Administraţia prezidenţială precizează, într-un comunicat de presă dat publicităţii luni, că a constatat cu regret că "ziarul Jurnalul Naţional continuă politica de fabricare de articole mincinoase despre preşedintele României, Traian Băsescu".
"Atacarea şefului statului are loc în paralel cu încercarea evidentă de a îi exonera de responsabilitate atât pe Adrian Năstase, fost prim-ministru, cât şi pe fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, cu privire la modul cum a fost privatizată compania Petrom", se arată în comunicat.
Preşedinţia sugerează ziarului să renunţe la "falsificarea realităţii" şi să verifice dacă nu cumva pe hotărârea de guvern de aprobare a condiţiilor de privatizare a Petrom se află chiar semnătura lui Adrian Nastase, în prezent editorialist al ziarului menţionat (HG 1090, adoptată în 8 iulie 2004 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 650 din 19.07 2004) sau a lui Dan Ioan Popescu (în prezent coleg de partid al lui Dan Voiculescu).
"În acest context, pentru lămurirea specialiştilor Jurnalului Naţional implicaţi în trecut în privatizarea Alro sau a Petrom, menţionăm că programul PSAL 1 a fost un program de evaluare a societăţilor comerciale şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri. PSAL 2, aprobat de guvernul Adrian Năstase, a fost de fapt programul de privatizare", adaugă sursa citată.
Conform Preşedinţiei, "ignorarea cu bună ştiinţă a acestor argumente sugerează că autorul, în calitatea sa de fost subordonat al lui Adrian Năstase şi consilier al şefului APAPS Ovidiu Muşetescu, încearcă să acopere eventuale fraude comise de şefii săi ierarhici sau de colegii domnului Dan Voiculescu în procesul de privatizare a ALRO sau a Petrom".
Administraţia prezidenţială ataşează şi hotărârea de guvern semnată de Adrian Năstase, prin care s-au aprobat condiţiile de privatizare a Petrom, precum şi extrase din presa anului 2004, care "ilustrează responsabilitatea exclusivă a fostului prim-ministru pentru condiţiile de privatizare", relevantă fiind, din punctul de vedere al Administraţiei prezidenţiale, şi "opinia acestuia, consemnată de presă, privind «succesul» privatizării Petrom".
"Jurnalul Naţional" scrie în ediţia de luni că Guvernul Adrian Năstase a derulat procedura de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni ale Petrom, însă angajamentul Guvernului României cu Banca Mondială, care prevedea obligativitatea privatizării Petrom, poartă semnătura lui Traian Băsescu, în calitate de coordonator al realizării obiectivelor programului de reformă structurală, finanţate prin împrumuturi acordate de Banca Mondială.
Alro şi Petrom, vîndute pe semnătura lui Băsescu
Preşedintele României mimează perfect preocuparea pentru efectele dure ale monopolurilor industrial-energetice asupra populaţiei. Ipocrit sau amnezic, omite, însă, a-şi asuma semnătura de pe acordul care a permis privatizarea Petrom, Alro şi Sidex.
Traian Băsescu şi-a făcut un mod de viaţă din a acuza PSD că ar fi privatizat Petrom în detrimentul interesului naţional, oferind companiei austriece OMV un statut cvasimonopolist în bătălia pentru resursele energetice ale României. Tirului său nu i-au scăpat, pînă la un anumit moment, nici privatizările Alro şi Alprom, care au făcut ca o companie deţinută de oligarhi ruşi să controleze întreaga industrie a aluminiului.
SEMNĂTURA LUI BĂSESCU. Jumătatea de adevăr rostită de preşedintele României este că, într-adevăr, Cabinetul Năstase a derulat procedura de vînzare a pachetului majoritar de acţiuni. Omisiunea voită a lui Traian Băsescu este că angajamentul Guvernului României cu Banca Mondială, care prevedea obligativitatea privatizării Petrom, poartă ilustra-i semnătură; în calitate de coordonator al realizării obiectivelor programului de reformă structurală, finanţate prin împrumuturi acordate de Banca Mondială. Conform HG 374/1999, apărută în Monitorul Oficial nr. 219/18 mai 1999, pe care el însuşi o contrasemnează, Traian Băsescu conducea un comitet de coordonare din care mai făceau parte Valeriu Stoica, Decebal Traian Remeş, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isărescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sîrbu, Ovidiu Grecea şi Costin Borc.
OŢEL ŞI ALUMINIU LA MEZAT. Printre atribuţiile conferite de Guvernul României coordonatorului Traian Băsescu se numără semnarea documentelor care angajează partea română în relaţia cu Banca Mondială pentru realizarea obiectivelor din cele două programe finanţate (PSAL şi PIBL). Calitate în care a iscălit şi un "plan de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri", aprobat ulterior de premierul Mugur Isărescu. Într-o anexă se găseşte şi un tabel intitulat "Propunerea de Program de Politici de Reformă" (19 0ctombrie 1999). La capitolul II, "Privatizarea şi externalizarea întreprinderilor mari de stat" (subcapitolul "privatizări/restructurări/lichidări caz cu caz"), condiţie pentru eliberarea primei tranşe din acordul cu Banca Mondială, scrie negru pe alb: "Împrumutatul a acceptat planurile de privatizare, prezentate de respectivele bănci de investiţii, pentru cele patru întreprinderi mari de stat convenite cu Banca: TAROM, SIDEX, ALRO, ALPROM". Deci privatizările industriei aluminiului şi a mastodontului siderurgic de la Galaţi, pentru care PD a acuzat şi atacat după 2001 nonstop Guvernul PSD, au fost angajate de Guvernul României, condus la vremea respectivă de Mugur Isărescu, promise sub semnătura fermă a lui Traian Băsescu şi constituiau o obligativitate asumată. De altfel, surse parlamentare au declarat pentru Jurnalul Naţional că, în timpul audierilor Comisiei pentru suspendarea preşedintelui României şi în contextul acuzaţiilor aduse pe tema apropierii de proprietarii ruşi a industriei de aluminiu, Traian Băsescu a fost reclamat că ar fi introdus – cu de la sine putere, ocolind plenul Guvernului – Alro şi Alprom pe lista societăţilor incluse în PSAL. Dat fiind, însă, că prezumtiva faptă nu avea legătură cu exercitarea funcţiei de preşedinte al României, ci doar cu aceea anterioară de ministru, valurile s-au estompat, considerîndu-se că Băsescu ar putea fi, eventual, anchetat numai în conformitate cu Legea răspunderii ministeriale.
PETROL DE DAT ALTORA. Primirea primei tranşe din împrumutul acordat României de Banca Mondială mai era condiţionată de organizarea unei licitaţii internaţionale pentru angajarea unei bănci de investiţii care "să facă recomandări asupra vînzării acţiunilor statului la Petrom". Unicul rezultat pe care Banca Mondială îl considera acceptabil, conform aceluiaşi document semnat de Traian Băsescu, era "reducerea cotei deţinute de stat la Petrom la mai puţin de 50%". Eliberarea celei de-a doua tranşe a împrumutului era grevată, însă, pe lîngă reducerea efectivă a participării statului la Petrom la sub 50%, de nişte condiţii şi mai interesante: vînzarea a minim 25% din capacitatea de producţie de electricitate şi a minim 20% din distribuţie, respectiv vîn-zarea a minim 25% din producţia de gaze şi a minim 20% din distribuţie. Adică exact probleme pe care, odată ajuns preşedinte al României, le-a reproşat constant atît Guvernului PSD, care a dus la capăt angajamentul semnat cu Banca Mondială, cît şi Cabinetului Tăriceanu, ajungînd, la un moment dat, să ceară public stoparea privatizării Romgaz.
