NEDÉIE, nedei, s.f. 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram. 2. Loc (plan) pe vârful unui munte. (Pl. şi: nedeie] – Din sl. nedĕlja „duminică“.
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, organizează sâmbătă 19 şi duminică 20 iulie „Nedeia de Sfântul Ilie”, manifestare circumscrisă Programului „Tezaure umane vii” – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor. „Nedeia de Sfântul Ilie” se va desfăşura în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, între orele 10–18.
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu
Redăm comunicatul remis Agenţiei AMOS News de Ovidiu Baron, PR – CNM ASTRA:
„Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul Sfânt care a urcat la cer nu numai cu spiritul, ci şi cu trupul. Ilie a fost fiul lui Sovac, preot al Legii Vechi în Galaad. Pe vremea regelui Ahab (căsătorit cu o prinţesă feniciană, Isabela), începe o prigoană a credincioşilor din Vechea Lege şi o apropiere de legea lui Baal. Pentru această faptă, Proorocul Ilie îl mustră pe rege şi prevesteşte trei ani şi jumătate de foamete. După vremea de foamete, Ilie revine şi dovedeşte care este Dumnezeul Cel Adevărat. Slujitorii lui Baal sunt ucişi şi foametea încetează. În timpul vieţii Ilie face minuni, iar în momentul final al vieţii pământeşti este ridicat la cer într-un car de foc.
În hagiografia populară, legendele au ca temă amăgirea Sfântului Ilie de draci, care îl îndeamnă să-şi ucidă părinţii. Legendele româneşti îl prezintă ca un «prea puternic», care are forţa să lupte şi să-şi ispăşească păcatele. Dumnezeu îi va da puterea de a deschide şi a închide cerul şi, de asemenea, îi dă puterea de a mânui un bici cu care să îi săgeteaze pe draci de «se cutremură pământul din ţâţâni».
Mai mult temut decât iubit, Sântilie e ţinut nu numai de ziua lui ci şi de sărbătorile care îi preced – Ana-Foca (1–5 iulie), Pricopul (8 iulie), Panteliile (13–27 iulie), Ciurica (15 iulie), Circovii de vară (15–17 sau 16–18 iulie) – sau îl urmează: Ilie-Pălie (21 iulie; Ilie Pălie ar fi fost vizitiul lui Sântilie; se ţine tot pentru foc... dacă păzeşti sărbătoarea te păzeşti de foc...), Foca (22 iulie; de Foca, în Maramureş, oamenii se opresc din lucru în toate cele trei zile).
Aceste sărbători formează un ciclu dedicat nu atât sfântului creştin, cât zeului soarelui şi focului, venerat de strămoşii noştri pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. La aceste sărbători se desfăşurau ceremonii complexe dedicate soarelui care, deşi în această perioadă a anului se afla la o mare înălţime pe cer, intra în declin până la solstiţiul de iarnă. La Sântilie e miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începea la Sângiorz şi se termina la Sânmedru.
Nedeie (sl. nedělja – duminică, sărbătoare) este un «vechi obicei pastoral, specific unei regiuni muntoase, de întâlnire, petrecere şi târg la date fixe, legate de calendarul vieţii pastorale». Se pare că Nedeile au legături cu celebrarea unei sărbători precreştine, dedicate zeului focului şi al soarelui. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373.
În timp, nedeile au asimilat şi alte funcţii: socio-economice – schimbul de produse, matrimoniale – hora şi «prima scoatere la horă a fetelor», istorico-culturale – reunind românii de pe versantele carpatice. Nedeile nu au ţinut cont de hotare, unele numindu-se chiar «târg de două ţări». Locurile unde se desfăşurau nedeile sunt uşor de identificat şi după toponimie: Nedeia, Sântilia, Nedeiuţa. Indexul topografic al României menţionează 100 de localităţi, dintre care aproximativ 60 sunt din masivele Retezatu, Şureanu şi Parâng. George Vâlsan considera nedeile una dintre cele «mai interesante probleme de geografie umană a Carpaţilor».
Muzeul „ASTRA” a instituit, cu prilejul Nedeii de Sfântul Ilie, un târg al meşterilor şi creatorilor populari. Târgul a fost organizat şi anul trecut, cu participarea a numeroşi meşteri populari din judeţul Sibiu.
În acest an vor fi prezenţi douăzeci de meşteri din toată ţara, cu diverse specializări: ceramică – meşteri din Horezu şi Corund, textile – meşteri din Sibiu, Breaza şi Bistriţa, prelucrarea lemnului – rudari din Vâlcea, icoane pe lemn şi pe sticlă – meşteri din Sibiu, pielărit, curelărit – meşteri din Sibiu şi din Odorheiu Secuiesc, împletituri din fibre vegetale (coşuri şi pălării) – meşteri din Bistriţa şi Harghita.
O noutate absolută la Târgul de anul acesta vor fi demonstraţiile de artă culinară, realizate de doamna Maria Taban, proprietară a unei pensiuni din Gura Râului. Standurile vor fi amenajate în zona Cârciumii din Bătrâni.
Ca de obicei în astfel de situaţii, este îmbinat utilul cu plăcutul, plimbarea relaxantă în cadrul rustic prietenos din Dumbrava Sibiului fiind completată armonios de posibilitatea (re)descoperirii unor vechi meşteşuguri, sub îndrumarea profesionistă a artiştilor populari, păstrătorii unor tradiţii de secole. Rezultatele muncii lor, adevărate bijuterii de artă tradiţională, vor putea fi achiziţionate pe durata Târgului, dar şi după aceea, în cadrul Galeriilor de Artă populară.” (Tudor Cristian - AMOS News)
|
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu