Justiţia din România arată aşa cum arată şi din cauza unui tip de abordare păgubos. Se pleacă de la ideea, aberantă, că nimic nu se schimbă în România dacă nu se fac presiuni din afara ei, că tot ce s-a schimbat în ultimii 18 ani s-a schimbat pentru că au vrut străinii. Tipul acesta de gândire domină şi acum spaţiul public şi structurează o dezbatere publică de-a dreptul ireală şi absurdă.
„Internaţionalizarea” problemelor reformei din justiţia română nu a rezolvat nimic şi nu a făcut actul de justiţie nici mai bun, nici mai rapid, nici mai echitabil, nici mai transparent şi mai onest. De fapt, prin manipularea unor astfel de Rapoarte, un grup politico-civic din România încearcă să impună sistemului judiciar românesc propria lui viziune, determinată de interesele asociate acestei viziuni. Să nu fim naivi: controlul asupra justiţiei este o miză politică majoră peste tot în lume, câtă vreme justiţia este arbitru în spaţiul politic, în cel economic şi în cel social.
Din acest motiv este blocată intrarea în vigoare a noului Cod Penal, din acest motiv există paralelismul absolut nesănătos între DNA şi DIICOT, de aceea DNA a ajuns un stat în stat, care nu mai răspunde, practic, în faţa nimănui. De aceea CSM este o formă fără fond.
De fapt, nu cred că noi ştim foarte bine ce vrem de la reforma din justiţie. În dezbaterea publică pe marginea acestei reforme apar mult prea des oameni care nu au nicio legătură cu subiectul şi cu sistemul, dar care şi-au făcut meserie din a critica justiţia, şi prea rar profesionişti din sistem. Am înlocuit expertiza cu datul cu părerea.
Campaniile de presă duse împotriva sistemului judiciar, prin generalizări ne-permise şi periculoase ale unor erori judiciare sau ale unor acte de corupţie au îngustat baza de selecţie a sistemului. În sistem este o lipsă acută de oameni. Deşi, dacă am judeca doar după numărul de absolvenţi de facultăţi de Drept, criza nu ar fi normală, ea se adânceşte. Asta pune în discuţie şi calitatea sistemului de învăţământ, care s-a degradat alarmant în ultimii ani.
Faptul că nu se va activa clauza de salvgardare nu este o concesie făcută României, ci o dovadă că la Bruxelles se înţeleg foarte bine consecinţele unei decizii fără precedent în istoria Uniunii. Cu toate astea, vehicularea unor informaţii despre conţinutul Raportului, informaţii apărute pe surse de la Bruxelles, dovedeşte clar că jocul politic românesc s-a internaţionalizat şi el, că politicienii români trebuie să joace şi în deplasare, nu doar acasă.
Asta nu rezolvă problemele de fond ale justiţiei române, care nu se rezumă la dosarele de aşa-zisă „mare corupţie”, termen vag şi manipulator, la rândul lui. Mult mai productivă ar fi o dezbatere de fond asupra conţinutului Raportului, dezbatere făcută de profesionişti, eventual în plenul Parlamentului, urmată de un plan de măsuri extrem de concret şi cu obiective bine definite.
Nu sunt convinsă că această dezbatere va fi posibilă şi că va avea loc. În locul ei vom discuta despre cu totul şi cu totul alte subiecte, care doar aparent au legătură cu justiţia. Dar care au foarte mare legătură cu alegerile parlamentare din toamnă. Ceea ce mă face să afirm că publicarea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene va fi doar gaz pe focul unei campanii electorale ne-declarate, dar cât se poate de reale şi de dure. Iar rezolvarea problemelor din justiţie va fi amânată până după alegeri. Va fi interesant de văzut dacă atunci se vor mai găsi oameni în Parlament capabili să înţeleagă ce înseamnă” reformă în justiţie.” (AMOS News)
9 comentarii:
Uite, un articolas ca asta m-a determinat sa plec din cloaca Romaneasca. Articol & autor, o apa si-un pamant. Ascute nevoia unui urlet din rarunchi si o cautatura din ochi dupa ceva care se poate folosi ca arma. Hmm, chiar daca stergi postu' poti sa-mi trimiti impresia pe e-mail. Ar fi in afara de orice prefacatura (nici nu stiu daca exista cuvantul asta)Adica, am inteles ca urmaresti ceva cu posturile astea, da' nu stiu de ce cred ca ar fi posibil sa intelegi si alte chestii decat necesitatea acompaniamentului orchestral-politic. :)
Nu am să şterg niciodată un comentariu politicos şi civilizat, orice ar spune el.
Ştiţi ce mi s-a părut mie ciudat? Un raport al Comisiei europene este discutat de câteva zile în România. Ei bine, nu am văzut să fie invitat un europarlamentar, deşi tocmai ei ar fi fost cei îndreptăţiţi să comenteze acest raport, nu parlamentarii români.
Poporul român nu prea conştientizează ce este Parlamentul European şi cu ce se ocupă el. Eu încerc să-l fac mai vizibil. Nici Parlamentul României nu prea este perceput ca activitate efectivă, doar că nişte cutărei stau şi dorm în sală şi votează aiurea. Ei bine, nu este chiar aşa. Încerc să ajut populaţia (şi pe mine totodată) să conştientizeze ce este aceea politica, ce ar trebui să fie, astfel încât oamenii politici şi cetăţenii electori să se alăture unui ţel comun, bunăstarea României. Sunt cuvinte mari, demonetizate, dar m-aş simţi banal să nu-mi doresc un lucru mare şi să mă limitez la o bârfă mică, la mişto.
Felicitari domnule "bibliotecaru" pentru aceasta replica plina de bun simt. Iar dl. gigi ne tot argumenteaza de ce a plecat din "cloaca romaneasca", dar nu se desparte de ea. Ce urat o fi mirosind "cloaca" din Spania, de vreme ce dansul infesteaza mereu blogurile de pe aici...
@ n.raducanu
Decizia de aparasi cloaca a fost, si este dureroasa. Nici macar unuia ca vds. nu-i doresc ceva asemanator. Desi se pare ca ar trebui.
Va rog incercati sa cititi asta :http://gigicapsunaru.wordpress.com/despre/
Multumesc
Am mai intrat de câteva ori la domnia voastră pe blog. Poate aş intra mai des dacă aţi scrie ceva în fiecare zi şi mai lung de o frază. Ştiu foarte bine ce anume vă deranjează la România, ştiu care este motivul plecări, ştiu ce anume trăiţi în acest moment. Am foarte mulţi foşti colegi plecaţi aiurea prin lume şi mai vorbesc cu ei din când în când.
Credeţi că mie nu mi-ar plăcea să trăiesc într-o Românie perfectă şi plină de armonie? Credeţi că mie nu mi-ar plăcea să-mi găsesc un rost în această ţară ideală şi să muncesc ca un roboţel tot restul vieţii mulţumind societatea perfectă dintr-o ţară perfectă? Din păcate România nu este o ţară perfectă ci una aflată în fierbere. Din păcate nici eu nu pot fi un roboţel, nu mă pot adapta la un astfel de stil de viaţă.
România a avut o revoluţie şi, de atunci, de la noua poziţie de start, totul a început greşit, şi economia şi politica. Trăim astăzi cu o economie pe care am "împrumutat-o" străinilor şi avem o politică lipsită de credinţă, de substanţă, de coerenţă. Avem câteva partide de lider, avem nişte instituţii care nu reprezintă cetăţeanul... Sunt absolut de acord că nu este bine. Ştiu că toată lumea dă vina pe comunişti pentru că a început totul prost. Practic însă acei comunişti pătaţi au fost şansa României. Dacă nu ar fi fost acei comunişti, oameni care avea o pregătire politică şi care ştiau ce să facă, să creeze un organism, să facă o nouă constituţie, să facă un fel de parlament, să activeze partidele politice, să schimbe rapid structura armatei... Ceea ce se uită astăzi este că erau foarte mulţi comunişti care nu mai doreau comunism în România ci capitalism. Fără ei, conducerea României ar fi fost din oameni de pe strada şi, vânzoleala aceea de oameni ar fi putut fi înfrântă fără nici un fel de problemă. Marea problemă a fost după momentul revoluţiei. Dacă în 1990 ar fi început să se construiască universităţi de cultură occidentală în care tinerii ar fi învăţat nu regula unei societăţi postcomuniste ci a unei societăţi occidentale, dacă s-ar fi făcut studii doctrinare pentru puzderia de partide care au apărut atunci, dacă partidele politice ar fi avut în centru ideologia şi nu cei câţiva lideri care se băteau pentru putere... Astăzi am fi trăit într-o lume a politicii stabile şi coerente, poate nu într-o Românie perfectă, dar într-o României mult îmbunătăţită. Din păcate partidele s-au format prin grupuri de interese personale şi s-au rupt din cauza unor conflicte de interese personale.
"Problema" este că domnia voastră vă plângeţi chiar de cei care încearcă să facă ceva, în timp ce majoritatea îi apasă în jos pentru a nu face nimic. Doamna Corina Creţu, europarlamentarii în general, sunt mult mai activi decât restul oamenilor politici şi, de ce să nu spun asta, şi mult mai tehnocraţi, mai pregătiţi să facă ceea ce fac. Probabil pentru că sunt puţini, nu se pot retrage într-un con de umbră lăsând pe altcineva să facă întreaga treabă. Mai mult, dacă observaţi, europarlamentarii se mai atacă în ţară, dar acolo lupta politică este cu mult mai elegantă, mai apropiată de stilul european. Cred că românul ar trebui să iasă în cât mai mare măsură prin democraţiile aşezate ca să deprindă valorile europene şi cultura europeană, cu alte cuvinte, modul de a fi european. Poate aşa vom avea şi noi o evoluţie anti-statică şi nu se vor mai lipi de noi obiceiurile rele.
Dumnevoastră sunteţi în acest moment în Spania, cel puţin aşa am înţeles. Aş vrea să vă întreb ceva şi aştept, de ce nu, un răspuns sincer. Dumnevoastră sunteţi astăzi un om al Spaniei care aţi preluat comportamentul şi "reflexele" comportamentale ale unui cetăţean spaniol, sau un om din cloaca românească transplantat în Spania? Cu alte cuvinte, vă simţiţi unul dintre spanioli într-o societate spaniolă sau un implant român în mijlocul unei societăţi de spanioli cu care convieţuiţi în linişte şi pace?
@ In ordinea inversa:
1. Aici cel mai mare discomfort social mi-l provoaca tot romanii.
99% in Romania nu aveau nici cal iar aici s-au urcat direct in Renault Laguna nou-nout. Mana stanga zvarlita lenes pe geam, atarnand greoi din cauza ghiulului enorm, dar un prost gust direct proportinal cu greutatea.Vorbesc cu voce tare pe strada, in magazine (in romaneste desigur). Se imbraca de ¨marca¨ sepci pe ceafa si pantaloni din material sintetic, un fel de trening . Ce mai, o incantare a simtului estetic.
Din aceasta cauza m-am autoexilat intr-un sat, si ma duc la oras doar la munca sau la cumparaturi.Marea este la doi pasi, cel mult trei. Mai sunt si alte avantaje: liniste, loc de parcare individual, si mai ales nu trebuie sa-mi vad compatriotii in fiecare moment. Trist, asa-i?
2. Ma simt, in orice moment cetatean de mana a doua, nu neg asta. Dar va pot asigura ca politistul din sat se poarta cu mine exact la fel ca si cu ceilalti locuitori, si se poarta exemplar. Toti politistii.
A fi cetatean de mana a doua nu inseamna sa fii injosit nici jignit, asa cum ar crede multi. Ai un statut destul de clar, poate injust de multe ori. Dar localnicii au si ei dreptatea lor. In mai putin de 10 ani, populatia a crescut cu peste 30% (cel putin in provincia unde traiesc) si acesta crestere se datoreaza in exclusivitate emigrantilor. Clar este ca nu oricine poate asimila conceptele convieturii cu indivizi veniti de aiurea, atat de multi si in atat de scurt timp. Dar in general, nu exista reactii xenofobe viguroase si nici probleme reale de convietuire.
Revenind la man a doua, pot afirma cu siguranta ca autoritatile spaniole, oamenii de rand, ma trateaza mai bine decat propria-mi natiune. Ca sa neintelegem, daca undeva sunt discriminat asta are justificarea sa. In Romania nu are NICI O justificare.
Fin partea intai :)
Înţeleg deci că domnia voastră v-aţi schimbat după societatea occidentală. Nu credeţi necesar, în acest caz, ca prin comentarii şi postările de pe blogul domniei voastre să introduceţi, încetul cu încetul, în românii care stau cu mâna bleagă pe geam, mândrii de maşina lor nouă şi bengoasă, alte valori, nu condamnând valorile româneşti, ci vorbind normal despre normalitate? Faptul că acei cetăţeni ies în evidenţă prin bădărănie nu se datorează idioţeniei, ci pentru că ei nu se văd din afară îndeajuns încât să-şi dea seama că deranjează şi, de multe ori, înfricoşează chiar, seamănă o stare de nesiguranţă printre cei din jurul lor. Dacă ar putea să înţeleagă un alt model cultural, un alt mod de a percepe civilizaţia... După o generaţie sau încă o generaţie, civilizaţia va pătrunde în sânge. Să nu uităm că puştii de 14 ani râd de bunicii lor pentru că nu ştiu să vorbească la un celular sau să programeze un televizor. Civilizaţia se face în etape, totul este ca inerţia să nu fie prea mare. Dacă vreţi să nu vă mai deranjeze trebuie să fiţi delicat şi să acţionaţi cu mijloacenon-intromisie, mijlocul cel mai ineficient este pamfletul, ironia, critica, limbajul aspru... de ce? pentru că reacţia va fi de apărare, mesajul va fi blocat şi răspunsul agresiv.
Părerea mea.
Partea IIa :
citat : vorbind normal despre normalitate ! Pai, din capul locului, asta este imposibil intr-o tara ca Romania, care este anormala in absolut orice privinta ( ma rog , poate vor fi si cateva exceptii).
Formatori de opinie, precum Iliescu, AN, Corina Cretu, Basescu & comp, Vadim etc fac exact contrariul. Vorbesc anormal intr-o tara anormala.
Daca toti am adopta discursul de catifea inutila si inofensiva, nimeni nu ar mai pune in cumpana, niciodata multimea de gesturi ..negative, sa le zic asa, comise de clasa politica. Ierarhizarea nocivitatii clasei politice actuale este o alta poveste, scarboasa desigur.
Şi atunci?
România este anormală, nu putem face nimic... atunci să stăm cu mâinile încrucişate şi să ne relaxăm în resemnare.
Eu încerc să fac ceva spre normalizare, spre moralitatea simplă, spre bunul simţ. Poate nu reuşesc să fac nimic, dar încerc. Dacă ar încerca toţi... dacă ne-am recăpăta toleranţa şi acei primii 7 ani de inocenţă...
Trimiteți un comentariu