Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala: Raportul Comisiei privind progresul din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare

vineri, iulie 25, 2008

Raportul Comisiei privind progresul din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare

De la aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007 au rămas unele neajunsuri în domeniul reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei care ar putea împiedica aplicarea efectivă a legilor, politicilor şi programelor UE. În aceste domenii au fost incluse prevederi speciale în Tratatul de aderare (articolele 37 şi 38 din Tratatul de aderare a României). Comisia a creat un Mecanism de Cooperare şi Verificare (Decizia Comisiei 2006/928CE din 13 decembrie 2006, JO L 354, 14.12.2006, p. 56) pentru a ajuta România să remedieze aceste neajunsuri şi pentru a verifica progresul măsurat prin cele 4 obiective stabilite pentru reforma justiţiei şi pentru lupta împotriva corupţiei. Aceste obiective sunt în strânsă legătură, trebuie luate în considerare împreună ca parte a unei reforme vaste, pe termen lung a sistemului juridic şi a luptei împotriva corupţiei.

	Primul raport al Comisiei a fost publicat pe 27 iunie 2007. Acesta a inclus o evaluare exhaustivă a progresului în legătură cu fiecare din cele patru obiective. Raportul se încheia făcând referire la angajarea Guvernului României pentru reformă juridică şi combaterea corupţiei. Cu toate acestea, era clar că existau încă probleme pentru a transforma aceste intenţii în rezultate concrete. Se recunoşteau eforturile României, dar mai rămâneau multe de făcut şi se considera că progresul era încă insuficient în lupta corupţiei la nivel înalt. Pe 4 februarie s-a publicat un al doilea raport interimar. Conţinea o actualizare a progresului şi se abţinea în mod deliberat să evalueze în detaliu rezultatele obţinute pentru fiecare din cele patru obiective. Raportul menţiona că existau întârzieri în aplicarea unei strategii de recrutare coerente pentru sectorul judiciar (obiectivul 1), în crearea unei Agenţii Naţionale de Integritate (obiectivul 2) şi în dezvoltarea unei strategii globale şi în aplicarea proiectelor esenţiale pentru combaterea corupţiei locale (obiectivul 4). Raportul exprima o preocupare deosebită faţă de lupta împotriva corupţiei la nivel înalt (obiectivul 3) pentru care România nu demonstrase încă rezultate convingătoare. Raportul sugera ca România să accelereze eforturile în acest domeniu şi să îşi sporească eforturile pentru a menţine stabilitatea legală şi instituţională a cadrului anti-corupţie din România. Sublinia câteva probleme pe care România trebuia să le abordeze înainte de o nouă evaluare completă din partea Comisiei la jumătatea anului 2008. Rapoartele Comisiei se bazează pe contribuţiile autorităţilor româneşti, ale serviciilor Comisiei, rapoartele experţilor din statele membre, ale experţilor tehnici şi ale societăţii civile.
	Raportul de astăzi analizează dezvoltarea actuală din România în încercarea acesteia de a progresa pentru a atinge cele patru obiective. Potrivit raportului, România prezintă o imagine mixtă. A pus în funcţiune elementele fundamentale ale unui sistem de funcţionare. Dar fundaţia este încă fragilă şi deciziile privind cazurile de corupţie au un caracter politic. Fiecare pas în direcţia bună provoacă o dezbatere politică internă marcată de diviziuni, care duce la o incertitudine legală. Angajamentul pentru reformă şi faţă de diferite obiective al instituţiilor şi al organismelor cheie din România este dezechilibrat. Guvernul a accelerat eforturile şi a restabilit ritmul reformei şi o stabilitate relativă în cadrul legal şi instituţional pentru lupta împotriva corupţiei. România a făcut progrese şi Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat responsabilităţile de bază pentru reforma juridică. S-au făcut unii paşi pozitivi în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. Ministerul Public şi Departamentul Naţional Anticorupţie au acţionat corespunzător în judecarea cazurilor şi au început procedurile pentru lansarea investigaţiilor într-o serie de cazuri de corupţie la nivel înalt. România a făcut un pas important înainte prin crearea Agenţiei Naţionale pentru Integritate şi a iniţiat campanii, continuând să introducă măsuri preventive împotriva corupţiei locale. După o perioadă de incertitudine, România a putut să reia angajamentul pentru reformă juridică şi lupta împotriva corupţiei. Dar cadrul legal şi instituţional este încă fragil. Trebuie stabilizat şi consolidat. Capacitatea administrativă trebuie dezvoltată. Este nevoie de un consens fără echivoc care să includă Parlamentul şi sectorul judiciar în eliminarea corupţiei la nivel înalt. Legile, procedurile şi instituţiile trebuie să poată să acţioneze pentru a arăta că pot produce rezultate pe termen lung.
	Reforma juridică şi progresul în lupta împotriva corupţiei sunt în strânsă legătură. Este nevoie de ameliorări în ambele domenii, adică: • Trebuie consolidată angajarea pentru reformă a instituţiilor judiciare cheie. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să adopte o poziţie fără echivoc în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt în contextul controversatei dezbateri politice actuale din Parlament. • Este necesar un efort permanent pentru dezvoltarea capacităţii administrative din sectorul judiciar. • Agenţia Naţională pentru Integritate va trebui să îşi demonstreze capacitatea operaţională de a sancţiona eficient achiziţiile nejustificate şi de a verifica incompatibilităţile şi conflictele de interes. • Stabilizarea cadrului legal al Guvernului ar trebui să finalizeze un nou Cod de Procedură Penală şi să ducă la progresul proiectului de Cod Penal, pentru crearea unui cadru mai eficient de judecare şi pentru o cooperare mai bună cu statele membre. Ar trebui să se renunţe la amendamentele controversate la ordonanţa de urgenţă care modifică acum Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. • Lupta împotriva corupţiei trebuie depolitizată şi România trebuie să îşi afirme angajarea fără echivoc în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Investigarea independentă a foştilor miniştri şi membri ai Parlamentului de autorităţile juridice trebuie permisă pentru a restabili încrederea publică. • Angajarea faţă de reformă trebuie să se înrădăcineze în tot spectrul politic şi în sectorul juridic.
	În raportul de astăzi, Comisia încurajează România să intensifice reformele şi să colaboreze îndeaproape cu celelalte state membre şi cu Comisia pentru a aborda cu succes împreună problemele semnificative care există încă. În contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare au fost stabilite pentru România următoarele patru obiective: 1. Asigurarea unui proces juridic mai transparent, mai eficient, mai ales prin sporirea capacităţii şi responsabilităţilor Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală. 2. Stabilirea unei agenţii de integritate responsabilă cu verificarea achiziţiilor, incompatibilităţilor şi potenţialelor conflicte de interes şi cu deciziile imperative pe baza cărora se pot stabili sancţiuni disuasive. 3. Continuarea progresului făcut deja şi a anchetelor profesioniste, imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt. 4. Adoptarea unor măsuri de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, mai ales în cadrul administraţiei locale.