Preocuparea preşedintelui pentru legalitatea privatizărilor din sistemul energetic şi impactul lor asupra populaţiei este salutară. În măsura în care s-au făcut abuzuri şi s-au încălcat legi în decursul procedurilor de privatizare, autorităţile statului au datoria să le sancţioneze. La această oră, însă, spre exemplu, concluzia comisiei parlamentare de anchetă privind legalitatea privatizării Petrom este că nu există ilegalităţi în cursul derulării procesului. Adică Guvernul Năstase a dus la bun sfîrşit, mai mult sau mai puţin performant, o obligaţie asumată în scris de Traian Băsescu.
Procurorul Nastasiu şi cazul Alro
Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat faimosul scandal "spionaj & trădare" ce viza privatizări în sistemul energetic, a fost revocat, recent, din funcţia de procuror la structura DIICOT a Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz favorabil propunerii procurorului general al României, Codru-ţa Kovesi, de revocare a lui Nastasiu din funcţia de procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). De altfel, joia trecută, CSM a respins, cu majoritate de voturi, contestaţia lui Nastasiu privind revocarea sa din funcţia de anchetator DIICOT, iar Curtea de Apel Bucureşti a respins, la rîndul ei, ca neîntemeiată, cererea acestuia de suspendare a ordinul procurorului general al României privind pînă la soluţionarea în fond a contestaţiei. Lui Nastasiu, care urmează să se întoarcă procuror la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Timişoara, i se reproşează, oficial, greşelile făcute în cazul dispariţiei din România a lui Omar Hayssam. Jurnalul Naţional a dezvăluit, acum o săptămînă, că, altădată favorit al preşedintelui Băsescu, Ciprian Nastasiu a fost lăsat din braţe după ce a făcut toată treaba murdară în dosarele sensibile. De ce această schimare subită de atitudine? Fiindcă acesta stă pe un dosar – şi a încercat să-l negocieze – privind un presupus trafic de influenţă în favoarea Alro Slatina. Este vorba, susţin sursele Jurnalului Naţional, de accesul la energie ieftină pentru producătorul de aluminiu din Slatina, precum şi despre privatizarea societăţii, iar o parte din personajele implicate provin din imediata apropiere a lui Băsescu. (Eliza Popa) (sursa: http://www.jurnalul.ro/articole/129402/alro-si-petrom-vindute-pe-semnatura-lui-basescu)
"Efuziunea de furie se referă la un articol nenominalizat, scris de o persoană care nu poartă nici un nume. Doar inteligenţa-mi proverbială m-a făcut să deduc că (tot) la mine se referă. Nu este subliniat absolut nici un pasaj neadevărat din text; deci, o spune logica, nu-i nimic de contestat în pagina de azi. În locul lui, eu aş fi tăcut", spune Victor Ciutacu.
El precizează că în comunicatul Preşedinţiei nu sunt nominalizate "fraudele" şefilor săi ierarhici pe care el ar încerca să le acopere.
"Pe cale de consecinţă, până nu le văd, ele ori nu există, ori sunt acoperite complice de autorităţi", scrie jurnalistul.
"Am luat act, în trecut, de faptul că sunt un om odios, care - alături de sinistrul fără nici o calitate penală Muşetescu - i-a vândut IPRS Băneasa lui Omar Hayssam (sigur, ca să aibă de unde să încaseze Felix Tătaru). Azi am aflat că tot eu am privatizat şi Alro (ca să se bucure de contracte de avocatură Valeriu Stoica), şi Petrom (deşi lucram la altă instituţie decât aia cu contractul). Dat fiind că-l enervează foarte tare aceste subiecte, înţeleg că ori îşi renegă propriile semnături de pe înţelegerile cu Banca Mondială şi din actele normative, ori că-i amnezic", mai spune Ciutacu.
El nu menţionează în declaraţia sa numele preşedintelui Traian Băsescu sau pe cel al Administraţiei Prezidenţiale.
Administraţia prezidenţială precizează, într-un comunicat de presă dat publicităţii luni, că a constatat cu regret că "ziarul Jurnalul Naţional continuă politica de fabricare de articole mincinoase despre preşedintele României, Traian Băsescu".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu