walter Steinmeier pentru această vizită, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de amicală, realmente prietenească şi unde am discutat, aşa cum se discută de altfel între membri ai Uniunii Europene, direct asupra chestiunilor care ne interesează reciproc şi spre a căror rezolvare se îndreaptă şi eforturile noastre, ale oficialilor celor două ţări, fie că este vorba despre relaţia bilaterală sau de conlucrarea lor în cadrul Uniunii Europene sau în cadrul Alianţei nord-atlantice.
În acest context, am discutat în legătură cu evoluţiile privind Tratatul de la Lisabona şi ambele părţi am fost de acord că trebuie continuate toate eforturile, astfel încât să se asigure continuarea procesului de ratificare a acestui tratat, pentru ca să poată intra în vigoare într-un timp cât mai scurt. Evident, ţinând seama de realităţi, pentru că ştim foarte bine care a fost rezultatul referendumului din Irlanda şi că prietenii noştri irlandezi au nevoie ei înşişi de a identifica şi de a avansa cele mai adecvate căi pentru a se ajunge la rezolvarea acestei probleme.
Cred că sunt motive de optimism, fie şi numai dacă ne uităm la evoluţia de-a lungul timpului a Uniunii Europene. Nu este prima dată când Uniunea Europeană s-a confruntat cu situaţii de acest gen, dar de fiecare dată Uniunea Europeană şi-a demonstrat capacitatea de a merge înainte.
Am discutat şi despre cooperarea privind situaţia din regiunile învecinate Uniunii Europene, în mod deosebit zona răsăriteană, zona Mării Negre şi am subliniat împreună importanţa de a se depune eforturi în continuare pentru a se rezolva conflictele îngheţate, sau mai puţin îngheţate cum spunea Frank-Walter, referindu-se la conflictul din Georgia. Am arătat că România salută şi sprijină propunerile recente făcute de Germania privind găsirea unei soluţii a crizei din Georgia.
De asemenea, am discutat despre dezvoltarea cooperării româno-germane în contextul Mării Negre şi, pentru că ştiţi foarte bine că în Marea Neagră se varsă şi cel mai important fluviu din Europa, Dunărea, am discutat despre importanţa ca atare a cooperării dunărene.
Şi, în sfârşit, am discutat despre evoluţia situaţiei din Balcanii Occidentali şi am căzut de acord asupra faptului că, în continuare, acţiunile şi eforturile noastre trebuie să vizeze consolidarea perspectivei europene a statelor din această regiune. Este o chestiune importantă pentru securitatea şi stabilitatea întregii regiuni şi pentru întreaga Europă. Şi în acest context, am subliniat că ar fi extrem de important ca la nivelul Uniunii Europene să se continue mesaje, acţiuni şi iniţiative care să încurajeze eforturile autorităţilor de la Belgrad legate de perspectiva europeană. Altfel spus, oferirea pentru Serbia a statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, pe cât posibil până la sfârşitul acestui an, ar fi, după părerea noastră, o decizie deosebit de înţeleaptă a Uniunii Europene.”

România are cel mai activ sistem antifraudă din cele 12 noi state membre UE, constată Comisia Europeană în Raportul anual privind protecţia intereselor financiare UE
Două rapoarte date publicităţii de Comisia Europeană pe 22 iulie 2008 confirmă eficienţa sistemului antifraudă implementat de România începând cu anul 2005.
Raportul de activitate al Oficiului European de Luptă Antifraudă - OLAF consemnează foarte buna cooperare cu autorităţile române, urmare a înfiinţării încă din anul 2005 a unui serviciu de coordonare a luptei antifraudă – Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF. Conform Raportului, servicii similare, denumite generic AFCOS (Antifraud Coordination Service), vor fi înfiinţate în scurt timp în celelalte state în curs de aderare sau candidate, fiind deja o componentă a politicii de extindere care a dat rezultate în cazul României.
OLAF subliniază faptul că numărul acţiunilor de control deschise în România (aproximativ 15% din totalul cazurilor deschise în 2007) este determinat atât de raţiuni obiective, volumul foarte mare al fondurilor alocate, cât şi de gradul de implicare şi eficienţa autorităţilor române în depistarea cazurilor de fraudă.
Astfel, conform Raportului Comisiei Europene privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene pe anul 2007 (Raportul art. „280”), România are cel mai activ sistem antifraudă din cele 12 noi state membre UE, beneficiare ale fondurilor de pre-aderare:• România a descoperit şi notificat Comisiei Europene cele mai multe cazuri de nereguli privind fondurile de pre-aderare (164 de notificări din 332 - aproximativ 50 % din totalul raportărilor). Comisia a accentuat faptul că numărul mare de rapoarte de nereguli transmis de anumite state nu reprezintă o vulnerabilitate mai mare a respectivelor state în ceea ce priveşte producerea de nereguli. Motivul real îl reprezintă de fapt un număr mai mare de controale desfăşurate de autorităţile naţionale (pg 98 din anexa 2 la Raport), deci o implicare mai mare a organismelor interne de combatere a fraudei.
• Impactul financiar al neregulilor a scăzut faţă de anul trecut de la 1,3% la 0.7%. Neregulile afectează doar 0,7% din valoarea proiectelor în cadrul cărora s-au produs. Impactul financiar în scădere este confirmat şi de indicatorii pe termen mediu, rata neregulilor în perioada 2002-2007 fiind de 1.08% (valoarea neregulilor detectate raportată la valoarea cheltuielilor eligibile din aceeaşi perioadă).
• România a înregistrat progrese semnificative în recuperarea fondurilor plătite necuvenite, rata de recuperare în perioada 2002-2007 fiind de aproape 53%, cu 10% peste media europeană (situată la 43% - pg 107 din anexa 2 la raport). Pe anul 2007, din cele 14 340 780 euro (valoarea neregulilor), mai sunt de recuperat 5 758 364 euro (pagina 139 din anexa 2 la raport). În acest context, trebuie menţionat faptul că în februarie 2007 România a îmbunătăţit cadrul legal în materie (OG 12/2007).
• România se menţine în grupul celor mai disciplinate state în ceea ce priveşte respectarea regulilor raportare stabilite la nivel comunitar. România face parte din grupul statelor membre care au respectat în totalitate termenele de raportare şi care au transmis rapoartele de nereguli corect, fără date lipsă, în proporţie de 95,12%. Trebuie menţionat faptul că nerespectarea normelor de raportare afectează în mod direct capacitatea de acţiune a Uniunii Europene împotriva fraudei, acurateţea analizelor de risc necesare politicilor comunitare fiind diminuată.
Ovidiu Dobleagă, şeful DLAF: „Avem rezultate concrete în combaterea fraudelor cu fonduri europene. Menţinerea unei relaţii de foarte bună cooperare cu OLAF rămâne o prioritate.”
„Rapoartele Comisiei Europene confirmă încrederea oficialilor de la Bruxelles în capacitatea României de a gestiona corect fondurile de care beneficiază în cadrul diferitelor politici comunitare. Comisia constată determinarea autorităţilor române de a lua, fără ezitare, măsurile ce se impun atunci când sunt descoperite nereguli financiare”.
Informaţii de background
Comisia Europeană a dat publicităţii pe 22 iulie 2008 două rapoarte privind lupta împotriva fraudei ce afectează bugetul comunitar, realizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF:
A. Raportul Comisiei privind Protecţia Intereselor Financiare – Lupta împotriva fraudei aferent anului 2007 („Raportul art. 280”)
B. Raportul anual de activitate al OLAF (Raportul OLAF)
Anual, Comisia Europeană raportează Consiliului şi Parlamentului European asupra măsurilor luate de Comisie şi statele membre pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene (Raport art. „280”). Deşi Comisia este responsabilă pentru execuţia bugetară, 80% din bugetul european este implementat de statele membre. Raportul pe art. 280 este întocmit de Comisie în colaborare cu statele membre, în baza unui chestionar agreat în prealabil. Contribuţia României este elaborată sub coordonarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF. În acest sens, DLAF colaborează cu instituţiile naţionale şi centralizează răspunsurile sectoriale ale acestora pe domenii de interes.
De asemenea, anual, Oficiul European de Luptă Antifraudă prezintă situaţia controalelor efectuate la nivelul statelor membre şi rezultatele cooperării operaţionale în domeniu.
Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF, structură specializată a Guvernului României înfiinţată în anul 2005, asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Departamentul are atribuţia de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul naţional al luptei antifraudă.
http://www.antifrauda.gov.ro

Miniştrii cu atribuţii în domeniul economic şi social au participat astăzi, la Palatul Victoria, la o reuniune de lucru în vederea pregătirii întâlnirii cu patronatele şi sindicatele pentru stabilirea salariului minim brut lunar
La reuniune, desfăşurată în coordonarea Ministrului Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, au participat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Paul Păcuraru, şeful Cancelariei Primului-ministru, Dorin Marian, Constantin Ciupagea, consilier de stat pe probleme economice şi Valentina Conţescu, consilier de stat pe probleme sociale.
Participanţii la reuniune au analizat propunerile partenerilor sociali primite până la acest moment. Rezultatele analizei, precum şi punctele de vedere ale ministerelor referitoare la propunerile primite vor fi prezentate primului-ministru şi vor fi utilizate în continuarea discuţiilor cu partenerii sociali.
În urma întâlnirii dintre reprezentanţii Guvernului şi reprezentanţii partenerilor sociali din data de 16 iulie, a fost propusă încheierea un Acord cu privire la majorarea salariului minim brut lunar, forma finală a Acordului urmând să fie semnată la sfârşitul acestei săptămâni.