joi, decembrie 27, 2007

sacerdos


(preot)
Ziua de Crăciun, a fost găsită potrivită de Mitropolitul Vladimir al Ucrainei pentru a redeschide conflictul în Patriarhia Rusiei şi cea a României. Substanţa conflictului o constituie activarea celor trei eparhii în Republica Moldova şi Ucraina. Mitropolitul Vladimir, şeful unui biserici aflate în subordinea Patriarhiei Ruse, numeşte acest gest al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) “neprietenesc” şi “nemotivat”.
Mitropolitul Vladimir acţionează ca un diplomat-politician. “Ceartă” acţiunea BOR şi afirmă că "în mod evident, un pas în direcţia dezbinării, spre incitare la sentimente separatiste". Şi mai afirmă Mitropolitul Vladimir că "teritoriul canonic al unei Biserici Ortodoxe naţionale coincide cu graniţele naţionale ale acelei ţări" şi că "toţi ucrainenii ortodocşi din România sunt membri ai BOR şi toţi romanii din Ucraina sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Cine este nemulţumit de acest lucru?".
Declaraţia Mitropolitului Vladimir urmează, firesc, reacţia Bisericii Ortodoxe Ruse şi a Sfântului Sinod de la Moscova, care era la rându-i împotriva eparhiilor româneşti de la Balti, Dubasari si Cantemir, care aparţin de Mitropolia Basarabiei şi "submineaza unitatea ortodoxa".
Discuţiile dintre Bisericile Ortodoxe au ajuns la preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin. Acesta are puterea de a anula înregistrarea Mitropoliei Basarabiei, cu riscul încălcării unei decizii a CEDO (curtea Europeană a Drepturilor Omului). Motivul pentru care domnul Voronin ar face asta este destul de întemeiat, vrea să elimine posibilitatea apariţiei între România şi Moldova un alt conflict de tip Kosovo.

Cum mitropolitul Vladimir nu este prea cunoscut aici, am extras din ediţia de Moldova a VIP Magazin:
PASTORUL SPIRITUAL A SUTE DE MII DE ORTODOCŞI
În anul 2000 Mitropolitul Vladimir a fost ales membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, după care şi-a extins cu mult autoritatea asupra conducerii laice a R. Moldova. Activitatea sa din ultimii ani este marcată de mai multe fapte de pelerinaj în Ţara Sfântă şi la Sfântul Munte Athos din Grecia, de restaurarea Mănăstirii Căpriana, de vizite anuale la Ierusalim, de unde aduce, la Înviere, focul miraculos de la Mormântul Mântuitorului.
În fiece duminică, la liturghii, întru sănătatea şi tăria lui păstorească înalţă rugăciuni zeci şi sute de mii de ortodocşi moldoveni, pentru care el e faţa bisericească cea mai cinstită în acest stat.
Iar Mitropolitului Vladimir i-a fost încredinţată o putere deosebit de mare - de a păstori sufletele creştinilor uniţi în cea mai numeroasă comunitate religioasă de pe teritoriul R. Moldova. Ortodoxia rămâne principala religie: conform datelor ultimului recensământ al populaţiei, creştini ortodocşi se autoidentifică patru din cinci cetăţeni. Deşi după dobândirea independenţei, pe teritoriul R. Moldova a fost reactivată şi Mitropolia Basarabiei, aflată în supuşenia Patriarhiei Române, comuniunea bisericească cea mai mare rămâne Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse.
Primele două părţi din viaţa Mitropolitului Vladimir, pe numele de mirean Nicolae Cantarean, nu au fost legate de Moldova. După ce şi-a satisfăcut serviciul militar la Flota Mării Negre, în 1973 devine ipodiacon la catedrala Adormirii Maicii Domnului din Smolensk, Rusia. A slujit în această eparhie până în anul 1981, promovând câteva însemnate demnităţi bisericeşti. După absolvirea Seminarului Teologic din Moscova, N. Cantarean se întoarce la Cernăuţi, slujind ca paroh al catedralei Sf. Nicolae. La 29 noiembrie este tuns călugăr şi ia numele Vladimir, iar în 1989 termină Academia Teologică din Moscova. La 21 iulie 1989 arhimandritul Vladimir este înălţat în demnitatea de episcop al Chişinăului şi al Moldovei, peste un an este promovat arhiepiscop, iar din 1992 se autointitulează "Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove".
Venirea Mitropolitului Vladimir la cârma Bisericii Ortodoxe din R. Moldova a coincis cu apusul ateismului sovietic şi cu renaşterea impetuoasă a vieţii religioase şi bisericeşti. În prezent, pe lângă faptul că păstoreşte viaţa spirituală a enoriaşilor săi, mai administrează o întinsă gospodărie bisericească: peste două mii de biserici, circa 40 de mănăstiri de călugări şi de maici şi schituri, Academia Teologică din Chişinău cu un Seminar Teologic, o editură, un centru de pelerinaj, o bibliotecă, diverse frăţii creştine şi asociaţii bisericeşti.
ÎPS VLADIMIR
mitropolit al Chişinăului şi Întregii Moldove
Vârstă: 55 de ani
Data şi locul naşterii: 18 august 1952, s. Colencăuţi, raionul Hotin, regiunea Cernăuţi, Ucraina
Studii: În 1970 absolveşte Şcoala tehnico-profesională din satul natal; în 1989 – Academia Teologică din Moscova
Merite: Medalia Cuviosului Serghie de Radonej, Diploma de onoare a Prezidiului Fondului Păcii din URSS (1979), Ordinul Sf. Stanislav, Academician de Onoare al Academiei Internaţionale de Cadre de pe lângă UNESCO, ordinul Sf. Kneaz Vladimir, gr. II

Pe de altă parte am găsit informaţii pe www.bbc.co.uk
Biserica Moldovei critică 'năvălirea' României
Alexandru Canţîr, corespondent BBC la Chişinău
Clerul Mitropoliei Chişinăului şi Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, a reacţionat dur faţă de reactivarea în Republica Moldova a trei eparhii din cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române.
La o "adunare a preoţilor şi mirenilor" din cadrul Episcopiei de Bălţi şi Făleşti au fost formulate acuzaţii fără precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române.
Cei circa patru sute de participanţi la reuniune – una dintre altele cu aceeaşi temă desfăşurate în diferite regiuni - s-au adunat, după cum a declarat Prea Sfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti.
"...Ca să spunem părerea noastră, să ne exprimăm mai bine zis refuzul, protestul nostru ferm împotriva invaziei, nu mă tem de acest cuvânt, sau năvălirii României asupra ţării noastre, Republica Moldova care are şi ea Biserica sa autonomă şi este independentă şi suverană."
Mirenii şi preoţii care au vorbit ulterior s-au pronunţat la fel de ferm şi emoţional, urmând îndemnul Episcopului Marchel.
"Ajunge! Ajunge cu cei care se dau cu minte ageră şi doar doresc cu mâini fragede să construiască pe spatele nostru o Românie Mare. Nu va fi aşa," a spus preotul Ioan Pelin.
Protoiereul mitrofor, secretarul episcopal la Episcopia de Bălţi şi Făleşti, Petru Ciunciuc, şi-a ilustrat luarea de atitudine cu citate dintr-un interviu al şefului statului, dar şi cu terminologie medicală.
"Preşedintele Ţării, domnul Vladimir Voronin a dat o critică, Hotărârii Sinodului BOR... Iată ce ne vorbeşte Domnia sa: 'Implicarea Biseriicii Ortodoxe Române în Republica Moldova prin deschiderea a trei episcopii este un act de agresiune contra creştinilor din Republicii şi contra Bisericii Ortdoxe şi noi nu vom rămâne indiferenţi faţă de asta.' Aşa vorbeşte Preşedintele Ţării Moldovei. Mitropolia Basarabiei este ca o boală de cancer care şi-a dat metastaze în tot organismul..."
În final asistenţa a votat, în unanimitate, o Declaraţie citită de Episcopul de Bălţi şi Făleşti.
"Această hotărâre care doar se acoperă cu idealuri sfinte nutreşte în sine deszbin
atât în Biserică, cât şi în rândul mirenilor. În felul acesta, cred ei, şi începe unirea atât de mult râvnită de unii politiceni, ambiţiile cărora calcă chiar şi pe cele mai preţioase valori ale neamului moldovenesc – suveranitatea, independenţa şi integritatea ţării."
"Regretăm de asemenea şi faptul adoptării unei hotărâri lipsite de responsabilitate a slujitorilor Bisericii Române care şi ei, la rândul lor, încalcă canoanele apostoliceşti amestecându-se în treburile altui stat cu mitropolie autonomă, justificându-se cu practica regimului nazist condamnat cu toată stricteţea la procesul din Nurenberg. Ne miră mult şi primitivismul politic românesc...."
În declaraţia finală se mai spune că Sinodului BOR i se cere nu numai să-şi revizuiască, ci să-şi anuleze deciziile privind episcopiile reînfiinţate.
"Este greu de înţeles unde vede Mitropolia Moldovei o invazie a Bisericii Române în Republica Moldova. Reactivarea celor trei episcopii a fost o necesitate deoarece sunt episcopiile istorice sufragane ale Mitropoliei Basarabiei." a spus preacucernicul diac Andrei Deleu, şeful Cancelariei Mitropoliei Basarabiei.
"Şi-apoi la ultima rundă de dialog dintre Biserica Română şi cea Rusă s-a menţionat ca nici o Mitropolie să nu înfiinţeze episcopii. Dar din păcate Mitropolia Moldovei a creat episcopii şi a numit episcopi peste episcopi."
"Deci, crearea episcopilor de către Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei este posibilă, iar reactivarea episcopiilor istorice ale Mitropoliei Basarabiei este o 'invazie' Sunt lucruri care se contrazic..."
Între timp, s-a anunţat că problema jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova ar urma să fie discutată în curând la Sofia de către reprezentanţii Patriarhiei de la Române şi celei Ruse, după ce Biserica Rusă şi-a exprimat nemulţumirea faţă de reactivarea celor trei episcopii.


Dincolo de aceste conflicte de interese, există însă o convieţuire armonioasă la nivel de credincios. De exemplu, cultul Crestin de Rit Vechi (Biserica Lipoveneasca) cuprinde credincioşii ortodocşi ruşi veniţi în Ţările Române, începând cu prima jumătate a secolului 18, ca urmare a persecuţiei şi terorii dezlănţuite de Biserica Ortodoxa Rusă şi autorităţile ruseşti, pentru ca nu au fost de acord cu reformele în ritualul cultului iniţiate de Patriarhul Nikon, la mijlocul secolului 17. În timpul perioadei de persecuţie, o parte dintre membrii mişcării împotriva reformei lui Nikon au fugit în Polonia, Austria, Suedia, Prusia, Moldova, Dobrogea, iar cu timpul au ajuns şi în America de Nord, Manciuria şi chiar in Australia.
Primele comunităţi de lipoveni din România sunt cele din satele Lipoveni (1724) şi Manolea (1743), ambele în judeţul Suceava; s-au constituit apoi comunităţile din Sarichioi, Jurilovca si Slava Rusa, toate din judeţul Tulcea.
Din punct de vedere organizatoric, la 28 octombrie 1846 ia fiinţa Mitropolia de Rit Vechi de la Fântâna Alba (Bucovina de Nord), primul ierarh fiind mitropolitul Ambrozie, fost anterior mitropolit al Bosniei şi Herţegovinei.
Alegerea lui Ambrozie ca mitropolit a marcat constituirea comunităţilor creştine de rit vechi într-o Biserică autonomă ce cuprinde toţi credincioşii de rit vechi din Europa, America si Australia. Succesorii lui Ambrozie (Kiril, Arcadie etc.) au purtat titlul de mitropolit, fiind recunoscuţi conducători spirituali ai tuturor credincioşilor creştini de rit vechi din lume, statut şi recunoaştere ce şi le menţin şi astăzi.
La 28 iunie 1940, datorită ocupării Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietica, mitropolia creştinilor de rit vechi se muta de la Fântâna Alba la Brăila, unde funcţionează şi în prezent, cu prerogative de conducere spirituală asupra tuturor coreligionarilor din lume.
Credincioşii creştini de rit vechi se considera păstrătorii "adevăratei credinţe ortodoxe" şi a vechilor rânduieli tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe, păstrează calendarul pe stil vechi, iar serviciile religioase le oficiază în limba slavonă. (http://www.geocities.com/Athens/Delphi/5647/rel43.htm)
Biserica Ortodoxă Română şi Rusă clamează nevoia de îndrumare spirituală. De ce ţine neapărat Biserica Ortodoxă Română să intre pe teritoriul rus, de ce ţine neapărat Biserica Ortodoxă Rusă să împiedice acest lucru? Nu cred că are nici o legătură cu credinţa ci mai mult cu parte economică a lucrurilor.
Aş vrea să reamintesc celor care se află la vârful Bisericilor Ortodoxe că iubirea de aproapele este principala cerinţă a oricărei biserici creştine. Poate că preasfinţiile lor au uitat să se umilească atunci când servesc pe Dumnezeu şi pe oameni, au uitat că Iisus s-a aplecat şi a spălat picioare aproapelui său. Dacă preasfinţiile lor nu-şi înţeleg rolul pe care trebuie să-l aibă în lume şi îşi construiesc o cetate de stăpânitori deasupra tuturor, poate că ar trebui să plece şi să redevină simpli călugări. Nu uitaţi preasfinţiile voastre, modelul pe care l-aţi ales atunci când aţi intrat în Biserică nu este cel al negustorului sau al starului de televiziune ci cel al Mântuitorului. Fiţi alături de El. Lepădaţi dragostea de bogăţie şi serviţi omul, învăţaţi umilinţa şi smerenia. Nu pângăriţi credinţa celor care cred cu tot sufletul lor în Biserică cu o politică de forţă.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Intentiile si actiunile Bisericii Ortodoxe ruse in Basarabia nu prea sunt de natura economica ci, mai mult, de natura politica.Este o traditie in Rusia, de pe timpul tarilor, ca puterea militara si politica sa conlucreze permanent si in foarte buna intelegere cu biserica.

Bibliotecaru spunea...

Absolut de acord că aceasta este tradiţia, chiar şi în România există această tradiţie de împletire a credinţei nonviolente cu războiul. În ziua de azi vorbim de o mercantilizare, de interesele unei mafii ascunse sau mai puţin ascunse. Într-o astfel de lume a escaladării spre vârf, fiecare biserică (mă refer aici la clădire) înseamnă un post gras pentru un preot şi o sursă de venit pentru Biserica mamă. Biserica omenirii este în război, culturile se bat pe credincioşi, sunt zeci de religii creştine care uită de învăţăturile lui Hristos pentru a domina, pentru a-şi impune dominarea. Aici nu mai vorbim de tradiţii ci despre lupte între influenţe.

Anonim spunea...

Foarte corect pusa problema.Chiar asa stau lucrurile, iar ele se impletesc.Amintiti-va despre corabia neagra din Shogun care venea in Asia tocmai din partea Vaticanului pentru colectarea aurului din aceasta zona a lumii, dar si de trimisii Bisericii Catolice care trebuiau sa crestineze asiaticii(adica sa faca rost de noi contribuabili).