Guvernul, şi eu ca prim-ministru, suntem preocupaţi de creşterea preţurilor la gaze naturale şi energie, şi de impactul pe care îl va avea majorarea preţurilor la utilităţi asupra populaţiei, îndeosebi asupra categoriilor sociale defavorizate, a declarat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la începutul şedinţei de Guvern.
Primul-ministru a reamintit că nu este pentru prima dată când Guvernul are discuţii şi ia hotărâri pentru atenuarea efectului majorării preţurilor la gaze şi energia termică asupra cetăţenilor.
Şeful Executivului a stabilit ca Ministerul Economiei şi Finanţelor să lucreze în continuare împreună cu Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru a concepe un pachet de măsuri în vederea sprijinirii categoriilor sociale defavorizate afectate de creşterea preţurilor la gaze. Acest sprijin este destinat doar categoriilor sociale defavorizate, respectiv pensionarii şi cei cu venituri foarte reduse. „Să fie clar. Nu facem populisme, ci ne adresăm doar categoriilor defavorizate” a subliniat primul-ministru.
„Am observat că se încearcă găsirea unui vinovat pentru creşterea preţurilor şi anume acel vinovat să fie Guvernul. Într-o economie de piaţă cum este cea românească nu Guvernul stabileşte preţurile; preţurile se stabilesc pe piaţă, în funcţie de legea cererii şi ofertei”, a mai afirmat şeful Executivului, referindu-se la decizia ANRE de majorare a preţului gazelor şi curentului electric.
Tot la începutul şedinţei, premierul a salutat semnarea unui Cod de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare între producători şi retaileri şi a afirmat că un rol foarte important îi va reveni, pe viitor, Consiliului Concurenţei, care trebuie să aibă o prezenţă activă pe piaţă.
„Am majorat astăzi limita valorică zilnică pentru produsele lactate şi de panificaţie de care beneficiază elevii din clasele I – VIII şi preşcolarii la program normal”, a anunţat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul şedinţei de guvern.
Astfel, elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat, precum şi copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore vor primi, începând din luna septembrie 2008, produse lactate şi de panificaţie în limita valorii zilnice de 1,17 lei/elev, respectiv preşcolar.
„Am decis să creştem această limită valorică de la 1,04 (10.400 de lei vechi) la 1,17 lei (11.700 de lei vechi) pentru fiecare elev sau preşcolar, respectiv cu majorarea indicelui preţului de consum pe 2007 şi 2008”, a menţionat premierul Tăriceanu.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a menţionat că de acest program social anual beneficiază, în medie, 2.150.000 de copii.
Prin hotărârea adoptată astăzi a fost aprobate şi conţinutul şi specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari.
Se vor furniza următoarele produse: lapte UHT, lapte pasteurizat, lapte bătut, iaurt simplu integral – în ambalaje de 200g/unitate şi cornuri, batoane şi biscuiţi în ambalaje de 80g/unitate. Calitatea produselor va respecta parametrii microbiologici de calitate şi vor fi asigurate transportul şi distribuţia zilnică, bisăptămânală sau săptămânală.
Se vor utiliza autovehicule speciale termoizolate şi dotate cu instalaţii frigorifice, în perioadele cu temperaturi calde, iar depozitarea în şcoli se va face în spaţii special amenajate pentru păstrarea acestor produse în condiţii de igienă.
Pentru menţinerea stării de sănătate şi nutriţie a copiilor, laptele de consum care se va administra trebuie să aibă minimum 3,2% proteine şi 1,8% grăsime. Aceste produse trebuie păstrate până la servire la o temperatură maximă de 8%.
Pentru grupele speciale de consumatori – copii cu diabet, intoleranţa la lactoză (ş.a.) se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a luat măsurile necesare pentru ca procesul de restituire a diferenţei rezultate din nivelul taxei de primă înmatriculare auto şi cel al noii taxe (taxa de poluare) să se desfăşoare fără probleme, a arătat miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
„Preşedintele ANAF m-a asigurat şi pe mine şi pe ceilalţi membri ai Guvernului, că deja au adoptat măsurile care se impun. Se va face o detaliere cu şefii de administraţii fiscale a procedurilor în care se percep aceste taxe şi a modului în care se face şi restituirea, în cazul în care au existat taxe mai mari plătite pentru maşinile care au intrat în ţară după 1 ianuarie 2007”, a declarat premierul.
„Cred că trebuie făcută în prealabil o pregătire cu funcţionarii, în aşa fel încât la ghişee cetăţenii să găsească funcţionari bine informaţi, care să le spună clar ce documente au de adus, unde trebuie să meargă ca să obţină adeverinţele necesare. Acest lucru se va remedia într-un timp cât se poate de scurt”, a adăugat şeful Executivului.
Primul-ministru şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modul în care a demarat procesul de restituire a diferenţei aferente taxei auto.
„Nu sunt mulţumit, iar astăzi la începutul şedinţei am avut o discuţie, inclusiv cu preşedintele ANAF, căruia i-am reproşat modul defectuos în care se derulează această operaţiune”, a conchis premierul.
Creşterea salariului minim de la 500 lei la 540 lei este condiţionată, conform Hotărârii Guvernului nr. 1507/ 2007, de realizarea parametrilor de creştere economică, şi anume, de creşterea produsului intern brut, de creşterea productivităţii muncii şi de menţinerea inflaţiei în limitele stabilite de Banca Naţională, a afirmat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern de astăzi.
Această condiţionare porneşte de la principiul că o creştere necontrolată a salariilor alimentează şi mai mult inflaţia, lucru convenit, de altfel, şi de reprezentanţii sindicatelor în discuţiile purtate cu Guvernul.
Realitatea economică de astăzi ne arată că una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, mai exact, ţinta de inflaţie nu poate fi atinsă, iar în aceste condiţii, creşterea salariului minim pe economie nu ar face decât să alimenteze şi mai mult o posibilă spirală inflaţionistă, a explicat Şeful Executivului.
“Ne-am angajat şi înţelegem să ne respectăm aceste angajamente din programul de guvernare, de creştere a salariilor. În acelaşi timp, însă, ele trebuie să fie corelate cu elementele de productivitate a muncii. Trebuie să avem în vedere evoluţia inflaţiei, pentru a nu pune gaz peste foc, în condiţiile actuale, în care avem o serie de presiuni inflaţioniste. În acest moment, considerăm însă că nu este oportună o creştere a salariului minim pe economie, din motive obiective”, a declarat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
O creştere a salariului minim în condiţiile economice actuale “ar fi mai degrabă iresponsabilă şi contraproductivă, pentru că ea nu ar face decât să adauge o presiune inflaţionistă, care ar diminua puterea de cumpărare”, a adăugat Primul-ministru. Şeful Executivului a făcut apel la sindicate să susţină acest punct de vedere. “Poziţia exprimată ieri de Preşedinţie, de preşedintele Băsescu, prin care a făcut apel la o atitudine ponderată, responsabilă şi vorbind în mod foarte clar, în aceeaşi direcţie în care susţin şi eu, că nu trebuie să adăugăm presiuni inflaţioniste pe economie, este salutară. Rămâne ca partenerii sociali, sindicatele, patronatele, să fie de acord cu acest punct de vedere şi să înţeleagă că este spre binele general”, a spus primul-ministru.
Guvernul a adoptat astăzi lista localităţilor cu proiecte aprobate din Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, instituit prin Ordonanţa 7/2006, a anunţat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.
Premierul Tăriceanu a arătat că este vorba de o finanţare totală de 466,7 milioane lei, bani care se acordă pentru trei categorii de cheltuieli: pentru realizarea de studii, pentru punerea în aplicare a proiectelor şi pentru continuarea lucrărilor la aceste proiecte.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, Laszlo Borbely, a apreciat că este cel mai reuşit program guvernamental derulat în ultimii ani. Programul s-a adresat direct consiliilor locale şi, până în prezent, au beneficiat de astfel de fonduri 1100 de comune.
Anul trecut Programul a fost finanţat cu 737 milioane lei, iar în 2008 s-au acordat, în prima tranşă, 342 milioane lei.
