Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la ceremonia organizată de Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat vineri, 25 iulie a.c., pe esplanada de la Monumentul Eroilor Patriei, la ceremonia dedicată împlinirii a 119 ani de la înfiinţarea Şcolii Superioare de Război, finalizării studiilor de către ofiţerii Promoţiei 111 „Întregirea Naţională-90” şi încheierii cursurilor seriei a V-a a Cursului Introductiv al Colegiului Naţional de Apărare.
Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:
„Bună ziua,
Domnule rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Domnilor profesori,
Doamnelor şi domnilor absolvenţi ai Colegiului Naţional de Apărare,
Este pentru mine o onoare să mă adresez dumneavoastră şi în acelaşi timp, o bucurie. Motiv pentru care vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la această ceremonie. Universitatea Naţională de Apărare 'Carol I' îşi dovedeşte an de an capacitatea de a produce ştiinţă, de a produce oameni care să aibă ştiinţa şi cunoştinţele necesare evoluţiilor prezente şi viitoare ale Armatei române.
A trecut vremea când militarul era un simplu militar, care trebuia să execute. Ofiţerul armatei moderne este ofiţerul cu viziune, cu capacitate de a înţelege efectele şi evoluţiile, dincolo de trupele pe care le comandă. Ofiţerul unei armate moderne este ofiţerul capabil să coopereze, să coopereze în mod egal cu oricare din partenerii din Alianţa Nord-Atlantică sau cu partenerii militari din Uniunea Europeană. Ofiţerul armatei moderne este ofiţerul care, dincolo de a-şi însuşi cunoştinţele militare, are şi trebuie să-şi consolideze capacitatea de a coopera cu civilii, oriunde s-ar afla în misiune, în teritoriul naţional sau în afara frontierelor naţionale.
În acelaşi timp, armata modernă nu mai este o structură însingurată în structurile de forţă ale statului, aşa cum ea era înainte. Armata modernă este o armată susţinută şi înţeleasă de oameni care au cunoştinţe în domeniu, în domeniul militar, în domeniul strategiei militare, în domeniul diplomaţiei, în domeniul politic. Iar ceea ce vedem astăzi aici poate fi - şi scuzaţi-mă, nu încerc să fiu deloc plastic, dar este o realitate, dar ceea ce vedem astăzi aici, o promoţie de absolvenţi militari şi o promoţie de absolvenţi civili, dar şi unii, şi alţii cu cunoştinţe în domeniul militar, este, dacă vreţi, proba transformărilor profunde care au avut loc în Armata română.
O armată care nu are corespondent în lumea politică, în societatea civilă, în societatea detaşată de problematica militară, este o armată care nu ar putea fi susţinută. Or, democraţia obligă la crearea unui mediu în care armata să fie şi înţeleasă, şi sprijinită. De aceea mi se pare extrem de important că privind la dimensiuni, cei care au absolvit Colegiul Naţional de Apărare sunt cam jumătate din militarii de carieră. Este important ca acest proces de întrepătrundere dintre armată şi politic, dintre armată şi societatea civilă să continue şi să se consolideze. Astăzi, militarul nu mai este un singuratic în teatrul de război, astăzi, militarul este, dincolo de comandant, este şi un diplomat. Ofiţerii noştri aflaţi în Afganistan, Irak sau în Balcani sunt ofiţeri care fac şi diplomaţie. Nu este posibil ca astăzi, militarul să fie limitat doar la cunoştinţe militare.
De aceea, cele zece specializări ale Universităţii ne arată evoluţia formidabilă pe care Armata română a avut-o în ultimii 18 ani. Ar fi fost de neimaginat acum 20 de ani sau acum 18 ani evoluţia pregătirii militarilor, ofiţerilor români. Astăzi suntem într-o realitate modernă, o realitate care consolidează prestigiul ofiţerilor români. Pentru că sunt în faţa unor ofiţeri care vor avea răspunderi foarte mari în viitor în armată, trebuie să vă spun că astăzi, diplomaţia nu mai este eficientă dacă nu este însoţită de capacitate de a coopera pe probleme de securitate. Vechiul mod de a se face diplomaţie este depăşit. Statele care au capacitate să furnizeze securitate sunt statele cele mai credibile.
Diplomaţia trebuie însoţită de capacitate de a furniza securitate, pentru ca ea să-şi atingă ţinta şi să poată lucra eficient, în favoarea interesului naţional. Este un obiectiv pe care l-am susţinut în ultimii patru ani, în calitate de şef al statului român, în calitate de comandant al forţelor armate ale României. În mod categoric, această capacitate de a însoţi diplomaţia de posibilitatea de a furniza securitate este şi costisitoare. Dar pierderile, în lipsa investiţiilor în armată, sunt mult mai mari şi nu sunt doar pierderi de credibilitate. Sunt şi pierderi care în timp, afectează chiar interesul naţional. Obtuzitatea, lipsa de deschidere pentru a îngemăna cele două capacităţi, capacitatea diplomatică şi capacitatea de a furniza securitate, reprezintă un element de risc la adresa interesului naţional. O spun cu convingerea omului care ştie foarte bine cât valorează un stat atunci când îşi poate însoţi diplomaţia de capacitatea de a furniza securitate şi cât valorează atunci când nu poate furniza, în paralel cu diplomaţia, şi securitate.
Lumea civilizată are nevoie să se apere pe cât posibil în afara frontierelor ei. Lumea democratică nu mai poate tolera riscurile de terorism, riscurile de ameninţări asimetrice. Iar misiunea de a diminua aceste riscuri revine armatelor moderne, armatelor statelor democratice. Pentru că după ziua de astăzi, veţi reveni în unităţile din care faceţi parte, vă doresc mult succes, vă doresc să faceţi parte din acel val de modernizare a armatei, vă doresc ca evoluţia dumneavoastră viitoare să fie legată de evoluţia simultană, într-o armată tot mai puternică şi mai eficientă, o armată de profesionişti, o armată în care ţara are nădejde. Închei felicitându-vă pe dumneavoastră, familiile dumneavoastră şi spunându-vă că de patru ani, cer conducerilor Ministerului Apărării Naţionale să ajungă să-mi propună pentru gradul de general cât mai mulţi ofiţeri care au fost în teatrele de operaţiuni.
Vă mulţumesc mult şi vă doresc mult succes.”
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
Administraţia Prezidenţială ia notă cu regret de noile încercări de manipulare a opiniei publice promovate de ziarul Jurnalul Naţional, angajat într-o campanie de atacuri la adresa şefului statului, cu o virulenţă specifică doar ziarelor de partid fără independenţă editorială.
Ziarul menţionat confirmă încă o dată reaua credinţă, prin ignorarea unor date elementare, uşor verificabile – precum faptul că respectiva concesiune invocată în articolul „Concesionarul Băsescu Traian” s-a făcut cu respectarea procedurilor legale, în baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti din anul 1999 (Hotărârea nr. 223 din 16.09.1999 - prezentată în Anexă), organizarea licitaţiei fiind demarată de primarul general Viorel Lis (Dispoziţia de concesionare prin licitatie nr. 759, din 15.05.2000 - 1999 - prezentată în Anexă), iar autorizaţia efectivă de construire fiind dată în 13.09.2007 de primarul sectorului 1 Andrei Chiliman.În mod surprinzător, primarul sectorului 1 apare citat cu o declaraţie critică la adresa construcţiei a cărei aprobare chiar el a semnat-o.
Având în vedere toate acestea, Administraţia Prezidenţială constată din nou abdicarea ziarului Jurnalul Naţional de la orice standarde morale şi profesionale.
Administraţia Prezidenţială remarcă în acelaşi timp practica ziarului de a evita informaţiile de presă sensibile pentru domnul Dan Voiculescu sau pentru alianţa politică din care acesta face parte.
>>>vezi aici Hotărârea nr. 223 din 16.09.1999>>>
>>>vezi aici Dispoziţia de concesionare prin licitatie nr. 759, din 15.05.2000 - 1999 >>>
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu