Bruxelles şi Beijing: perspectivă asupra relaţiilor UE-China

---

În timp ce Beijing se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice, republicăm câteva din articolele în care am examinat relaţiile dintre Uniunea Europeană şi China. Comerţul s-a dezvoltat rapid, bunurile chinezeşti sunt din ce în ce mai importante pentru UE - la fel cele europene în China. În schimb, deputaţii europeni şi-au exprimat de multe ori îngrijorarea în legătură cu încălcarea drepturilor omului în această ţară, cu accentul pe situaţia din Tibet, unde Dalai Lama luptă pentru libertate.

Cu o populaţie de 1,3 miliarde - în care sunt reprezentate mai multe naţionalităţi şi culturi - China se numără printre cele mai importante puteri economice şi are influenţă pe plan mondial. Cu două săptămâni înaintea Jocurilor Olimpice, vă oferim o perspectivă asupra acestei puteri, care renaşte pe plan mondial după ce în trecut a dat lumii hârtia, praful de puşcă şi porţelanul - în secolul 14 China jucând un rol comercial important datorită circulaţiei bunurilor pe Drumul Mătăsii.

Acest dosar examinează diferitele aspecte ale relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China: dezbaterile pe această temă din Parlamentul European, puterea economică a Chinei, impactul acesteia asupra energiei şi climei şi drumul către Jocurile Olimpice din 2008.

Bruxelles şi Beijing: perspectivă asupra relaţiilor UE-China

10 iulie 2008: China în plen

Hans-Gert Pöttering anunţând că nu va merge la Beijing

Miercuri, 10 iulie 2008, deputaţii europeni au discutat despre situaţia din China, iar preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, a anunţat că nu va participa la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice. Deputaţii europeni şi-au exprimat regretul pentru pierderea de vieţi umane în recentul cutremur din China. În acelaşi timp, deputaţii au condamnat cazurile de tortură, execuţiile şi încălcarea drepturilor omului şi au cerut un dialog între Beijing şi Dalai Lama. Deputaţii europeni au mai cerut Chinei să continue dialogul cu Uniunea Europeană.

Mulţi deputaţi europeni au criticat decizia preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, de a vizita Beijing-ul cu ocazia Jocurilor Olimpice, în timp ce alţii au spus că sportul şi politica ar trebui să rămână separate. Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, a anunţat miercuri că nu va participa la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice, în conformitate cu rezoluţia Parlamentului European din 10 aprilie şi din cauza lipsei progresului în dialogul dintre Dalai Lama şi autorităţile chineze privind Tibetul.

În rezoluţia adoptată pe 10 iulie, deputaţii europeni regretă faptul că, deşi relaţiile dintre UE şi China au evoluat în domeniul comerţului şi economiei, în China încă sunt probleme legate de respectarea drepturilor omului. Parlamentul cere un moratoriu privind pedeapsa cu moartea, oprirea campaniei de „re-educare patriotică“, înlăturarea discriminării împotriva imigranţilor rurali şi a minorităţilor etnice şi renunţarea la hărţuirea sindicatelor, a avocaţilor şi a ziariştilor.

Mai mulţi deputaţi europeni au pus sub semnul întrebării decizia preşedintelui UE, Nicolas Sarkozy, de a participa la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing. Preşedintele francez a recunoscut că acest subiect este foarte sensibil, adăugând: „nu putem boicota un sfert din populaţia globului“.

Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, nu va merge la Beijing. „Datorită faptului că discuţiile între Dalai Lama şi autorităţile chineze nu au ajuns la nici un rezultat până acum, am hotărât să nu particip la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice. Dar sper că dialogul între Dalai Lama şi autorităţile chineze va fi constructiv în viitor şi vom avea curând rezultate vizibile“, a spus domnul Pöttering.

Bruxelles şi Beijing: perspectivă asupra relaţiilor UE-China

Ana Maria Gomes: „Acţiunile Chinei în Africa au consecinţe enorme"

Ana Maria Gomes: „Acţiunile Chinei în Africa au consecinţe enorme"

Pe 23 aprilie 2008, deputaţii europeni au votat în plen un raport despre influenţa din ce în ce mai mare a Chinei în Africa. Cu puţin timp în urmă, am pus câteva întrebări raportoarei Ana Maria Gomes, deputată socialistă portugheză, despre implicarea Chinei în Africa şi consecinţele pe care aceasta le are asupra dezvoltării continentului, drepturilor omului şi situaţiei din Darfur.

Doamnă Gomes, raportul dumneavoastră remarcă influenţa din ce în ce mai mare a Chinei în Africa. Care sunt consecinţele acestei implicări?

China are drepturi legitime pentru dezvoltarea proprie şi pentru a-şi procura materie primă pentru energie. China a aflat că există pieţe mari ce pot fi explorate. China are şi interese politice în Africa.

Europenii sunt din ce în ce mai conştienţi de potenţialul enorm al Africii. […] Obiectivul principal al raportului meu este cooperarea între Uniunea Europeană şi China pentru dezvoltarea Africii. Acest lucru nu trebui să aibă loc pe la spatele Africii, trebuie să implicăm instituţiile şi guvernele africane.

Raportul dumneavoastră exprimă îngrijorări legate de posibila influenţă negativă a Chinei în domeniul corupţiei, a dreptului muncii şi a standardelor privind mediul înconjurător. Ce poate face sau ar trebui să facă Uniunea Europeană în legătură cu acest lucru?

Străduinţa Chinei de a găsi materie primă are consecinţe negative nu numai în regiuni în care există conflicte, precum Darfur, dar şi pentru încercările de a construi o bază industrială, de exemplu în domeniul textilelor. China are probleme cu buna guvernare, respectul drepturilor omului, standardele în domeniul muncii şi corupţia - probleme pe care le-ar putea „exporta“ în statele africane.

Nu putem neglija China, trebuie să purtăm discuţii cu această ţară. Parlamentul European a fixat parametrii acestei cooperări, mai exact prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Trebuie să insistăm ca China să adopte criteriile de dezvoltare pe care le avem în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. China reprezintă o putere majoră, este membru permanent al Consiliului de Securitate şi are, prin urmare, responsabilităţi în Africa şi în restul lumii.

Acţiunile Chinei în Africa au consecinţe enorme, bune şi rele. Europenii nu îşi pot permite doar să predice, ex cathedra, Chinei, când nici noi nu ne respectăm angajamentele către Africa.

Parlamentul European a acordat premiul Saharov lui Salih Mahmoud Osman pentru promovarea drepturilor omului în Sudan. Dumnealui a vorbit despre influenţa Chinei în ţara sa. Ar putea acest premiu să convingă China să-şi revizuiască abordarea investiţiilor sale în Sudan şi Africa?

Acordarea premiului Saharov a fost importantă şi a avut impact. Domnul Salih Mahmoud Osman era la Lisabona, participând la reuniunea la nivel înalt UE-Africa înainte ca Parlamentul European să îi acorde premiul. Dumnealui a vorbit nu numai despre ţara sa şi rolul jucat de China în Darfur, dar şi despre lupta pentru libertate şi cea împotriva oprimării altor popoare din Africa. Domnul Salih Mahmoud Osman a mai spus şi că relaţiile cu actori importanţi ca Uniunea Europeană şi China ar putea avea un rol important în acest proces.

Bruxelles şi Beijing: perspectivă asupra relaţiilor UE-China

Schimbările climatice: de ce China joacă un rol important?

China este cea mai mare consumatoare de cărbune din lume

Dezvoltarea economică rapidă din China atrage după sine o creştere a poluării, care va deveni cu siguranţă o problemă mondială. Cu puţin timp înainte de Conferinţa ONU privind schimbările climatice, care va avea loc la Bali în decembrie, o delegaţie a Comisiei temporare privind schimbările climatice a PE a efectuat o vizită la Beijing (5-7 noiembrie 2007), pentru a întâlni oficialităţi importante, politicieni şi experţi şi a discuta despre rolul Chinei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Fiind o economie cu o creştere accelerată, China devine rapid unul dintre cei mai mari poluatori”, a declarat dl Sacconni, preşedintele delegaţiei. „Instituirea unui nou regim internaţional privind schimbările climatice, după expirarea Protocolului de la Kyoto în 2012, va fi posibilă numai în condiţiile în care ţări precum China sau India, care nu şi-au asumat niciun angajament de reducere a emisiilor de gaze în cadrul Protocolului actual de la Kyoto, iau parte la acest acord.”

De ce China joacă un rol important?

În anii '90, emisiile de gaze din China reprezentau 50% din nivelurile emisiilor înregistrate în SUA (care este cel mai mare producător). În prezent, China se situează pe locul doi după SUA şi se aşteaptă să treacă pe locul întâi. Aflată în plin boom economic şi numărând 1,3 miliarde de locuitori, China este cele mai mare consumator de cărbune, iar consumul de petrol s-a dublat în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, ca ţară în curs de dezvoltare, China nu este obligată să reducă emisiile în conformitate cu Protocolul de la Kyoto.

„China s-a angajat ferm în lupta împotriva schimbărilor climatice, precum şi pe calea reducerii emisiilor, economisirii energiei şi eficienţei energetice. În acelaşi timp, recunoaşte importanţa cooperării cu ţările industrializate în domeniul tehnologic şi al transferului de tehnologie, precum şi nevoia de asistenţă financiară în acest sector. Acestea reprezintă mesaje extrem de pozitive”, a subliniat dl Sacconi.

Cu toate acestea, a adăugat preşedintele delegaţiei, „O problemă importantă rămâne faptul că, în prezent, China consideră că structura Protocolului de la Kyoto trebuie păstrată şi că ţările în curs de dezvoltare, inclusiv cele cu economii emergente, nu ar trebui să fie supuse unor limite cantitative.”

Angajamentul Chinei de a lupta împotriva încălzirii climei

„China a adoptat recent un program privind schimbările climatice şi s-a angajat ferm pe calea îmbunătăţirii eficienţei energetice. Vizita noastră la Beijing […] ne-a permis să înţelegem mai bine poziţia Chinei faţă de schimbările climatice”, a declarat dl Sacconi.

Raportorul Comisiei, deputatul german Karl-Heinz Florenz, (PPE-DE), a declarat: „Cred că autorităţile chineze adoptă şi aplică legislaţia corespunzătoare pentru a aborda cu succes lupta împotriva schimbărilor climatice”.

Programul privind schimbările climatice, recent adoptat, este foarte ambiţios şi conţine obiective de reducere a consumului de energie cu 20% şi de creştere a proporţiei energiilor regenerabile la 10%, până în 2010. „Bineînţeles că acum provocarea o reprezintă aplicarea acestuia”, a remarcat dl Florenz.

Poziţia Chinei faţă de protecţia împotriva schimbărilor climatice în perioada post-Kyoto

„Autorităţile chineze împărtăşesc opinia UE, potrivit căreia negocierile pentru un nou acord ar trebui încheiate până în 2009, evitând astfel orice discontinuitate între angajamentul actual din cadrul Protocolului de la Kyoto şi viitorul cadru internaţional”, a evidenţiat dl Florenz.

Care este rolul PE?

PE a îndemnat UE să garanteze încheierea „până în 2009, cel târziu” a unui acord internaţional care să includă limite obligatorii privind emisiile de gaze pentru toate ţările industrializate, un sistem global de „plafon maxim şi comercializare“ şi instrumente pentru transferul de tehnologii „curate”, pentru a permite ţărilor în curs de dezvoltare accesul la tehnologiile ecologice.

Deputaţii solicită, de asemenea, ţărilor industrializate să ofere un exemplu şi să se angajeze să reducă emisiile de gaze „cu cel puţin 30% până în 2020 şi 60% - 80% până în 2050, faţă de nivelul emisiilor din 1990”.

Bruxelles şi Beijing: perspectivă asupra relaţiilor UE-China

Jocurile Olimpice: schimbare pozitivǎ pentru societatea chinezǎ?

Jocurile olimpice şi drepturile omului în China

În 2008, jocurile olimpice se vor desfăşura în Bejing. Vor contribui aceseta la o schimbare în bine a situaţiei drepturilor omului din China? În luna noiembrie, Parlamentul European a organizat două dezbateri pentru a analiza această problemă. Una dintre acestea s-a concentrat pe drepturile omului în China înaintea jocurilor olimpice, iar a doua pe situaţia din Tibet.

În cadrul unei dezbateri ce a avut loc pe 26 noiembrie, Subcomisia pentru Drepturile omului de la Parlamentul European şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situaţiei din China în ceea ce priveşte drepturile omului, ca urmare a pregătirilor pentru jocurile olimpice. Dintre probleme identificate, amintim arestările politice, inegalitatea între cetăţeni şi persecutarea disidenţilor.

Niciun reprezentant de la ambasada Chinei nu a participat la dezbatere, preşedinta Subcomisiei pentru Drepturile Omului, Hélène Flautre, declarându-şi dezamăgirea faţă de lipsa de implicare a Chinei.

Hu Jia, nominalizat pentru Premiul Saharov 2007, a atras atenţia asupra unui dezastru legat de drepturile omului în China şi asupra numărului din ce în ce mai mare de persoane aflate sub diferite forme de persecuţie, cerând sprijinul Uniunii Europene în soluţionarea problemelor.

Deşi iniţial deputatul european Pál Schmitt, vorbind în numele Comisiei Internaţionale pentru Jocurile Olimpice (IOC), a declarat că „IOC nu se află în poziţia de a monitoriza situaţia drepturilor omului din China", acesta a afirmat ulterior că „este necesară o declaraţie politică din partea IOC".

Fair play pentru Tibet?

La data de 8 noiembrie, Parlamentul European a organizat o conferinţă cu privire la situaţia din Tibet. Printre participanţii la conferinţă se numără preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, diplomaţi, călugări budişti, medaliaţi ai jocurilor olimpice din trecut, activişti în drepturile omului şi probleme de mediu şi jurnalişti. Prin declaraţia din cadrul conferinţei, s-a confirmat speranţa că jocurile olimpice din 2008 vor marca schimbări pozitive în dialogul dintre guvernul chinez şi tibetani.

Deputata europeană Monica Frassoni a spus: „Trebuie să ne debarasăm de sentimentul că nu putem face nimic în această privinţă" şi să „folosim jocurile olimpice într-un mod cât mai inteligent posibil".

Pál Schmitt, membrul IOC, este de părere că „boicotul nu rezolvă nimic, afectând doar carierele atleţilor într-un mod irevocabil".

Dezbateri pe tema UE-China

In această toamnă au avut loc două dezbateri pe tema cooperării dintre UE şi China. „Dialogul dintre UE şi China privind drepturile omului" din 17 octombrie, a constat într-un schimb de păreri între reprezentanţi din UE şi China legat de drepturile omului, problemele cheie pentru UE fiind: reforma sistemului judiciar penal din China, libertatea de expresie şi libertatea religiei în Tibet. A doua întâlnire pe aceeaşi temă a avut loc la 27 noiembrie, principalul subiect abordat fiind comerţul.

(http://www.europarl.europa.eu)