Obiectivul UE rămâne intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona până la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009

---

Tratatul de la Lisabona nu va fi abandonat, deşi a fost respins la referendumul desfăşurat de curând pe această temă în Irlanda iar intrarea sa în vigoare depinde de girul tuturor statelor membre. Şefii de stat şi de guverne ai ţărilor Uniunii Europene, reuniţi în zilele de 19 şi 20 iunie, la Bruxelles, au decis ca ratificarea Tratatului să continue în ţările în care documentul nu a fost încă aprobat. Ei vor relua subiectul la următoarea lor reuniune, din luna octombrie, pentru a găsi o soluţie în situaţia creată de respingerea documentului de către electoratul din Irlanda.

Până atunci, Guvernul irlandez va avea consultări pe această temă atât la nivel intern, cât şi cu celelalte state membre. Documentul a fost ratificat până acum de 19 dintre statele membre ale Uniunii.

Tratatul de Reformă a UE, semnat la Lisabona în decembrie 2007, instituie funcţia de preşedinte ales al Uniunii Europene pentru mandate de doi ani şi jumătate, precum şi postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, care va fi, în acelaşi timp, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Documentul prevede, de asemenea, creşterea rolului Parlamentului European şi păstrarea până în 2014 a principiului reprezentării în Comisia Europeană “un stat, un comisar".
( http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm )

România s-a numărat printre primele state care au ratificat Tratatul de la Lisabona şi va rămâne în continuare printre ţările care susţin consolidarea construcţiei europene, a dat asigurări premierul Călin Popescu-Tăriceanu, prezent la lucrările Consiliului European.

Ratificarea acestui Tratat este un proces de care şi România, ca stat membru al Uniunii Europene, este interesată, a declarat şeful Executivului, susţinând necesitatea continuării acestui proces, astfel încât intrarea în vigoare a Tratatului să aibă loc înaintea euroalegerilor din vara anului 2009.

„De prea mulţi ani Europa se confruntă cu probleme de natură instituţională. Cetăţenii Europei aşteaptă însă soluţii pentru probleme concrete, cum sunt creşterea preţului la produsele agricole şi petrol, raportul energie-schimbări climatice”, a declarat Primul-ministru.

De pe agenda liderilor europeni nu au lipsit la acest consiliu nici chestiunile economice, sociale, de sănătate şi de mediu. Referitor la pachetul energie – schimbări climatice, documentul final al Consiliului reafirmă angajamentul Uniunii Europene de a-şi menţine rolul de lider şi credibilitatea la nivel internaţional în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsurile de combatere a schimbărilor climatice. Liderii europeni au convenit totodată asupra elementelor esenţiale ale pachetului legislativ privind piaţa internă a energiei, în special în privinţa separării activităţilor de producţie de cele de transport.

O atenţie deosebită a fost acordată efectelor creşterii preţurilor la produsele petroliere şi cele agricole. În ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente, Bruxelles-ul adoptat deja măsuri în cadrul Politicii Agricole Comune, între care creşterea cotelor de lapte, suspendarea taxelor vamale la importul de cereale în UE, precum şi vânzarea de produse din stocurile de intervenţii.

Scumpirea produselor alimentare este un element important de care va trebui ţinut cont în procesul de revizuire a Politicii Agricole Comune, a declarat, la Bruxelles, premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Liderii europeni au convenit că există în principal două tipuri de măsuri ce trebuie adoptate pentru a reduce impactul creşterii preţurilor la produsele alimentare şi combustibili. Pe termen scurt, s-a discutat inclusiv despre măsuri fiscale. „Toate ţările au fost de acord că măsurile adoptate nu trebuie să distorsioneze mecanismul preţurilor, şi aici mă refer nu numai la produsele agricole, ci inclusiv la cele petroliere”, a arătat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

În privinţa măsurilor pe termen lung, UE s-a angajat într-un proces de elaborare a unei politici comune în domeniul schimbări climatice-energie, care va fi adoptată până la sfârşitul anului.

„Accentul foarte mare va fi pus pe energiile regenerabile - nucleară, eoliană, hidro, bio, de primă şi a doua generaţie - şi se discută despre folosirea combustibililor fosili. Mă refer cu precădere la cărbune, utilizat cu tehnologii care să fie compatibile cu obiectivele de protecţie a mediului pe care le-am stabilim”, a precizat Primul-ministru.

S-a discutat la acest summit, de asemenea, despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte dezvoltarea unei strategii europene privind gestionarea integrată a frontierelor externe ale UE şi extinderea cooperării cu ţările terţe. Documentul final al reuniuni subliniază importanţa continuării eforturilor pentru elaborarea acestei strategii şi punerea ei în aplicare cât mai curând posibil.

Documentul final al Consiliului European din 19-20 iunie poate fi consultat la adresele web http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/101346.pdf şi http://www.dae.gov.ro/index.php?pag=articol&pid=89&sid=89