După anul 1990 au aparut două tendinţe privind sărbătorirea Zilei Aviaţiei române: una care susţinea continuarea sărbătoririi Aripilor Româneşti la 17 iunie şi o alta ce propunea, invocând tradiţia, identificarea Zilei Aviaţiei cu ziua Patronului spiritual al aviatorilor români, Sfântul Ilie - 20 iulie.
În 2004, pentru prima oara s-a ajuns la un consens în rândul tuturor aviatorilor români - Ziua Aviaţiei se sărbătoreşte la 20 iulie. După succesul deosebit obţinut de inginerul Aurel Vlaicu prin zborul din 17 iunie 1910, zbor care situa România pe un onorabil loc 3 (după Franţa şi Italia) în rândul naţiunilor lumii în ceea ce privea proiectarea şi construcţia unui avion original, la timpul respectiv, comandantul Aeronauticii Militare, maiorul Ioan Macri, precum şi numeroşi oameni de cultură, au propus ca Ziua Aviaţiei să fie sărbătorită la această dată, însă Aurel Vlaicu, o persoană deosebit de modestă, a refuzat.
În august 1916, România a intrat în râzboi alături de puterile Antantei. În lipsa unor avioane performante, înarmate corespunzător, piloţii şi observatorii români, au facut dovada curajului şi spiritului de sacrificiu, înfruntand forţele aeriene ale Germaniei şi Austro-Ungariei. După realizarea României Mari la 1 Decembrie 1918, comandantul Aeronauticii Militare, colonelul Gheorghe Rujinschi, a propus sărbătorirea Zilei Aviaţiei la 24 aprilie, data naşterii regelui Ferdinand I. Nici această iniţiativă nu s-a materializat, întrucât monarhul nu a fost de acord. La 6 iunie 1930, regele Carol al II-lea a devenit conducătorul ţării, instituind printr-un Decret regal sărbătorirea Sfinţilor Petru şi Pavel ca patroni spirituali ai Aviaţiei Române. După o perioadă de timp, tot ca urmare a initiaţivei suveranului, începând cu 1932, s-a sărbătorit Ziua Aviaţiei având în vedere două momente importante, la care regele Carol al II-lea ţinea foarte mult. Primul moment era legat de sprijinul primit din partea aviatorilor la revenirea sa în ţară in clandestinitate, la 6 iunie 1930. Începând cu 1931, regele Carol al II-lea s-a aflat în fiecare an iî mijlocul aviatorilor decoraţi cu ordinul "Virtutea Aeronautică", ordin înfiinţat ca urmare a iniţiativei sale. Momentul era considerat ca o adevarată sărbătoare, organizându-se, cu această ocazie demonstraţii aeriene şi alte genuri de manifestări. Al doilea moment este legat de un nou decret regal semnat de Carol al II-lea prin care patronul spiritual al aviatorilor era identificat cu sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. În cel de-al doilea război mondial, aeronautica româna militară şi civilă s-au pus in slujba intereselor naţionale.
După cel de-al doilea război mondial, datorită noii conjuncturi militare sărbătorirea Zilei Aviaţiei române a fost identificată cu Ziua Aviaţiei URSS. După aprilie 1964, Consiliul de miniştri al Guvernului României a emis o hotărâre privind sărbătorirea Zilei Aviaţiei la 17 iunie, sărbătoare legată de primul zbor al inginerului Aurel Vlaicu. (AMOS News)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu