De ziua poetului
Sunt cel ce clădeşte colivii
Pentru suferinţe, durere şi mirare,
Pentru cei morţi, pentru cei vii,
Cu precădere pentru pildele rare.
Sunt cel ce sculptează emoţii
Cu sânge şlefuindu-le soarta,
Le-nchid fiinţa, amestec şi sorţii,
La gratii meşteşugesc întâi poarta.
Sunt cel ce rămân după mine
Cuprins de îndoială crescută-n ezitare
Renunţ la nuanţe şi false patine,
Pentru întreaga lume cu foame de mirare,
Şi-aştept, bătrân, ca prin gratii
O muzică perfectă să răzbată,
Canonul din capete de harpii,
Printre gratii vinovat cenzurată.
Nu are prea clar un început astă muncă,
Nici un sfârşit nu este mai clar.
Chiar nu voi cunoaşte dacă-i eşec sau izbândă.
Sau de blestem a fost ori un dar.
Sunt cel ce clădeşte colivii
Pentru genuini germinale,
Copil născut în culori vineţii,
Lipsit de funcţii vitale.
Voi fi oare la final complet
Cuprins adânc de fatidica uitare?
Am construit “colivia cu ne-nchisă uşă” corect,
Doar lumea nu vrea eliberare…
La mulţi ani, domnule Adrian Păunescu!
15 comentarii:
Pana la urma de ce il aludati pe Paunescu ? Eu am trait epoca !!!! din plin, am aproape 50, si imi vine greata si acum gandinduma la osanalele pe care le urla, la propriu individul pentru imbecilii de ceausescu . Zau, chiar nimeni nu mai are coloana vertrebrala in Romania ?
Pe cand il lauzi si pe Vadim ?
N-ar trebui sa ma surprinda, nu-i asa?
Domnul Păunescu este unul dintre marii poeţi ai României. Dumneavoastră aveţi tot dreptul să credeţi ce vreţi despre domnia sa, eu unul îi apreciez poezia şi nimic din ceea ce a făcut, face sau va face domnia sa, nu-mi va putea clinti admiraţia pentru calitatea poeziei domniei sale.
Despre valoarea artistică a "operei" domnului Tudor Vadim Corneliu nu am o părere bună.
Asta-i buretele magic romanesc. Sterge tot, demnitate, mandrie, omenie, cinste etc.. tot !
Chestie genetica, ca sa nu spun divina. Blestemele pot fi divine?
In cazul romanilor imi place sa cred ca da !
Ce ştiţi domnia voastră despre viaţa personală a lui Caragiale, dar despre viaţa personală a lui Minulescu? De ce m-ar interesa pe mine la un poet şi altceva decât poezia domniei sale? Trişaţi domnule gigi, nu aţi citit mai mult de 10 poezii din cele forte multe scrise de domnul Adrian Păunescu. Vă luaţi după o opinie publică la fel de permisivă cu necunoaşterea. Toţi cei care se strâmbă atunci când aud de Adrian Păunescu au fost prea leneşi pentru a citi măcar 50 de poezii ale domniei sale. Este uşor să judeci pe cineva, este greu să aperi pe cineva împotriva curentului general.
Când unii aplaudat frenetic la cuvântăril, când alţii fluturau steguleţe şi strigau lozinci, când oamenii de bine cărau pancartele, ştiţi ce făcea Adrian Păunescu? Vorbea despre sărăcie, despre marşul festiv, despre dorinţa de emigrare a poporul român spre vest, despre ura poporul român relativă la preşedintele, despre pluralism într-un regim dictatorial, despre minciună, despre opoziţie, despre adevărul care nu mai putea fi găsit, despre alăturarea unei drept pentru stânga comunistă, despre libertate, democraţie...şi nu făcea asta pe la colţuri în şoaptă, ci sub semnătură şi responsabilitatea tiparului. Dar poate românul hotărăşte că e mai simplu să judeci pe altul pentru coloană vertebrală frântă?
Sărăcia noastră ne omoară,
De atîta marş ne doare splina,
Cine iese ultimul din ţară
E rugat să stingă şi lumina.
Noi mereu le-am suportat pe toate,
Ducă-se dezastrele de-a dura,
Dar de ce, în plină libertate,
Cea mai mare să devină ura?
Pluralismul � tuturor ne place,
Chiar dacă îl facem numai unii,
Dar vedem, de-atîta timp încoace,
Pluralismul cinic al minciunii.
Sfîntă-i opoziţia pe lume
Şi organic preferăm răspărul,
Dar de ce, în păcăleli şi glume,
Nu se mai distinge adevărul?
Mai contează, uneori, şi fapta,
Nu se poate construi cu tînga,
Nu există stînga fără dreapta,
Nu există dreapta fără stînga.
Ne vor întreba copiii, mîine,
Morţii vor sări să ne condamne,
Dacă, pentr-un colţ mai bun de pîine,
Ne vom vinde ţara noastră, Doamne.
Libertate şi democraţie,
Paşapoarte pentru fiecare,
Dar de milă nimeni nu mai ştie
Şi e vraişte la hotare.
Coridor european şi-atîta,
Sub o licitaţie măruntă,
Provocarea, patima si bîta
Şi în curţi, şi-n pieţe se înfruntă.
Om la om nici nu mai vrea să creadă,
Om pe om la zid fatal îl scoate,
Singură se scoală o baladă
Şi în zdrenţe circulă pe sate.
Fînul necosit se-nvîrtoşează,
Putrezeşte sus, pe crengi, caisa,
În tăcerea-naltă de amiază
Morţii îşi aud ei înşişi zisa.
Cale pietruită cu dezastre,
Noapte-ntredeschisă pentru-o oră
Grijulii cu soarta ţării noastre,
Voievozii-a moarte ne imploră.
N-avem nici o şansă de izbîndă,
Vom rămîne bieţi orfani pe-aicea,
Dacă, supăraţi pe cei la pîndă,
Am trezit din moarte cicatricea.
C-un refren de muzică uşoară,
Într-un fel, ne recunoaştem vina,
Cine iese ultimul din ţară
E rugat să stingă şi lumina.
(Cine iese ultimul din ţară, din volumul Locuri Comune, 1986 - Adrian Păunescu)
http://www.cotidianul.ro/tovarase_ceausescu_va_iubesc_si_va_voi_iubi-26023.html
Nu m-am ostenit mai mult.
Este că nu aţi citit nici măcar această scrisoare? :)
Iaca ce spunea domnul Păunescu după acea întroducere aâtt de exacerbată încât era fetidic ironică
Dar oamenii au necazuri. Tara trece printr-un moment greu. Valorile sint plafonate, adesea, tot mai multi "vigilenti" de ocazie, debitori si introducatori de zizanie va irita, va dau informatii false. Aveti nevoie de liniste, spre a va concentra asupra misiunii dumneavoastra istorice. Dar asta nu se poate realiza decit printr-o reasezare a valorilor pe criteriul strict al daruirii si vocatiei, nu pe criterii false de adeziune formala si uscata. Ce folos aduce tarii cel ce se face ca striga lozinci si nu munceste nimic?
Cum e domnule gigi... şi continuă:
Dragul si bunul nostru Presedinte, iertati-ma ca va necajesc, dar competitia valorilor nu e incurajata si risca sa-si dea duhul in multe sectoare. Nu va suparati ca va spun, cu durere va spun, cu lacrimi in ochi va spun: n-aveti voie sa fiti in nici o clipa a vietii dumneavoastra mai putin maret decit va stie o lume intreaga.
Adică faci matale pe măreţul, ia încearcă să şi fi măreţ. :)
Exista, desigur, explicatii pentru masurile luate impotriva celor ce din reavointa sau prostie sau naivitate au aderat la blestemata secta. Dar daca responsabilii politici merita toata severitatea, ce putem face impotriva marilor valori implicate absurd in aceasta chestiune? Intelegerea pe care ati aratat-o in cazul lui Sorescu este un exemplu de omenie. Poate cineva sa nege marea voce a lui Florei? Poate cineva sa treaca peste toata activitatea unui om de stiinta de valoare ca Ion Minzatu? Masurile, dupa opinia mea, trebuie nuantate. Va rog, nu lipsiti cultura nationala, stiinta, de oameni in care acest stat a investit. Va rog, iertati-i pe cei ce nu au tradat, ci au fost gagauti! Ati iertat dumneavoastra si pe criminalii pe care i-ati demascat ca au omorit pe Patrascanu si pe Foris, nu puteti avea sufletul sa lasati sa fie distruse carierele unor oameni care au invatat mult din aceasta lectie. Unul dintre cei loviti este inginerul Valeriu Popa, o natura umana inzestrata cu proprietati bionenergetice speciale, care poate face mult bine tuturor suferinzilor, chiar si dumnevoastra, daca veti fi vreodata obosit. Tovarasul Marin Enache l-a cunoscut si s-a convins de valoarea lui. Intrebati-l, va rog! Daca derbedeii care au condus actiunea au intentionat sa mascheze o oficina de spionaj sub valul cercetarii stiintifice, nu se poate sa eliminam cercetarea stiintifica din aceasta pricina. Valeriu Popa are 58 de ani si a fost trimis la Giurgiu, in vreme ce nevasta lui e pe patul de moarte. Se iau masuri � unii vor asta - impotriva practicilor Yoga. E absurd si excesiv.
Tovarase Ceausescu, tara asteapta rezolvari radicale pe care numai dumneavoastra le puteti da. Tara asteapta competitia valorilor, promovarea celor buni, eliminarea plafonarii.
Doctorul Leontopol, care reprezinta una din cele mai mari sanse ale sanatatii si sperantei noastre � ajuns astazi somitate mondiala, gratie numai si numai sprijinului dumneavoastra - este in continuare victima birocratiei din medicina. Sa asteptam sa fuga spre a realiza afara ce ar putea darui tarii si lumii? E trist, inacceptabil, e antipatriotic si antiuman ce-i fac invidiosii doctorului Leontopol. Astazi insa, cind inchei scrisoarea, trebuie sa va spun ca Leontopol se afla, bolnav de inima, pe un pat de spital si ca e posibil sa-l pierdem.
Pavel Kozak e astazi prezent pe multe file ale presei mondiale. El vrea, insa, acasa. Vrea cooperare in folosul Romaniei. Vrea sa aduca valuta tarii. Ce facem? Va rog, va rog, cu puterea ultima: nu-i mai lasati pe cei indiferenti la destinul patriei sa-si faca de cap.
Cit despre mine ce sa va spun? Scriu, ma chinui, m-am imbolnavit, nici un doctor nu ma poate ajuta. Sufar si-mi transform suferinta in munca. La ora de fata, Cenaclul Flacara, facut de UTC si de Flacara, nu are rival in lume. Spectacolele nu se pot desfasura decit cu cordoane de militie, securitate si garzi patriotice, datorita numarului incredibil de solicitari. Iar in sali cintam cu iubire pentru tara, pentru tineret, pentru dumneavoastra, uitind de necazuri si de faptul ca prin colturi obscure sint unii care ne pindesc sa gresim ca sa ne distruga. Desigur, mai si gresim, mai avem multe de facut, dar gresim din dorinta de a face in adevar ceea ce ati spus pentru educatia tineretului. Gresim muncind pe brinci. Televiziunea ne sprijina firav; multe judete au o adevarata vocatie pentru arta politica: Bihor, Dolj, Constanta, Prahova, Iasi, Arad, Timis. In schimb, in Sibiu si Brasov nu putem intra. Tiparul lasat acolo de V. Trofin nu le-a iesit din cap. Incercam in zadar sa facem cultura tinara pentru zecile de mii de locuitori din acele locuri.
Va ridic o chestiune pe care va rog s-o intelegeti pina la capat. Va rog dispuneti transmiterea mondialelor de fotbal prin televiziunea romana, caci o tara intreaga lucreaza spre a-si construi antene pentru bulgari, sirbi, rusi, unguri. Ii dam pe mina altora pe cetatenii nostri, o luna de zile, seara de seara. E pacat sa pierdem un canal de mare popularitate, televiziunea, e pacat ca turistii straini sa prefere litoralul bulgar. Va rog, aveti incredere in cele ce va spun. Cu dragoste si grija vi le spun.
Ne trebuie o televiziune puternica si competitiva. Ne trebuie un om ca lumea in fruntea ei. Dupa ce a incurcat toata propaganda, actualul sef al Televziunii a distrus cea mai mare parte a puntilor televiziunii spre oameni. Oamenii trec pe canale ale televiziunii sirbesti, unguresti, bulgaresti si chiar sovietice. Rusine pentru noi, care am putea sa fim cea mai luminata si ascultata tara din Est, caci sintem tara celui mai indraznet lider din Est. Rusine si pacat!
Dragul nostru conducator, vreau sa va vad, vreau sa ma primiti, va cer sa ma ascultati, va solicit sa facem ceva pentru echilivrul necesar al tarii. Aveti rabdare cu un poet.
Cultura e pe miini neinspirate. Noroc ca noul secretar cu probleme de propaganda, presa si cultura, Petru Enache, e un om deschis, sincer, loial, cu care se poate lucra rodnic. Noroc ca liderii UTC, Pantelimon Gavanescu si Nicu Ceausescu, au pasiunea adevarului si frumosului.
Ce sa mai zic? Reformele pe care le-ati preconizat se infaptuiesc greu si uneori anapoda. In agricultura, cum stiti, e inca mult de facut. Soarta Carpatilor nu e luata suficient in serios de cei pusi sa-i apere si sa-i exploateze judicios. Intelectualii sint agitati de reducerile de personal care-i afecteaza ca si cum ar fi personal auxiliar. E pacat ca reducerile nu tin seama de eficienta reala a actului intelectual. Posturile straine vor sa introduca zizanie intre intelectuali.
Ceva, cineva � nu stiu cine - va ofera adesea date inexacte despre situatia tarii. De fapt ar fi bine daca alegerea oamenilor s-ar petrece pe criterii precise si cu sarcini inextricabile. N-ar mai fi atitea esecuri. Rautu si Trofin par pentru unii eroi. Dar ei nu sint decit niste incuiati si conservatori care trebuie aratati pe indelete, ca atare. Unora le par, astazi, mari prin masuri nejustificate suficient.
Va scriu acum pentru ca mi-e tare rau. Ma tem ca am sa mor si n-am apucat sa va spun intreaga mea recunostinta pentru eroismul dumneavoastra de fiecare zi, precum si intreaga mea grija pentru lucrurile care nu merg asa cum ati dori dumneavoastra sa mearga. Sper sa nu mor, sper ca oboseala si boala mea, consecinte ale daruirii si muncii, sa ma lase sa-mi continui activitatea in slujba adevarului si frumosului. Daca veti crede ca nu e nevoie de mine, ma trag la mine acasa si nu vreau sa incurc pe nimeni. Dusmanii mei vor sa ma extermine moral.
Credinta in tara si in dumnevoastra ma tine inca in picioare. Nu vreau putere, nu vreau nimic. Vreau sa va slujesc, atita cit pot, vertical si cinstit.
Ia fiţi atent cum termină domnul Păunescu... e foarte interesant:
Mi-e greu, va iubesc, mobilizez tineretul in jurul ideilor dumneavoastra, desi e mai greu decit in trecut, pentru ca nevoile zilnic sint siciitoare. De la un capat la altul al tarii, ei, oamenii, v-au cintat, la indemnul meu, cu o deosebita prospetime numele, au dezlantuit cel mai fierbinte fenomen cultural, sub specie politica si umana, existent azi in lume.
Adrian Păunescu spune lui Ceauşescu că-i este greu să-l iubească... nu-i aşa că se răstoarnă un pic începutul... dar mai e:
Acest fenomen, asupra caruia va rog sa cereti relatii tuturor judetelor tarii, pe unde am trecut, se desfasoara sub mindrul si minunatul nume al dumneavoastra, tovarase Ceausescu, la lumina orientarilor dumneavoastra, la lumina inimii dumneavoastra. Oricind putem provoca orice intrecere cu oricine in aceasta directie.
Cred ca am putea organiza noi, Cenaclul Flacara, un festival si un concurs international de poezie si muzica tinara. "Muzica si poezia in slujba pacii si prieteniei".
Dati-ne, va rog, acum Teatrul Tineretului si Flacara ilustrata. Mai pot sa va fiu de folos. Nu-i lasati pe editori sa-mi amine la nesfirsit reeditarea cartilor atit de solicitate de public si plafonarea tirajelor. Fiti, va rog, o data oaspetele Cenaclului Flacara. Veniti printre noi.
Nu-i lasati prada deznadejdii pe cei care va iubesc, va servesc si va cinta. Ar fi nedrept si dumneavoastra nu puteti, nu trebuie sa faceti nedreptati. As avea multe sa va spun si despre situatia din Transilvania.
Îmi spuneţi şi mie domnule Gigi cine în ţara asta a spus aceste lucruri lui Nicolae Ceauşescu? Putea să trimită această scrisoare fără partea de început şi de sfârşit, dar atunci şi-ar fi consemnat condamnarea la moarte. Ce spuneţi domnule Gigi?
Îmi cer scuze pentru greşeli, urmăresc şi o emisiune în paralel.
http://www.cotidianul.ro/adrian_paunescu_ii_scria_lui_ceausescu_sa_traiti_maria_voastra-46584.html
Aici cine dracu il mai decapita ? Suspina dupa privilegii asta este.
Deci nu vreţi să comentaţi aceste părţi critice, numai cele care laudă vă convin. :)
Ia scormoniţi în viaţa domniei voastre, aveţi ceva de care vă e ruşine sau viaţa va găsit tot timpul curajos şi inspirat de aerul divin (nu blestemele nu pot fi divine)?
Este că nu aţi citit nici acest articol până la capăt, este cu nu aţi văzut ironia muşcătoare nici aici?
Necazuri sunt destule, în viaţa tuturor,
Şi fiecare-şi vede întâi pe ale sale,
Dar oamenii suportă necazul mai uşor
Când adevărul totuşi e cea mai dreaptă cale.
Acest popor doreşte întregul adevăr
Şi-acum când grea e iarna şi iarăşi sunt probleme
Nevoie e de oameni, «nu de justificări»,
Şi, dacă va fi astfel, n-avem de ce ne teme.
Cel mai frumos este finalul, scris precum concluzia poeziei,
Să vină Adevărul, să vină Primăvara.
Este că nu aţi mai avut răbdare să citiţi:
Începusem să cred că adevărul va ajunge greu la dumneavoastră şi boceam cu capu-n pernă, câteodată, pierderea acestei şanse, pe care mi-o explicam prin sistemul triumfalist şi viciat, de dezinformare criminală, care e aproape fatal să apară într-o lume care nu-şi mai conservă dialectica şi opoziţia.
Domnule Gigi, dezveliţi coaja mesajului şi citiţi miezul, nu mai încercaţi să citiţi mesaje fără să deschideţi cartea. Eu înţeleg că dumneavoastră aveţi o concluzie extrasă şi nu vă interesează absolut de loc ceea ce spun eu aici. Foarte bine, aceasta este democraţia minţilor, fiecare să-şi poarte credinţa minţilor oriunde pofteşte. Dacă însă nu puteţi să trăiţi decât într-o manipulare socială, alături de o turmă care behăie strategic şi inconştient pe lângă liderii politici, ce sens are să veniţi să încercaţi să faceţi prozelitism pe lângă persoana mea? Aveţi impresia că eu nu ştiam aceste documente, că trebuia să-mi vorbească Cotidianul despre ele? Spre deosebire de alţii eu le-am şi citit şi mai înţeleg, din când în când, şi "ce vrea să spună poetul" în propoziţie, dacă mai ţineţi minte de comentariile de la şcoală. Dacă mai aveţi astfel de exemple, nu le mai aduceţi pe aici, le cunosc pe toate, au mai fost dezbătute prin 90-92 când Adrian Păuneascu avea o armată de purtători de scuipat pe urme. Ce-i reproşaţi de fapt dumneavoastră, că s-a implicat după revoluţie în politică în zona socialistă, că acum este tot în stânga la un partid social-democrat, că încă se implică în problema culturii? România are purtători de drapel ai PCR ajunşi în Preşedinţie, toţi preşedinţii post-revoluţionari ai româniei au fost comunişti, numai că unii au venit din partea dreptei, şi acum vă deranjează brusc că şi Adrian Păunescu a fost comunist? Poate că ar trebui să vă rearanjaţi valorile domnule Gigi, şi nu o spun cu răutate ci cu înduioşare.
Voi cavaleri ai Doinei,
?????????????????????
......................
Pastori si militari
.................
Aluat la nemuriri
........................
Traiasca Romania,
Traiasca Tricolorul,
Traiasca Alma Venus ,
Maria Sa Poporul
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
??????????????????????
erata:
aluat al nemuririi
Domnule Ion Adrian, lăsaţi-vă domnule de prostii din astea anonime. Păi credeţi că eu nu ştiu cine sunteţi?
Sigur ca stii, dar nu-mi mai pronunt numele intrand pe blogul tau care din vremea celor doi primi interlocutori a primit din plin reclama mea. Il aprecciez, il recomand prietenilor dar nu-i mai fac reclama, caci si asa ceva consider eu ca au produs interventiile mele care cred ca sunt cele mai multe (oi fi si eu un artist megaloman).
Asta este tot si de regula nu am motive sa intervin dar de cate ori va fi vorba de Paunescu si imi pare rau ca te-am neglijat cateva zile, ca scopul meu nu era sa citesti tu acele cateva versuri ci unii din cei care poate vor sa aiba memorie.Poate ar trebui sa i le pun si lui AP pe blog ca o felicitare intarziata. Buna idee.
Mi-ai dat o ideie buna am postat, este si pe blog cel putin era, pentru conformitate si ptr ca mi-am mai adus un vers aminte:
Anonim spunea...
Urare ghicitoare:
Ghiciti?
Voi cavaleri ai Doinei,
Voi liberi cetateni
Aluat la nemuriri
Pastori si militari
???????????????????
Traiasca Romania,
Traiasca Tricolorul,
Traiasca Alma Venus ,
Maria Sa Poporul
??????????????????????
22 iulie 2008 13:12
Vad ca am uitat de eroare, dar e bine, poate ma corecteaza careva.
Trimiteți un comentariu