Banii alocaţi prin actul normativ adoptat astăzi vor fi distribuiţi astfel:
314 de consilii locale, care au contractat punerea în funcţiune a unor obiective până la data de 30 iunie 2008, vor primi o sumă de 210,7 milioane lei; este vorba de proiecte care se apropie de finalizare, iar Guvernul virează până la 90% din finanţarea contractată;
612 consilii locale, care au contractat punerea în funcţiune a lucrării după data de 1 iulie 2008 beneficiază de 255,5 milioane lei; în acest caz Guvernul alocă între 8% până la maxim 75% din finanţare, funcţie de gradul de realizare al proiectului;
Mai sunt 11 beneficiari care au transmis autorizaţiile de construcţie cu întârziere, dar li s-a transmis acordul pentru deschiderea finanţării – pentru aceştia Guvernul alocă 1,1 milioane lei;
Ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely, a declarat că programul va fi sprijinit în continuare de Executiv.
Ajutoarele pentru încălzire de care beneficiază familiile şi persoanele cu venituri reduse vor fi majorate cu 12,5%, astfel încât „efectele creşterilor de preţuri la gazele naturale să fie compensate integral”, a afirmat Primul-Ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern.
„Pentru familiile cu venituri reduse, ajutorul pentru încălzire va creşte de la 233 la 262 lei. Ca şi până acum, ajutorul de încălzire se acordă în funcţie de veniturile obţinute de fiecare membru al familiei şi ajutoarele mai mari sunt pentru cei cu venituri mai mici”, a mai afirmat Premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Şeful Executivului a arătat că după decizia privind creşterea preţului la gazele naturale luată de ANRE în luna februarie 2008, Guvernul a decis înfiinţarea Fondului de solidaritate, care va aloca în acest an 160 milioane lei familiilor cu un venit net sub 6.150 lei pe persoană. De asemenea, a fost ridicat plafonul de venituri al persoanelor care beneficiază de acest ajutor de la 500 lei la 615 lei, astfel încât să beneficieze mai multe persoane de acest sprijin.
„Principala forma de protecţie socială nu este cea a subvenţiilor sau a ajutoarelor, ci un loc de muncă bine plătit, cât mai multe slujbe bine plătite, care la rândul lor, prin contribuţiile sociale vărsate asigură şi o pensie decentă” a subliniat Primul-Ministru. În acest context, şeful Executivului s-a referit şi la modul în care au evoluat salariile în ultima perioadă: „În aprilie 2008, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 24,9%. Sunt însă domenii în care câştigurile au înregistrat creşteri şi mai mari: învăţământul - 42,4%, cercetarea şi dezvoltarea sau domeniul IT - 36%, sănătatea şi asistenţa socială - 31,6%. În acest fel, veniturile reale pe ansamblul economiei au avut o creştere de 14%, însă sunt diferenţe. În învăţământ creşterea reală este de 29,5%, în domeniul sănătăţii - 20,1%. Aceste evoluţii sunt o continuare a tendinţelor înregistrate pe durata întregului mandat. Ca atare, vreau să vă aduc la cunoştinţă că salariul mediu brut prevăzut pentru decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 se va dubla practic, ducând astfel la o creştere a câştigurilor reale cu circa 60%”.
De asemenea, Primul-ministru a subliniat că Executivul nu controlează preţurile, însă poate lua măsuri pentru atenuarea creşterii preţurilor, mai ales pentru persoanele defavorizate. „În orice ţară cu economie de piaţă, Guvernul nu controlează preţurile; preţurile sunt stabilite de legea cererii şi ofertei”, a arătat premierul Tăriceanu.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, la finalul şedinţei de guvern, că a fost stabilit modul în care se vor derula schemele de ajutor cu produse alimentare din stocurile comunitare.
Persoanele defavorizate vor primi, în cadrul schemelor de reglare a pieţii finanţate din Fondul European pentru Garantarea în Agricultură (FEGA) , zahăr şi făină albă de grâu.
Comunitatea europeană a alocat României, pentru anul 2007-2008, peste 24,2 milioane euro pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie pentru persoanele cele mai defavorizate din Comunitate.
„Responsabilitatea socială nu e apanajul unui partid, e o componentă importantă a politicilor europene” a afirmat primul-ministru.
Briefing de presă susţinut de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern
Călin Popescu-Tăriceanu: Vă rog să îmi permiteţi, pentru început, să vă prezint o serie de elemente şi să fac o serie de consideraţii în legătură cu problema care în această perioadă preocupă cel mai mult opinia publică şi presa, fără îndoială - este vorba despre creşterea preţurilor la utilităţi şi la produsele alimentare.
Pentru început, doresc să subliniez, încă o dată, faptul că Guvernul este decis să îşi ducă la îndeplinire prevederile programului de guvernare care a fost aprobat de Parlament, în ceea ce priveşte creşterea bunăstării românilor. În condiţiile dezvoltării economice susţinute pe care o avem şi a luării tuturor măsurilor care decurg din atribuţiile sale privind asigurarea stabilităţii macroeconomice trebuie să avem grijă să luăm întotdeauna măsurile cele mai potrivite în aşa fel încât, pe de o parte, să ne atingem aceste obiective de care am vorbit, iar, în acelaşi timp, să păstrăm condiţiile de stabilitate şi de echilibru macroeconomic pentru ca ceea ce facem astăzi să nu aducă consecinţe defavorabile în viitor.
În acest context, am luat deja o seamă de măsuri care să vizeze diminuarea presiunilor inflaţioniste, pe de o parte, şi care să asigure protejarea cetăţenilor faţă de impactul creşterii preţurilor, pe de altă parte.
Considerăm că principala formă de protecţie socială nu este cea a subvenţiilor sau ajutoarelor, ci principala formă de protecţie socială este un loc de muncă bine plătit şi asigurat. Cu alte cuvinte, cât mai multe slujbe bine plătite, prin contribuţiile sociale vărsate asigură şi o pensie decentă.
Vreau să vă dau câteva date referitoare la modul în care au evoluat salariile în ultima perioadă. În aprilie 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 24,9%. Sunt, însă, domenii în care câştigurile au înregistrat creşteri şi mai mari: învăţământul - 42,4%, cercetarea şi dezvoltarea sau domeniul IT - 36%, sănătatea şi asistenţa socială - 31,6%. În acest fel veniturile reale pe ansamblul economiei au avut o creştere de 14%, însă sunt diferenţe. În învăţământ creşterea reală este de 29,5%, în domeniul sănătăţii - 20,1%. Aceste evoluţii sunt o continuare a tendinţelor înregistrate pe durata întregului mandat. Ca atare, vreau să vă aduc la cunoştinţă că salariul mediu brut prevăzut pentru decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 se va dubla practic, ducând astfel la o creştere a câştigurilor reale cu circa 60%.
Angajamentele din programul de guvernare nu numai că vor fi îndeplinite dar vom avea chiar anumite realizări peste nivelele pe care le-am stabilit.
În domeniul pensiilor, pensia medie de asigurări sociale a crescut de la 364 lei la 563 de lei, ceea ce înseamnă un procent de 54,7%. Pensia pentru agricultori a însemnat o creştere de 79%, de la 140 lei la 240 lei. Aceste procente arată că pentru categoriile sociale defavorizate creşterile de venituri au fost mult mai mari, în aşa fel încât să putem să le acoperim într-o măsură cât mai mare nevoile.
Am vorbit de salarii dar acum trebuie să vorbim şi de partea mai puţin plăcută: presiunile inflaţioniste. Începând cu luna septembrie a anului trecut am înregistrat presiuni inflaţioniste foarte mari. Inflaţia la nivel internaţional a cunoscut o accentuare deosebită şi acest lucru este datorat creşterii preţurilor la produsele energetice, gaze naturale, combustibili şi la produsele agroalimentare. Prin urmare, sunteţi de acord că nu trăim într-o insulă izolată, într-un ocean ci facem parte dintr-o economie care este globalizată, iar aceste influenţe le suferim şi noi pentru că România este o ţară care consumă produse energetice din import.
Totuşi, comparativ cu creşterile de preţuri pe plan internaţional, creşterea preţurilor la energie sau la produsele alimentare a fost cu mult mai modestă. Să vă dau câteva exemple: dacă în perioada februarie - iunie 2008 creşterea preţului internaţional a fost de 60% pentru gazul natural, majorarea care a fost decisă de ANRE de la 1 iulie este de doar 12,5%; pentru energia electrică în aceeaşi perioadă, februarie - iunie 2008, creşterea pe plan internaţional a fost de 41%, iar energia electrică la aceeaşi dată este majorată cu 4,4%. Pe ansamblul preţurilor produselor agroalimentare, creşterea de preţuri între aprilie 2007 - aprilie 2008 a fost de 12,1% cu mult inferioară creşterilor înregistrate pe plan mondial la cereale, orez sau produse lactate.
Datorită condiţiilor internaţionale presiunile privind creşterile de preţuri persistă dar în condiţiile existenţei unei economii libere trebuie să spun foarte clar: Guvernul nu are pârghii de control ale preţurilor. Am văzut ieri rezultatele reuniunii de la Cotroceni. Foarte mulţi lideri politici s-au grăbit să arate cu degetul către Guvern, ca responsabil pentru creşterea preţurilor. În orice ţară liberă, cu economie de piaţă, Guvernul nu controlează preţurile, preţurile sunt stabilite de legea cererii şi ofertei. Ceea ce poate Guvernul să facă şi facem şi noi în acest moment, şi ceea ce fac şi guvernele din ţările membre ale UE, este să luăm măsuri care să atenueze şocul creşterii preţurilor, mai ales la nivelul persoanelor celor mai defavorizate. Aici, am să vă dau câteva exemple de măsuri care contribuie, pe de o parte, la diminuarea preţurilor inflaţioniste iar, pe de altă parte, la atenuarea acestor şocuri la nivelul persoanelor defavorizate. O să enumăr măsurile şi o să-l las pe dl. ministru Vosganian să detalieze după aceea: în primul rând, coordonarea politicilor bugetare cu cele monetare care sunt de responsabilitatea Băncii Naţionale; anul acesta am decis reducerea cheltuielilor publice cu 1,1 miliarde de euro, pentru a diminua presiunea inflaţionistă; am corelat creşterile salariale din sectorul public cu evoluţia indicatorilor macroeconomici; am luat măsuri, acolo unde putem, pentru a ţine pe loc preţurile la medicamente ca o formulă de protejare a celor care sunt cu venituri scăzute - aici putem să mai vorbim de realizarea Codului de bune practici privind relaţiile dintre furnizori şi retaileri; subvenţionarea producţiei agricole sau deducerea unor costuri aferente, cum este la motorină; punerea în funcţiune a reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă care ne aduce o sursă de curent suplimentară şi mai ieftină. Şi, alte măsuri.
În ceea ce priveşte măsurile destinate protejării categoriilor defavorizate, prin acordarea unor forme de susţinere, în acest sens anul acesta am luat măsura ridicării plafonului de la 500 lei la 615 lei, în interiorul căruia am acordat subvenţii pentru încălzire. Ţinând cont de creşterile suplimentare de preţuri care au avut loc la 1 februarie şi 1 iulie am luat decizia înfiinţării Fondului de solidaritate care va aloca în acest an 160 de milioane de lei familiilor cu un venit net sub 615 de lei pe membru de familie.
Astăzi, în şedinţa de Guvern, a fost aprobată o notă prezentată de Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, care au primit sarcina să majoreze cu 12,5% ajutoarele de încălzire pentru familiile şi persoanele cu venituri reduse, astfel încât efectele majorării creşterilor de preţuri la gaze să fie compensate integral. De exemplu, pentru familiile cu venituri reduse ajutorul de încălzire va creşte de la 233 lei la 262 lei. Ca şi până acum, ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de veniturile obţinute pe fiecare membru de familie şi ajutoarele mai mari sunt pentru cei cu venituri mai mici.
Vreau să abordez în acest context o altă problemă: lupta împotriva inflaţiei, în care Guvernul este alături de Banca Naţională, angajat ca principal actor. Avem o solicitare din partea sindicatelor pe care o ştiţi, aceea de majorare a salariului minim pe economie de la 500 lei la 540 lei. Vreau să vă readuc aminte şi dvs. şi liderilor de sindicat că potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1507 din 12 decembrie 2007, după ce am încheiat negocierile cu sindicatele, am convenit împreună să facem o creştere a salariului minim de la 500 lei la 540 lei, de la 1 iulie, în anumite condiţii şi anume: realizarea parametrilor de creştere economică, adică creşterea PIB, creşterea productivităţii muncii şi menţinerea inflaţiei în limitele stabilite de Banca Naţională. Deci, creşterea de la 500 lei la 540 de lei nu a fost o creştere acordată în orice condiţii, ci a fost condiţionată de realizarea acestor trei parametrii, despre care am discutat îndelung cu sindicatele, convenind un lucru că o creştere necontrolată a salariilor alimentează şi mai mult inflaţia, iar inflaţia erodează câştigurile. Este un lucru înţeles şi bine ştiut de toată lumea. Realitatea economică de astăzi ne arată că una dintre condiţii nu este îndeplinită şi este evident vorba despre inflaţie. Ţinta de inflaţie nu se poate atinge şi în aceste condiţii o creştere a salariului minim pe economie nu ar face decât să alimenteze şi mai mult o posibilă spirală inflaţionistă. Ne-am angajat şi înţelegem să ne respectăm aceste angajamente prin programul de guvernare de creştere a salariilor, însă, în acelaşi timp, ele trebuie să fie corelate cu elementele de productivitate a muncii, trebuie să avem în vedere care este evoluţia inflaţiei pentru a nu pune „gaz peste foc”. În condiţiile actuale, în care avem o serie de presiuni inflaţioniste o creştere a salariului minim ar fi mai degrabă iresponsabilă şi contraproductivă pentru că repet, ea nu ar face decât să adauge presiuni inflaţioniste care ar diminua puterea de cumpărare. Ceea ce îşi doreşte fiecare dintre noi nu este să câştige mai mult pe hârtie, pentru că nu se hrăneşte cu numere, ci trebuie să ţinem cont de puterea reală de cumpărarea care nu trebuie să fie afectată.
În acest moment, considerăm că nu este oportună o creştere a salariului minim din motive obiective şi vreau să fac un apel către sindicate şi forţele de ordine responsabile să susţină acest punct de vedere. De aceea, îmi permit să apreciez că, ieri, poziţia exprimată de Preşedinţie, de preşedintele Băsescu, prin care a făcut un apel la o atitudine ponderată, responsabilă vorbind în mod foarte clar - în aceeaşi direcţie în care susţin şi eu-, că nu trebuie să adăugăm presiuni inflaţioniste pe economie, este salutară. Şi, mă bucur că Preşedinţia susţine acest punct de vedere. Rămâne ca partenerii sociali, sindicatele, patronatele, să fie de acord cu acest punct de vedere şi să înţelegem că este spre binele general.
În legătură cu ordinea de zi de la Guvern am să vă mai precizez câteva decizii. Astăzi, am aprobat prin Hotărâre de Guvern lista localităţilor pentru care alocăm fonduri pe baza Ordonanţei 7 dezvoltarea infrastructurii în mediul rural. Este vorba de o finanţare totală de 466 milioane de lei, iar domnul ministru Borbely o să vă dea mai multe detalii. Vorbim în principiu de 3 categorii de cheltuieli: bani care sunt alocaţi pentru proiecte şi pentru studiile de fezabilitate, bani pentru începerea unor lucrări la care studiile şi proiectele au fost deja realizate şi bani pentru continuarea lucrărilor în derulare.
Tot, astăzi, am majorat limita valorică zilnică pentru produsele lactate şi de panificaţie de care beneficiază elevii din clasele I-VIII şi preşcolarii. Cu începere de la toamnă am decis să majorăm această limită valorică de la 1, 04 lei la 1,17 lei. De acest program social beneficiază în medie 2.150.000 de copii şi elevi.
De asemenea, astăzi am adoptat, printr-o notă, un calendar cu reglementările ce urmează să fie completate, astfel încât locuinţele ANL aflate în chiria tinerilor sub 35 de ani să poată fi vândute acestora în condiţiile în care doresc să le cumpere. Există un cadru legal pentru a cumpăra după 5 ani apartamentele care sunt în chirie. Nota face referire la faptul că prin hotărârea Consiliului Local aceste locuinţe trebuie trecute din domeniul public al statului, urmând ca prin iniţiativa Secretariatului General al Guvernului să fie trecute în proprietatea privată a statului şi în administrarea consiliilor locale urmând ca ulterior să poată fi vândute. În acest moment, sunt în jur de 2.300 de locuinţe care îndeplinesc acest criteriu pentru vânzare. Banii obţinuţi din vânzarea acestor locuinţe vor fi vărsaţi într-un fond special şi vor fi utilizaţi numai pentru construirea de locuinţe noi pentru tineri.
Tot astăzi, printr-o notă, prezentată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale am stabilit modul în care se vor derula schemele de ajutoare cu produse alimentare din stocurile comunitare, zahăr şi făină albă, destinate categoriilor defavorizate. Comunitatea Europeană a alocat României, pentru anul 2007 – 2008, 24,2 milioane de euro pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie către categoriile cele mai defavorizate. Astfel, cei care fac comentarii că Guvernul ia măsuri electorale sau populiste îi îndemn să privească ce face Comunitatea Europeană pentru categoriile defavorizate şi să se înţeleagă o dată pentru totdeauna că responsabilitatea socială nu este apanajul unui partid sau a unei familii politice, ci responsabilitatea socială este o componentă a politicilor europene. Modelul social european este un model baza pe incluziune socială şi nu pe excludere. Vă mulţumesc. Dacă aveţi întrebări. Reporter:Sunteţi mulţumit de cum a debutat taxa auto de poluare ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu.
Reporter: Puteţi detalia?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu sunt mulţumit şi astăzi, la începutul şedinţei, am avut o discuţie destul de neplăcută, inclusiv cu preşedintele ANAF. Le-am reproşat modul defectuos în care se derulează această operaţiune. Normele au fost aprobate destul de târziu şi nu a existat, practic, timpul ca la nivelul administraţiilor fiscale să se facă pregătirea necesară. Preşedintele ANAF m-a asigurat, pe mine şi pe ceilalţi membri ai Guvernului, că deja au adoptat măsurile care se impun. Vor face o detaliere cu şefii de administraţii fiscale a modului, a procedurilor în care se percep aceste taxe şi se face restituirea în cazul în care au existat taxe mai mari plătite pentru maşinile care au intrat în ţară după 1 ianuarie 2007. Am văzut şi eu la televizor imaginile. Cred că este o lipsă de pregătire, pregătire care trebuia făcută în prealabil, în aşa fel încât la ghişee cetăţenii să se găsească în faţa unor funcţionari bine informaţi şi care ştiu să le spună clar ceea ce au de făcut, ce documente au de adus, unde trebuie să meargă să îşi obţină adeverinţele, etc. Acest lucru se va remedia într-un timp cât se poate de scurt. Vă mulţumesc foarte mult.
Locuinţele ANL aflate în chirie tinerilor sub 35 de ani vor putea fi vândute după cinci ani, a anunţat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
„Cadrul legal pentru a cumpăra după cinci ani loc în chirie pentru tineri există. Astăzi am luat decizia ca reglementările legislative să fie completate astfel încât locuinţele ANL aflate în chirie tinerilor sub 35 de ani vor putea fi vândute după cinci ani”, a explicat primul-ministru Tăriceanu.
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a prezentat astăzi în şedinţa de Guvern o Notă care face referire la faptul că, prin hotărârea Consiliului local, aceste locuinţe trebuie trecute în domeniul public al statului, urmând ca prin iniţiativa Secretariatului General al Guvernului să fie trecute în proprietatea privată a statului şi în administrarea consiliilor locale, putând astfel fi vândute tinerilor care solicită acest lucru.
Banii obţinuţi din vânzare vor fi viraţi într-un cont special şi vor fi utilizaţi numai pentru construirea de noi locuinţe pentru tineri, a subliniat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
În acest moment sunt în jur de 2.300 de locuinţe care deja îndeplinesc acest criteriu pentru vânzare.
|
|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu