Declaraţie Traian Băsescu la Conferinţa Naţională „Un pas înainte în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană: Armonizarea deplină a legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului la standardele europene”
Traian Băsescu: Cu certitudine nu eu voi fi cel care să facă o analiză a eficienţei legislaţiei şi a eficienţei activităţii instituţiilor din acest punct de vedere. Este clar că specialiştii sunt cei care pot analiza cel mai bine ce este de făcut în continuare. Nu pot însă să nu precizez faptul că la nivelul CSAT problematica legată de spălarea banilor şi alimentarea terorismului au făcut subiect de dezbatere. Chiar doamna preşedintă a fost invitată la una din şedinţele CSAT pe această temă. Este clar că nu numai pentru România, ci la nivel global fie că discutăm de UE, fie că discutăm de toate statele membre ale ONU, sau discutăm despre statele din anumite regiuni, problema spălării banilor este una vitală din punct de vedere al securităţii naţionale. Statele nu-şi pot permite să stea pasive în faţa surselor de finanţare care provin din activităţi criminale şi care sunt destinate de cele mai multe ori susţinerii finanţării terorismului.
Aş vrea să felicit şi Parlamentul şi Guvernul şi oficiul pentru faptul că în momentul de faţă România are o legislaţie perfect aliniată legislaţiei UE. Aş spune chiar că suntem una din primele ţări din punct de vedere al adoptării legislaţiei recomandate de UE. Problema este să facem ca această legislaţie să fie implementată, iar instituţiile să funcţioneze în spiritul şi în litera legii. Aş remarca faptul că nici un stat singur nu poate lupta împotriva spălării banilor. Este clar că activitatea a devenit una transfrontalieră, iar reţelele de crimă organizată sunt transfrontaliere. Din acest punct de vedere cele peste 40 de acorduri pe care Oficiul pentru Spălarea Banilor le-a realizat cu instituţii similare din alte ţări sunt un pas înainte, dar el trebuie continuat. Necesitatea schimbului de informaţii este vitală şi este unul din elementele de bază pentru a avea succes în lupta împotriva reţelelor de crimă organizată. Într-adevăr ultima modificare a legislaţiei româneşti a relaxat aparent modul de raportare a sumelor depuse în bănci. Şi aici vreau să fiu foarte clar, mai ales pentru presă. Orice cetăţean român care depune suma limită din lege devine automat obiect al transmiterii de informaţii de la bancă la Oficiul pentru Spălarea Banilor. Până când Oficiul nu constată că tranzacţia a fost una corectă, suma se raportează. Din acest punct de vedere aş menţiona faptul că dacă în legislaţia iniţială suma limită care trebuia raportată de bănci era 10 mii de dolari, astăzi ea a fost ridicată prin noua legislaţie la 15 mii de euro şi timpul de raportare de la 24 de ore la 10 zile. Având în vedere mijloacele tehnice de care dispun băncile şi sistemul globalizat este clar că 10 zile reprezintă un timp prea relaxat. Cred că autorităţile române trebuie să revină la raportarea în 24 de ore către Oficiul pentru Spălarea Banilor, şi este o sugestie pe care o fac şi factorilor guvernamentali şi responsabililor parlamentari. Cu certitudine însă simpla raportare nu rezolvă lucrurile. Chiar la nivel naţional avem nevoie de o structură instituţională în stare de cooperare. Aici trebuie să coopereze Ministerul Administraţiei şi Internelor prin structurile sale specializate, Oficiul pentru Spălarea Banilor, DIICOT-ul de la Parchetul General, Ministerul de Externe şi multe alte instituţii. Nici o instituţie singură nu va reuşi să atingă performanţa de a pune sub control fenomenul de spălare a banilor şi crima organizată. Pentru că aceşti bani care adesea trebuie spălaţi de fapt provin din crimă organizată. Provenienţa lor este de cele mai multe ori din zonele de trafic de persoane, în mod deosebit copii şi femei sau categorii defavorizate, din traficul de droguri, din traficul de armament, din traficul de produse chimice interzise şi multe altele. Este clar că o cooperare interinstituţională este singura soluţie pentru a fi eficienţi în lupta împotriva reţelelor de crimă organizată şi în depistarea fenomenului de spălare a banilor de către indivizi sau firme. Aş face precizarea că din acest punct de vedere România se dovedeşte un bun partener pentru partenerii externi. Este clar că în ultimii ani cooperarea cu EUROPOL-ul cu INTERPOL-ul, cu instituţii similare, omoloage din alte ţări au făcut ca România să devină tot mai eficientă în combaterea fenomenelor de crimă organizată, având ca efect sume de bani care trebuie pe urmă spălate prin sistemul bancar sau prin alte modalităţi. Dar este clar că avem deficienţe în ceea ce priveşte judecarea rapidă a cazurilor depistate. Din păcate în raport cu sesizările documentate ale Oficiului către parchete, sesizări care includ activităţi complexe ale oficiului, ale structurilor specializate din MIRA, drumul până la decizia finală în instanţele de judecată pare a fi greoi. Aici probabil că sunt două lucruri care trebuie avute în vedere. În primul rând nevoia specializării procurorilor şi judecătorilor. Este clar că un judecător nespecializat va decide foarte greu într-un dosar care vizează un act de spălare de bani. Este absolut necesar ca atât parchetul, cât şi instanţele de judecată să aibă oameni specializaţi, judecători şi procurori specializaţi în înţelegerea fenomenului pentru că acest lucru va scurta decizia şi vom obţine efectul social pozitiv al condamnărilor în cazurile reale desigur, al condamnărilor în timp util. Degeaba se ajunge la o condamnare după 10 ani de la înaintarea dosarului către instanţe. În aceşti 10 ani răufăcătorul a continuat activitatea sa nestingherit. Este clar că avem nevoie de modificări ale Codului Penal, ale Codului de Procedură Penală şi de specializarea procurorilor şi judecătorilor în probleme de luptă împotriva spălării banilor şi în mod real şi pe fond de luptă împotriva crimei organizate. Avem un caz de terorism care a fost judecat şi are hotărâre definitivă şi irevocabilă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aş urmări să văd cum se pune în aplicare această hotărâre definitivă şi irevocabilă, mai ales că ea impune măsuri de valorificare a unor bunuri care au fost obţinute în mod ilicit. Aş sublinia faptul că banii proveniţi din activităţi ilegal,e bani care sunt spălaţi pe urmă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Din acest motiv CSAT va continua să aibă analize nu numai pe cazuri de terorism, dar şi pentru situaţii de alimentare cu bani a actelor teroriste şi a reţelelor de terorism, nu numai cele care vizează România, ci la nivel global, la nivelul la care România se poate implica în această activitate în raport cu dimensiunea şi capacitatea sa. Este clar în momentul de faţă că ce se întâmplă la noi afectează Statele Unite sau Canada. Este clar că ce se întâmplă dincolo de ocean afectează Europa şi implicit România. Mi-aş dori mult ca această discuţie între specialişti să vină cu soluţii şi propuneri la îmbunătăţirea capacităţii noastre de a face faţă fenomenului de spălare a banilor pentru că în primul rând avem obligaţii faţă de cetăţenii noştri să devenim tot mai eficienţi în această luptă, uneori ilegală. Iar pe de altă parte sunt convins că dezbaterile dumneavoastră vor duce la concluzii de îmbunătăţire a cooperării interinstituţionale în România, dar şi în relaţie cu partenerii externi. Nu în ultimul rând îmi doresc să vă transmit cu toată deschiderea faptul că în mine, în instituţia prezidenţială toate instituţiile statului român care sunt implicate în această bătălie vor găsi sprijin fără rezerve, sprijin nelimitat în limita, desigur, a atribuţiunilor prezidenţiale. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes şi aş vrea să mai fac remarca legată de tehnologii. Aici statul este întotdeauna cu câţiva paşi în urmă. Chiar modul în care instituţiile statului, fie că vorbim de instituţii ale Ministerului de Interne, de parchet, de SRI, de Oficiu, modul în care instituţiile statului îşi achiziţionează tehnologiile este devansat uneori cu ani de zile în raport cu capacitatea grupurilor criminale de a-şi achiziţiona tehnologiile imediat ce acestea apar. ...poate avea în vedere soluţii ca aceste instituţii şi pe acest domeniu să poată fi tot timpul dotate la zi pentru a putea face faţă grupărilor criminale. Altfel lupta poate deveni inegală, mai ales că reţelele criminale au şi o fantezie pe care legislaţia noastră nu o are. Se modifică mult mai greu, se adaptează mult mai greu la realităţi decât reţelele criminale la soluţii pentru a eluda legea. Vă mulţumesc mult şi vreau să ştiţi că apreciez foarte mult munca şi efortul dumneavoastră, mai ales că în ceea ce priveşte oficiul pentru spălarea banilor, aprecierile la nivel european sunt pozitive. Vă mulţumesc mult.
(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 10:04 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu