Călin Popescu Tăriceanu: ...această perioadă preocupă cel mai mult şi opinia publică şi presa. Fără îndoială este vorba despre creşterea preţurilor la utilităţi şi la produsele alimentare. Pentru început însă doresc să subliniez încă o dată că Guvernul este decis să-şi ducă la îndeplinire prevederile programului de guvernare, care a fost aprobat de Parlament, în ceea ce priveşte creşterea bunăstării românilor. Şi în condiţiile dezvoltării economice susţinute pe care o avem şi a luării tuturor măsurilor care decurg din atribuţiile sale privind asigurarea stabilităţii macroeconomice sigur că trebuie să avem grijă să luăm întotdeauna măsurile cele mai potrivite în aşa fel încât, pe de o parte, să ne atingem aceste obiective de care am vorbit. În acelaşi timp să păstrăm condiţiile de stabilitate şi de echilibru macroeconomic în aşa fel încât ceea ce facem astăzi să nu aducă consecinţe defavorabile în viitor.
În acest context am luat deja o seamă de măsuri care să vizeze diminuarea presiunilor inflaţioniste, pe de o parte, şi care să asigure protejarea cetăţenilor faţă de impactul creşterii preţurilor de cealaltă parte. Considerăm că principala formă de protecţie socială, însă, nu este cea a subvenţiilor sau ajutoarelor, ci principala formă de protecţie socială este un loc de muncă bine plătit, un loc de muncă asigurat şi bine plătit. Cu alte cuvinte cât mai multe slujbe, cât mai multe slujbe bine plătite care la rândul lor sigur că prin contribuţiile sociale care sunt vărsate asigură şi o pensie decentă. Vreau să vă dau câteva date referitoare la modul în care au evoluat salariile în ultima perioadă. În 2008 aprilie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut câştigul salarial mediu a crescut cu 24,9%. Sunt însă domenii în care câştigurile au înregistrat creşteri şi mai mari, cum ar fi învăţământul de exemplu - 42,4%, cercetarea şi dezvoltarea sau domeniul IT - 36%, sănătatea şi asistenţa socială -31,6%. În acest fel veniturile reale, pe ansamblu, în economie au avut o creştere de 14%, însă sigur că spuneam, sunt diferenţe. În învăţământ creşterea reală este de 29,5%, în domeniul sănătăţii - 20,1%. Aceste evoluţii sunt o continuare a tendinţelor înregistrate pe durata întregului mandat şi ca atare vreau să vă aduc la cunoştinţă că salariul mediu brut prevăzut pentru decembrie 2008, faţă de decembrie 2004, se va dubla practic, ducând astfel la o creştere a câştigurilor reale cu circa 60%. Deci angajamentele din programul de guvernare nu numai că vor fi îndeplinite. Aş putea spune că o să avem chiar anumite realizări peste nivelurile pe care le-am stabilit. În domeniul pensiilor, pensia medie de asigurări sociale a crescut de la 364 la 563 de lei. Ceea ce înseamnă un procent de 54,7%, iar pensia pentru agricultori a înregistrat o creştere de 70%, de la 140 la 240 de lei. Deci aceste procente ce arată? Că pentru categoriile sociale defavorizate creşterile de venituri au fost mult mai mari, în aşa fel încât să putem să acoperim într-o măsură cât mai mare, să le putem acoperi, nevoi. Am vorbit de salarii. Trebuie acum să vorbim şi de partea mai puţin plăcută, mă refer la presiunile inflaţioniste. Începând cu luna septembrie a anului trecut am înregistrat presiuni inflaţioniste foarte mari. Inflaţia la nivel internaţional a cunoscut o accentuare deosebită şi acest lucru este datorat creşterii preţurilor la produsele energetice, la gaze naturale şi combustibil şi, de asemenea, la produsele agro-alimentare. Prin urmare România cred că sunteţi de acord că nu poate, nu trăim într-o insulă izolată, într-un ocean. Facem parte dintr-o economie care este globalizată şi aceste influenţe le suferim şi noi pentru că România este o ţară care consumă produse energetice din import. Totuşi, comparativ cu creşterile de preţuri pe plan internaţional, creşterea preţurilor la energie, de exemplu, sau la produsele alimentare a fost cu mult mai modestă. Am să vă dau câteva exemple. Dacă în perioada februarie-iunie 2008, anul acesta, creşterea preţului internaţional a fost de 60% pentru gazul natural, majorarea care a fost decisă de ANRE de la 1 iulie este de doar 12,5%. Pentru energia electrică, în aceeaşi perioadă februarie-iunie 2008, creşterea pe plan internaţional a fost 41%, energia electrică la aceeaşi dată este majorată cu 4,4%. Pe ansamblu preţurilor produselor agro-alimentare creşterea de preţuri între aprilie 2007 şi aprilie 2008 a fost de 12,1%, cu mult inferioară creşterilor înregistrate pe plan mondial la cereale, orez sau produse lactate. Datorită condiţiilor internaţionale presiunile privind creşterile de preţuri persistă. Dar în condiţiile existenţei unei economii libere trebuie să spun foarte clar. Guvernul nu are pârghii de control ale preţurilor. Am văzut ieri rezultatele reuniunii de la Cotroceni. Foarte mulţi lideri politici s-au grăbit să arate cu degetul către Guvern, ca responsabil pentru creşterea preţurilor. În orice ţară liberă, cu economie de piaţă, Guvernul nu controlează preţurile. Preţurile sunt stabilite de legea cererii şi ofertei. Ceea ce poate Guvernul să facă şi ceea ce facem şi noi în acest moment, şi ceea ce fac şi guvernele din ţările membre ale UE, este să luăm măsuri care să atenueze şocul creşterii preţurilor, mai ales la nivelul categoriilor persoanelor cele mai defavorizate. Şi prin urmare am să vă dau câteva exemple de măsuri care contribuie, pe de o parte, la diminuarea presiunilor inflaţioniste sau la ceea ce spuneam, atenuarea acestor şocuri la nivelul persoanelor defavorizate. Printre acestea am să enumăr şi o să-l las pe domnul ministru Vosganian după aceea să detalieze. Mă refer în primul rând la coordonarea politicilor bugetare cu cele monetare care sunt de responsabilitatea BNR. În ceea ce ne priveşte anul acesta am decis reducerea cheltuielilor publice cu 1,1 miliarde de euro pentru a diminua presiunea inflaţionistă. Am corelat creşterile salariale din sectorul public cu evoluţia indicatorilor macroeconomici. Am luat măsuri acolo unde putem pentru a ţine pe loc preţurile la medicamente, ca o formulă de protejare totuşi a celor care sunt cu venituri scăzute. Şi, sigur că aici putem să mai vorbim de realizarea codului de bune practici privind relaţiile dintre furnizori şi vânzătorii din detaliu, mă refer la marile magazine. Subvenţionarea producţiei agricole sau deducerea unor costuri aferente, cum este de exemplu la motorină. Punerea în funcţiune a reactorului 2 la centrala de la Cernavodă care ne aduce o sursă de curent suplimentară şi mai ieftină. Şi alte măsuri. În ceea ce priveşte măsurile destinate protejării categoriilor defavorizate prin acordarea unor forme de susţinere. În acest sens ştiţi foarte bine că în acest an am luat măsura ridicării plafonului de la 5 milioane la 6 milioane 150 de lei vechi în interiorul căruia am acordat subvenţii pentru încălzire. Ţinând cont de creşterile suplimentare de preţuri care au avut loc la 1 februarie şi 1 iulie am luat decizia înfiinţării Fondului de Solidaritate, care va aloca în acest an, atenţie, 160 de milioane de lei familiilor cu un venit net sub 6 mii 150 de lei pe persoană. Astăzi în şedinţa de Guvern a fost aprobată o notă prezentată de Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor care au primit sarcina să majoreze cu 12,5% ajutoarele de încălzire pentru familiile şi persoane cu venituri reduse, astfel încât efectele majorării creşterilor de preţuri la gaze să fie compensate integral. De pildă, pentru familiile cu venituri reduse ajutorul de încălzire va creşte de la 233 de lei la 262 de lei. Ca şi până acum, ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de veniturile obţinute pe fiecare membru de familie şi ajutoarele mai mari sunt pentru cei cu venituri mai mici. Vreau să abordez în acest context o altă problemă. Mă refer la lupta împotriva inflaţiei în care Guvernul este, aş spune, alături de BNR, angajat ca principal actor. Avem o solicitare din partea sindicatelor pe care o ştiţi, şi anume de majorare a salariului minim pe economie de la 500 la 540 de lei. Vreau să vă readuc aminte şi să readuc aminte în acelaşi timp şi liderilor de sindicat că potrivit hotărârii de guvern 1517 din 12 decembrie 2007, după ce am încheiat negocierile cu sindicatul, am convenit împreună să facem o creştere a salariului minim la 500 de lei şi de la 1 iulie la 540 de lei în anumite condiţii legate de realizarea parametrilor de creştere economică, cu alte cuvinte creşterea PIB, de creşterea productivităţii muncii şi de menţinerea inflaţiei în limitele stabilite de BNR. Deci creşterea de la 500 la 540 de lei nu a fost o creştere acordată în orice condiţii, ci a fost condiţionată de realizarea acestor 3 parametri despre care am discutat îndelung cu sindicatele, convenind un lucru: că o creştere necontrolată a salariilor alimentează şi mai mult inflaţia. Inflaţia erodează câştigurile. Este un lucru cred că înţeles şi bine ştiut de toată lumea. Realitatea economică de astăzi ne arată că una din condiţii nu este îndeplinită şi este evident vorba de inflaţie. Ţinta de inflaţie nu se poate atinge şi în aceste condiţii o creştere a salariului minim pe economie nu ar face decât să alimenteze şi mai mult o posibilă spirală inflaţionistă. Deci vreau să fiu foarte bine înţeles. Ne-am angajat şi înţelegem să ne respectăm aceste angajamente prin programul de guvernare, de creştere a salariilor. Însă, în acelaşi timp, ele trebuie să fie corelate cu elementele de productivitate a muncii, trebuie să avem în vedere care este evoluţia inflaţiei, pentru a nu pune gaz peste foc. În condiţiile actuale în care avem o serie de presiuni inflaţioniste despre care am vorbit, o creştere a salariului minim ar fi mai degrabă iresponsabilă şi ar fi contraproductivă pentru că, repet, ea nu are face decât să adauge presiuni inflaţioniste care ar diminua puterea de cumpărare. Cred că ceea ce îşi doreşte fiecare dintre noi nu este să câştige mai mult pe hârtie, pentru că nu se hrăneşte cu numere, ci într-adevăr trebuie să ţinem cont de puterea reală de cumpărare care nu trebuie să fie afectată. Deci în acest moment considerăm că nu este oportună, din motive obiective, o creştere a salariului minim şi vreau să fac un apel către sindicate şi către forţele politice responsabile să susţină acest punct de vedere. De aceea îmi permit să apreciez că ieri poziţia exprimată de preşedinţie, de preşedintele Băsescu, prin care a făcut un apel la o atitudine ponderată, responsabilă şi vorbind în mod foarte clar, în aceeaşi direcţie în care susţin şi eu, că nu trebuie să adăugăm presiuni inflaţioniste pe economie, este salutară şi mă bucură că preşedinţia susţine acest punct de vedere. Sigur că rămâne ca partenerii sociali, sindicatele, patronatele să fie de acord cu acest punct de vedere şi să înţelegem că este spre binele general. În legătură cu ordinea de zi de la Guvern am să vă mai precizez câteva elemente, câteva decizii. Astăzi am aprobat prin hotărâre de Guvern lista localităţilor pentru care alocăm fonduri pe baza ordonanţei 7, dezvoltarea infrastructurii în mediul rural. Este vorba de o finanţare totală de 466 de milioane de lei. Domnul ministru Borbely este aici şi vă va putea da mai multe detalii. Vorbim în principiu de 3 categorii de cheltuieli. Sunt bani care sunt alocaţi pentru proiecte şi pentru studii de fezabilitate, bani pentru începerea unor lucrări la care studiile şi proiectele au fost deja realizate şi bani pentru continuarea lucrărilor în derulare. Tot astăzi am majorat limita valorică zilnică pentru produsele lactate şi de panificaţie de care beneficiază elevii din clasele 1-8 şi preşcolarii, cu începere de la toamnă. Am decis să majorăm această limită valorică de la 1 leu şi 4 bani, sau 10400 de lei în lei vechi, la 1 leu şi 17 bani. De acest program social beneficiază în medie 2 milioane 150 de mii de copii şi elevi. Tot astăzi, printr-o notă, am adoptat reglementările, de fapt am adoptat un calendar cu reglementările care urmează să fie completate, astfel încât locuinţele ANL aflate în chirie tinerilor sub 35 de ani să poată fi vândute acestora în condiţiile în care doresc să le cumpere. Există un cadru legal pentru a cumpăra după 5 ani apartamentele care sunt în chirie. Nota face referire la faptul că prin hotărârea consiliului local aceste locuinţe trebuie trecute din domeniul public al statului, urmând ca prin iniţiativa secretariatului general al Guvernului să fie trecute în proprietatea privată astăzi statului şi în administrarea consiliilor locale, urmând ca ulterior să poată fi vândute. În acest moment sunt în jur de 2300 de locuinţe care îndeplinesc acest criteriu pentru vânzare, iar banii, vreau să fiu foarte clar, obţinuţi prin vânzarea acestor locuinţe vor fi vărsaţi într-un fond special şi vor fi utilizate numai pentru construirea de locuinţe noi pentru tineri. Tot astăzi printr-o notă prezentată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale am stabilit modul în care se vor derula schemele de ajutoare cu produse alimentare din stocurile comunitare. Este vorba despre zahăr şi făină albă destinate la fel, categoriilor defavorizate. Comunitatea Europeană a alocat României pentru anul 2007-2008 24,2 milioane de euro pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie către categoriile cele mai defavorizate, astfel încât aş putea spune că cei care fac comentarii că Guvernul ia măsuri electorale sau populiste îi îndemn să privească ce face Comunitatea Europeană pentru categoriile defavorizate, ca să închidem această discuţie şi să se înţeleagă o dată pentru totdeauna că responsabilitatea socială nu este apanajul unui partid sau a unei familii politice, a unei tendinţe. Responsabilitatea socială este o componentă a politicilor europene. Modelul social european este un model bazat pe incluziune socială şi nu pe excludere. Vă mulţumesc pentru atenţie. Întrebări.
Reporter: Sunteţi mulţumit de modul în care a debutat taxa auto de poluare?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu.
Reporter: Puteţi detalia?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu sunt mulţumit şi astăzi la începutul şedinţei am avut o discuţie destul de neplăcută, inclusiv cu preşedintele ANAF, cărora le-am reproşat modul defectuos în care se derulează această operaţiune. Normele au fost aprobate destul de târziu şi nu a existat timpul pentru ca la nivelul administraţiilor fiscale să se facă pregătirea necesară. Preşedintele ANAF m-a asigurat şi pe mine şi pe ceilalţi membri ai Guvernului că deja au adoptat măsurile care se impun. Vor face o detaliere cu şefii de administraţii fiscale a procedurilor în care se percep aceste taxe şi, evident, se face şi restituirea în cazul în care au existat taxe mai mari plătite pentru maşinile care au intrat în ţară după 1 ianuarie 2007. Deci, vă spun clar, am văzut şi eu la televizor imaginile. Cred că este o lipsă de pregătire care trebuia făcută în prealabil în aşa fel încât la ghişee cetăţenii să se găsească în faţa unor funcţionari bine informaţi şi care ştiu să le spună clar ceea ce au de făcut, ce documente au de adus, unde trebuie să meargă să-şi obţină adeverinţele, ş.a.m.d. Deci acest lucru se va remedia într-un timp cât se poate de scurt. Vă rog. Vă mulţumesc foarte mult. Îi rog acum pe colegii mei să. Varujan poate are sens să discuţi puţin, să faci o prezentare suplimentară a măsurilor care le avem în vedere, tocmai pentru diminuarea acestor presiuni inflaţioniste. Cred că trebuie să existe o bună înţelegere a faptului că aici nu este o ambiţie între Guvern şi sindicate. Cred că avem un interes comun pe termen lung, şi anume ca puterea de cumpărare să crească. Dar sigur că sindicatele ar trebui să-şi aducă aminte că nu demult în România am avut inflaţie cu 2 sau chiar cu 3 cifre, şi atunci majorările salariale trebuiau să vină din urmă gâfâind ca să ţină pasul în aşa fel încât puterea de cumpărare să nu se erodeze. Din păcate puterea de cumpărare s-a erodat în mod constant din 1990 până la începutul anilor 2000. Suntem acum pe o pantă ascendentă şi nu vreau ca acest lucru să se încheie. Suntem într-o fază de consolidare, de creştere economică pronunţată. Avem alte premize, există alte condiţii, dar trebuie ca sindicatele să înţeleagă bine acest lucru şi o spun ca unul care am o responsabilitate, nu numai pentru ceea ce înseamnă sectorul bugetar. Avem o responsabilitate a tuturor cetăţenilor din România şi aici mă refer şi la cei care sunt salariaţi, şi la cei care sunt pensionari, şi la copii, şi la tineri, şi la vârstnici. Pentru toţi ceea ce dorim să facem este să menţinem această tendinţă de creştere reală a veniturilor, nu prin alimentarea, însă, în mod nesustenabil a salariilor, prin creşterea nesustenabilă a salariilor. Varujan te rog.
Varujan Vosganian: Câteva scurte comentarii legate de această chestiune care şi în febra electorală stârneşte mai multe dezbateri. Primul lucru pe care doresc să vi-l spun este că în ceea ce priveşte atât câştigurile salariale, cât şi inflaţia. Elementul de bază pe care îl are în vedere Guvernul este dezvoltarea economică, şi care este singura formă sustenabilă pe termen lung de a combate tendinţele inflaţioniste şi de a mări nivelul de trai. Şi în această privinţă vreau să vă spun că în ultimele săptămâni am elaborat şi adoptat în Guvern schemele de ajutor de stat pentru investiţii importante şi astăzi am adoptat modele de scheme de ajutor de stat pentru reducerea emisiilor şi pentru energiile şi pentru emiterea energiilor regenerabile. Mai mult decât atât, ştiţi bine, am adoptat şi legea investiţiilor şi pot să vă informez că, potrivit prognozelor, în acest an vom avea o rată a investiţiilor de circa 30%. Va fi al doilea an în care vom avea o dinamică investiţională atât de mare şi care ne situează pe primul loc în UE. Dumneavoastră veţi întreba de ce în acest context al creşterii economice de excepţie. 2006- 2008 sunt din punct de vedere economic cei mai buni ani din istoria modernă a României. Şi dacă nu luăm în calcul efectele inundaţiilor şi ale secetelor, creşterea economică medie a fost între 7,5-8% în aceşti 3 ani. De ce în aceste condiţii abordarea salariului minim ...factură. În primul rând premierul v-a explicat care sunt condiţionalităţile, inclusiv cele ce ţin de hotărârea de guvern privind condiţia cumulativă ce nu este respectată, cu privire îndeosebi la rata inflaţiei. Mai există încă un element. Dezbaterea privind salariul minim pe economie, deşi aparent pare o discuţie legată de persoanele cu salarii reduse, de fapt ea se adresează mai ales persoanelor cu salarii relativ mai mari. De ce? Persoane cu salariul minim pe economie, potrivit evaluărilor noastre, sunt între 2% şi 3%. Pot să vă informez că la nivelul administraţiei centrale noi am aplicat practic această hotărâre pentru că nu avem persoane salarizate sub nivelul de 540 de lei. ...
(Prin Monitoring Media: N24, Ora: 16:11)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu