Preiau şi eu acest transcript pentru că se referă la o problemă foarte discutată astăzi.
Gabriela Vrânceanu Firea: Bună seara. Bine v-am regăsit la „Ştirea Zilei". Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a declarat că nu a decis încă în care colegiu uninominal va candida la alegerile parlamentare. Năstase a spus, răspunzând unor întrebări ale jurnaliştilor, că are la dispoziţie mai multe variante de colegii uninominale în care să candideze. Tot domnia sa a făcut o declaraţie care a trezit interesul presei, şi anume: „PSD a trăit perioada cea mai dificilă din istoria sa când a fost un fel de grădină zoologică. Oaia neagră, răţuşca cea urâtă sau grupul de dinozauri. Dar a reuşit să depăşească această fază pentru că a fost un partid unit". Despre toate acestea discutăm în această seară la „Ştirea Zilei" cu domnul Adrian Năstase. Bună seara.
Adrian Năstase: Bună seara.
Gabriela Vrânceanu Firea: Aşadar, oaie neagră, răţuşcă urâtă, grup de dinozauri, doar câteva dintre calificative. Vă rog să le luăm pe rând, să le analizăm, dar nu înainte de a anunţa şi întrebarea serii: „A devenit, cât timp a stat în opoziţie, PSD o alternativă la actuala guvernare?" Vot DA sau vot NU la SMS 1244. Oaia neagră, cum am traduce?
Adrian Năstase: Ideea de bază a acestei metafore a fost aceea că, după pierderea alegerilor sau mai curând după momentul în care a pierdut guvernarea, PSD-ul a intrat într-un oarecare declin, a început să fie considerat vinovat pentru neîmpliniri, pentru tot ceea ce era şi nemulţumire socială, pe de o parte, pe de altă parte, pentru nefuncţionarea unora dintre instituţii, aşteptările fiind foarte mari, inclusiv în legătură cu UE, foarte multe dintre lucrurile care s-au pus pe umerii PSD-ului l-au dus foarte tare în jos, în sondajele de opinie, campania lui Traian Băsescu, campania în care a vorbit fără să dovedească absolut nimic despre sistemul ticăloşit, guvern corupt, partid corupt şi aşa mai departe, toate aceste lucruri cuplate cu o acţiune violentă din partea unora dintre instituţiile statului în perioada aceea, care îl sprijineau pe Traian Băsescu, au dus şi la o încrâncenare în spaţiul public, dar mai ales la această victimizare a PSD-ului. S-a văzut în timp că lucrurile nu se verifică nici cu aceste acuzaţii permanente. Pe de altă parte, că lucrurile nu merg foarte uşor nici în ceea ce priveşte guvernarea şi multe dintre lucrurile pe care PSD-ul le-a făcut în timp s-au revalidat într-un fel, au reapărut ca fiind importante.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar dacă ar fi să facem o analiză matematică, cât ar fi îndreptăţit să se contabilizeze totuşi în dreptul PSD-ului şi cât nu din toate acuzele care s-au adus, în special acum patru ani în campanie şi în primul an, să spunem, de putere PNL-PD, cât a funcţionat Alianţa DA?
Adrian Năstase: Campania din 2004 nu a fost pe teme economice sau sociale, pentru că atunci readuc în atenţie şi de fapt un element de memorie pentru cei care au urmărit atunci lucrurile, PSD-ul şi Guvernul pe care l-am condus au creat în 2004, într-un an care era şi un an de alegeri, o creştere economică de 8,4%. Deja erau o mulţime de rezultate pozitive obţinute şi intrarea în UE prin finalizarea negocierilor, chestiunile celelalte erau o chestiune de rutină până în 2007, dar negocierile au fost momentul cel mai important şi fixarea lor, intrarea în NATO, eliminarea vizelor pentru români pentru a circula în Europa. Toate aceste lucruri au contat foarte mult, sigur că s-au făcut şi foarte multe greşeli, au fost unele dintre, n-aş spune neapărat concesii, dar unele dintre lucrurile care au reprezentat până la urmă rezultatul mai fericit sau mai puţin fericit al unor presiuni pentru a aduce România în ceea ce însemna economia funcţională de piaţă şi aici probabil că sunt unele dintre nemulţumiri, justificate sau nu, rămâne de discutat, dar practic, cu sistemul nostru prin care subvenţionam într-un anumit mod şi afectam ceea ce unii doreau să fie o competiţie bazată exclusiv pe merite în economia românească, toate lucrurile acestea au creat, fără îndoială, şi nemulţumiri, unele însă bazate probabil şi pe greşeli.
Gabriela Vrânceanu Firea: Sunteţi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, domnul Geoană este preşedintele partidului, domnul Ion Iliescu este preşedintele fondator. Mai sunt cel puţin 4-5 personalităţi marcante ale acestei formaţiuni politice, aveţi acum alianţa cu PC-ul, sunt nume destul de multe de politicieni care ar putea figura la un moment dat pe lista ministeriabililor. PD-L-ul a anunţat deja cam care ar fi candidaţii pentru portofolii. Se pare că se pregăteşte şi acest partid de guvernare, la fel ca alianţa PSD-PC. Cum vedeţi viitorul guvernului din toamnă? Pentru că dacă e să ne luăm după vorba aceea românească „când doi se ceartă, al treilea câştigă", s-ar putea să facă guvernul tot PNL-ul cu UDMR-ul.
Adrian Năstase: Sper să nu se mai întâmple lucrurile în felul ăsta şi trebuie să recunoaştem, situaţia de acum este anormală. Nu este firesc ca într-o variantă de acest gen, cu o minoritate în Parlament, o minoritate accentuată, la nivel de 20, 20 şi ceva la sută, să formeze guvernul, dar ştim foarte bine care a fost geneza acestei situaţii, nu vreau să o comentez acum. Ceea ce cred însă că va fi important este ca noi să ne batem pentru a arăta că suntem cu adevărat o alternativă la actuala putere de dreapta. Adică până la urmă discutăm şi despre opţiuni stânga-dreapta, şi despre valori, şi despre felul în care unii vor ca statul să se retragă şi din economie şi din opţiuni sociale. Este o variantă pe care, sigur, liberalii au justificat-o ideologic. Noi am mers pe un alt mod de implicare a statului, mai ales în perioada aceasta de tranziţie, deci iată, până la urmă alternativele se construiesc şi pe opţiunile majore, pentru că cu toţii suntem interesaţi ca economia să meargă mai bine.
Gabriela Vrânceanu Firea: E adevărat, dar de ce observaţi şi aveţi multe mijloace să o faceţi, pentru că sunteţi de foarte multe ori în teritoriu, aveţi şi un blog personal accesat, am intrat şi eu, intru de fiecare dată când vă avem în emisiune să vă mai aflu părerile şi ce mai spun forumiştii dumneavoastră. Totuşi lumea nu mai gândeşte în stânga, dreapta, gândeşte în Băsescu, Năstase, Geoană, Berceanu, în personalităţi mai degrabă. Ce ar putea să facă sau să nu facă unul sau celălalt, aşa cum a fost la locale? A câştigat candidatul care a impresionat prin ceva, nu mai spunem prin ce.
 |  |
Adrian Năstase: Este foarte adevărat şi m-am gândit şi eu de foarte multe ori la lucrul acesta, dar până la urmă cred că oamenii, chiar dacă nu se uită, spre exemplu, în cărticica noastră, oferta politică pe care am făcut-o de curând la Consiliul Naţional. Ei la un moment dat acumulează încredere sau lipsă de încredere faţă de cei care par că ştiu drumul. În definitiv, sigur că nu pot şi nu doresc toţi să urmărească cu mare atenţie ceea ce noi am realizat ca muncă, să spunem...
Gabriela Vrânceanu Firea: Da, dar poate îi interesează punctual, să spunem, cineva care speră, are dreptul să aibă acest gând aspiraţional la un salariu minim de 1000 de RON sau altcineva care se gândeşte la a 13-a pensie, ori o altă persoană sau noi toţi la tariful social pentru energie, ne gândim la familiile noastre care poate o duc mai prost...
Adrian Năstase: Acestea sunt formule care în sine pot fi atrăgătoare sau pot fi contestate de unii pe raţiuni economice, dar aici e într-un fel şi raţiunea ideologică. Mi-aduc aminte discuţia cu creşterea pensiilor şi atunci am spus un lucru pe care îl cred şi acum. Până la urmă, problemele acestea sunt probleme de prioritate politică. Dincolo de ceea ce înseamnă alocaţiile bugetare, noi trebuie să stabilim ce este important şi la un moment dat constaţi că, spre exemplu, pensionarii au rămas foarte mult în urmă din punctul de vedere al veniturilor, al puterii de cumpărare, mai ales, şi atunci trebuie să faci un efort şi efortul ăsta este politic. Deci prioritizarea bugetară, felul în care te raportezi la aceste lucruri, evident, pentru cei cu care discutăm în campania electorală, pentru cei cărora ne adresăm, aceste elemente punctuale, când spui, de exemplu, vreau să ajung la 1000 de RON cu salariul minim, de aici începe o întreagă discuţie legată de finanţare, de impactul asupra economiei, toate lucrurile acestea. În momentul în care vin din partea unei echipe care n-are experienţa guvernării, pot să pună semne de întrebare, dar în relaţia cu noi eu cred că oamenii au văzut, chiar dacă nu întotdeauna ne-au simpatizat, au văzut că există seriozitate, responsabilitate, expertiză, or, în momentul în care promitem anumite lucruri, poate chiar dacă forţăm puţin lucrurile, pentru că noi trebuie să forţăm de fapt viitorul. Noi nu mai avem dreptul să mergem la pas pe o potecă. Am rămas foarte mult în urmă, chiar şi aceşti patru ani.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar aţi acceptat votul electoratului până la urmă, ceea ce s-a întâmplat în politică, preşedintele dat, într-o oarecare măsură şi Guvernul prin majoritatea creată, prin acea formulă pe care o cunoaştem, în Parlament. Într-un fel i-a prins bine PSD-ului opoziţia?
Adrian Năstase: Dacă o să vă uitaţi pe sondajele din ultimii patru ani, veţi vedea cum PSD-ul a scăzut în momentul în care, şi unii dintre colegi au mers pe strategii individuale de supravieţuire, unii dintre ei nu au înţeles că fără spirit de echipă, fără unitate în ceea ce priveşte formula politică şi proiecţia de mesaj, fără aceste lucruri clare, directe, nu poţi să rezişti în viaţa politică, mai ales când în partea cealaltă a mesei se află Traian Băsescu, care nu are nici un fel de rezerve în a folosi instituţiile statului împotriva adversarilor politici.
Gabriela Vrânceanu Firea: O va face şi în campanie?
Adrian Năstase: În mod categoric.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar nu se spune că la final de mandat de preşedinte serviciile intră aşa, într-o stare de expectativă şi nu mai sunt atât de amabile cu cel în funcţie? Pentru că jocurile nu sunt făcute, chiar dacă zarurile par aruncate?
Adrian Năstase: Este clar lucrul ăsta. Pe de altă parte, vedem foarte clar că Traian Băsescu va apăsa pe pedală şi va pune presiune pe instituţii. Lucrul acesta se întâmplă prin numiri în cadrul serviciilor doar pe şase luni, prin delegări, prin numirea unor judecători şi procurori, deci printr-un anumit sistem de control în aşa fel, încât să pregătească alegerile de anul viitor. Pe de altă parte, îşi pregăteşte un loc special pentru campanie la Scroviştea, deci toate aceste lucruri care înseamnă, de fapt, o pregătire foarte clară, prin sprijinul instituţiilor statului, prin cheltuieli bugetare, toate aceste lucruri ne fac să fim foarte rezervaţi în ceea ce priveşte acest final de mandat, care după părerea mea va fi urât, va fi neplăcut, aşa cum vedem foarte clar în ceea ce priveşte raportul de ţară pe justiţie. În momentul de faţă, miza nu este, de fapt, îmbunătăţirea justiţiei în România, în sfârşit, preocuparea pentru ca justiţia să funcţioneze mai bine. Miza este foarte simplă pentru Traian Băsescu şi Monica Macovei, pe care el o trimite în avanposturi în diferite capitale europene sau la diferite ziare din străinătate, ca să scrie diverse lucruri, miza este aceea de a critica din străinătate adversarii politici şi Guvernul în aşa fel, încât să-şi creeze prin această vulnerabilizare a României un atu în ceea ce priveşte restul ăsta de interes pentru aşa-zisa luptă anticorupţie.
Gabriela Vrânceanu Firea: Lupta cu Traian Băsescu o vom mai observa în perioada următoare şi ea depinde, de fapt rezultatul ei depinde de foarte multe lucruri. Probabil că ar trebui să se inventeze acum, în următoarele luni, ceva pentru români, care să uite că în patru ani de zile nu s-a făcut mare lucru din ceea ce s-a promis, dar lupta interioară din PSD mi se pare mult mai interesant de observat. Vă citesc doar o declaraţie a domnului Iliescu. Domnia sa se teme că PSD va trimite în Parlament doar Gigi Becali social-democraţi. De asemenea, sunt alte ştiri de presă care spun despre faptul că domnul Iliescu e temător, că din partea PSD vor ajunge baroni, patroni, oameni bine situaţi, şi nu personalităţi politice care să ducă numele şi renumele acestei formaţiuni politice cu, noi ştim foarte bine, consecinţele de rigoare.
Adrian Năstase: Ceea ce a spus domnul Iliescu este valabil pentru toate partidele. Este, de fapt, o observaţie în legătură cu sistemul de vot pe care noi l-am introdus şi, să spunem, un studiu de caz. A fost la Ştefăneşti în alegerile locale. Dacă nu înţelegem lucrul ăsta şi dacă nu încercăm să modificăm în toamnă unele dintre aspectele care pot să determine apariţia unor efecte de acest gen, eu cred că vom plăti cu toţii. Nu e vorba de PSD. E vorba de societatea românească şi aici o problemă este aceea a finanţării. Dacă nu stabilim, spre exemplu, modelul britanic pentru finanţare. Astăzi m-am întâlnit cu ambasadorul britanic şi discutam exact această chestiune. Modelul britanic de finanţare asigură o şansă mai bună şi pentru cei care au mai puţini bani pentru finanţarea propriei campanii electorale, spre deosebire de sistemul american. Deci dacă nu vom face nişte corecţii la sistemul acesta vom avea, într-adevăr, riscul de care vorbea domnul Iliescu. Eu pot să vă dau exemplul unei comune pe care eu o cunosc foarte bine, unde un reprezentant al unui partid, cu 500 de milioane a plătit la un moment dat 500 de voturi, câte un milion fiecare, sau cel puţin aşa se spune, şi după aceea a intrat în turul doi. În turul doi a mai plătit încă un miliard şi a câştigat la o diferenţă de câteva voturi faţă de celălalt candidat. Deci dacă nu înţelegem că riscăm să transformăm votul în marfă la alegerile uninominale pe modelul acesta pe care l-am creat sub o anumită presiune, riscurile pot fi foarte mari.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar care ar putea fi metoda? Pentru că teoretic toţi politicienii spun acest lucru. În practică, fiecare vrea prin metode ortodoxe sau nu să obţină cât mai multe voturi.
Adrian Năstase: Pe mine puteţi să mă puneţi deoparte, pentru că... Punctul meu de vedere a fost acela că ar trebui să avem un alt sistem de vot, şi anume Camera Deputaţilor să rămână pe un vot politic, deci un vot pe liste, în aşa fel încât partidele să îşi menţină autoritatea şi rolul, pentru că altfel vom ajunge la un sistem în care nu vom mai putea să avem diplomaţi, jurişti, vom avea cu totul la întâmplare, nu ştim ce oameni vom mai avea în comisii. Iar pe de altă parte, Senatul ar fi putut să reprezinte, într-adevăr, zona în care să fie reprezentate regiunile, zonele, aşa cum se întâmplă cu Senatul francez. Deci opţiunea mea a fost diferită şi am exprimat-o public, dar sub presiunea lui Traian Băsescu, în grabă, v-aduceţi aminte, referendumul, repede, facem uninominal, un sistem care la urmă s-a ajuns la un anumit compromis, creează aceste probleme pe care ar trebui totuşi să se corectăm în aşa fel încât să nu existe prea multe efecte negative.
Gabriela Vrânceanu Firea: PSD şi PC au fost principalele partide care au susţinut proiectele Guvernului Tăriceanu sau ale PNL-ului, în timp ce PRM şi PD-L s-au situat în opoziţie. În sesiunea parlamentară februarie-iunie 2008, potrivit unui raport dat publicităţii de IPP. Aţi fost, aşadar, în opoziţie sau la putere? V-ar întreba, să spunem, nu ştiu, cineva de la PD-L, domnul Fluture, ipotetic.
Adrian Năstase: Domnul Fluture a fost la putere chiar şi atunci când era în opoziţie şi acum a revenit la putere, cel puţin într-o anumită zonă din ţară şi toţi ceilalţi sunt în opoziţie acolo, la Suceava, dar dincolo de aceste chestiuni, în mod evident, pe chestiuni practice, în care nu puteam să ne dăm la o parte, având responsabilitatea unui partid care a fost la guvernare, pe chestiuni de reglementare europeană, pe acorduri care necesitau o ratificare în Parlament, pe foarte multe chestiuni. Sigur că a trebuit să votăm în favoarea proiectelor de la Guvern, dar am marcat politic pe proiectele importante punctul nostru de vedere şi pe de altă parte, am încercat să susţinem unele dintre doleanţele noastre şi mesajele noastre prin iniţiative legislative.
Gabriela Vrânceanu Firea: Adică aţi dus mai la stânga guvernul de dreapta?
Adrian Năstase: Da. Vreau să spun foarte clar că într-un fel, Guvernul liberal a devenit un Guvern social-liberal datorită presiunilor noastre.
Gabriela Vrânceanu Firea: Spuneţi „datorită" pentru că s-au majorat pensiile, pentru că altfel aţi fi spus din cauza, dacă aţi fi fost în opoziţie.
Adrian Năstase: La un moment dat trebuie să recunoaştem că nici noi nu avem posibilitatea singuri să rezolvăm aceste chestiuni şi atunci eu cred că pe o formulă, cum spun englezii, win-win, câştigă şi unii, şi ceilalţi, până la urmă au câştigat pensionarii. Dar dacă ne băteam stupid pe această chestiune, probabil că ar fi pierdut pensionarii. Problema este însă că pensionarii pierd datorită faptului că puterea lor de cumpărare, chiar după mărirea pensiilor, datorită creşterii preţului la alimente, datorită creşterii tarifelor la electricitate, gaz şi aşa mai departe, puterea de cumpărare a scăzut din nou.
Gabriela Vrânceanu Firea: Am văzut că preşedintele ţării e extrem de interesat de acest subiect. A organizat şi o întâlnire la Cotroceni. Nu s-a mai auzit nimic după aceea. Ce înseamnă aceste gesturi până la urmă? Acum lăsând orice ironie la o parte şi orice notă critică. Faptul că un preşedinte cheamă liderii politici, cheamă şi câţiva specialişti, miniştri de resort, înseamnă că se transmite un mesaj sau rămâne doar o întrevedere? Şi apropo de acea întrevedere cu domnul Iancu, dacă aveţi vreun comentariu de făcut?
Adrian Năstase: Traian Băsescu, fără să îl critic, trebuie totuşi să spun că este un demagog. Deci nu e vorba de o critică, e o constatare. Deci în momentul în care a văzut că problema aceasta apare pe agenda publică, evident că a încercat să ia faţa Guvernului. Dacă aş fi fost eu preşedinte, probabil că l-aş fi sunat pe primul-ministru...
Gabriela Vrânceanu Firea: Cum? Putea da ajutoare sociale?
Adrian Năstase: Nu. Preşedintele, în mod normal, într-o ţară normală, într-un sistem normal, cu nişte lideri normali, cum se întâmpla şi pe vremea când preşedinte era Ion Iliescu, eu eram prim-ministru, apărea o anumită problemă. Organizai o consultare, nu neapărat publică, nu neapărat cu scandal, ca să arăţi că tu eşti cel care are grijă de pensionari, de femeile gravide, de copiii care merg la grădiniţă. Nu ăsta este sistemul. Până la urmă, responsabilitatea, de dat banii tot Guvernul dă. Deci doar să ieşi în faţă şi să spui că tu ai îngrijorări în legătură cu tema asta şi daţi bani şi la ăia, şi la ăia, nu e o soluţie. De aceea, preşedintele şi primul ministru, într-o formulă consensuală, pot să găsească soluţii. Preşedintele sigur că este şi el o cameră de rezonanţă, în mod normal. El primeşte semnale, primeşte mesaje. Îngrijorările acestea ar trebui să le transmită nu neapărat pentru a arăta că el e mai deştept, sau mai sensibil, sau mai bun la problemele sociale decât primul ministru, pentru că până la urmă bugetul e acelaşi, problemele legate de cursul valutar, de inflaţie sunt aceleaşi. Eu pot să fiu mult mai critic în legătură cu aceeaşi chestiune.
Gabriela Vrânceanu Firea: Merg totuşi pe ideea că nu Guvernul în mare măsură, ci anumite entităţi, nici Cotroceniul nu au cum să rezolve efectele crizei, de exemplu, din Statele Unite, sau alte situaţii care ţin de economia globală.
Adrian Năstase: De data asta eu aş fi critic la adresa Guvernului, pentru că spuneam şi la şedinţa noastră, noi nu putem să stăm aici, aşteptând ca la meteo, vin norii peste două zile, vine criza economică în România peste câteva luni. Deci rolul Guvernului aici şi asta este responsabilitatea liderilor politici, a guvernanţilor, de a căuta soluţii din timp, pentru că vedem ce s-a întâmplat cu românii din Italia. În momentul în care eşti deja într-o situaţie de criză nu mai ai cum să controlezi lucrurile. Nu te apuci să vorbeşti cu Berlusconi după ce a luat măsurile respective.
Gabriela Vrânceanu Firea: Vreau să discutăm despre acest subiect mai pe larg, dar acum suntem în legătură telefonică cu domnul Gheorghe Pogea, coautor al programului de guvernare al Alianţei DA, vicepremier din partea PD-ului, la acel moment. Bună seara. Oferta politică PSD-PC cuprinde, printre altele, creşterea veniturilor şi protejarea ideii de cumpărare, creşterea salariului minim până la valoarea de 1000 Ron, acordarea celei de a 13-a pensii, tarif social pentru energie, 8 stadioane la nivelul standardelor UEFA şi câte 1000 de kilometri de autostradă şi căi ferate, cotă unică de impozitare 16% care ar urma să se menţină doar în cazul celor care au peste salariul mediu pe economie. Domnul Boc a făcut o declaraţie în legătură cu această ofertă, de jurist şi chiar nu vreau să se interpreteze altceva decât ceea ce spune. E preşedinte de partid, dar pregătirea sa este de jurist şi a luat cumva în răspăr această ofertă spunând că este cumva desprinsă din 1001 de nopţi. Dumneavoastră, care aţi realizat programul de guvernare al Alianţei DA şi aveţi o expertiză în domeniu, care ar fi opinia dumneavoastră? Ar exista resurse bugetare captate într-o manieră inteligentă pentru câteva din aceste promisiuni?
Gheorghe Pogea: Eu vă mărturisesc că în momentul lansării ofertei politice a PSD-PC pentru perioada 2008-2012 am urmărit-o în direct şi în acelaşi timp am cules-o de pe site-ul PSD-ului pentru a face o analiză critică considerând că oricare partid poate să prezinte la un moment dat o alternativă la guvernare. Ca atare, vă mărturisesc că eu am tratat-o cu maximă responsabilitate şi cu atenţie şi aş vrea să fac un preambul înainte. Eu am văzut că în PSD sunt oameni relativ valoroşi şi profesionişti, i-am cunoscut, dar vă mărturisesc că de această dată oferta politică a PSD-ului nu se pare că ar fi fost făcută de oameni profesionişti. Dincolo de o oarecare superficialitate care este exprimată şi eu vă dau exemple concrete. Uitaţi-vă la pagina 10 din ofertă, unde se vorbeşte de TVA redus la alimente şi dumnealor discută despre introducerea criteriilor de performanţă la întreprinderile publice. Uitaţi-vă la pagina 13 când discută despre creştere economică şi bunăstare şi vor să prezinte 7 acte pe care se va baza creşterea economică, iar ultimul act se referă la îmbunătăţirea dramatică a eficienţei sectorului public. Dramatic, nu înţeleg. Nu mai comentez că s-ar putea să spuneţi că acestea sunt chestiuni de greşeli şi eu fac afirmaţia că un asemenea program, care înseamnă dorinţa de a guverna într-o ţară trebuie să fie făcută cu maximă responsabilitate, dar vreau să vă spun un lucru, punctul meu de vedere. În primul rând nu există decât o înşiruire de dorinţe şi lucruri care sunt bune şi pe care oamenii şi le doresc. Există în schimb în economie un lucru cert. Atunci când resursele sunt limitate şi nevoile nelimitate, un partid serios trebuie să îşi propună priorităţi şi trebuie să spună la ce renunţă. În timp ce urmăream programul prezentat la Romexpo, am încercat să fac o evaluare a promisiunilor PSD din oferta politică, gândindu-mă că sunt chiar resurse. Vă mărturisesc că pe principalele promisiuni pe care PSD le-a făcut, costul ofertei politice se ridică la 49,1 miliarde de euro. Înseamnă 12,3 miliarde de euro în fiecare an suplimentar faţă de cheltuielile rigide pe care România le are. Dumnealor discută despre construcţii de locuinţe, 200.000, şi din calculul meu făcut, la 100 de metri pătraţi locuinţă, câţi ar fi normali în România, costul la aceste locuinţe se ridică la 3,3 miliarde pe an sau peste 13 miliarde pe perioada cealaltă. Discută despre o alocaţie de creştere a copilului, care într-adevăr, noi trebuie să sprijinim şi noi avem în vedere creşterea alocaţiei, dar nu se poate ca de la 33 de lei să o creşti de 7 ori numai din dorinţa de a câştiga cu orice chip şi să nu îţi pui în vedere că toată această promisiune te costă peste 3,1 miliarde. Mă întreb şi întrebarea pe care o adresez domnului Năstase este următoarea: dacă resursele sunt limitate şi nevoile nelimitate, care sunt lucrurile la care dumneavoastră v-aţi propus să renunţaţi pentru a vă face toate aceste chestiuni?
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc, domnule Pogea, pentru intervenţie.
Adrian Năstase: Domnul Pogea este un om respectabil şi l-am preţuit întotdeauna, dar eu vreau să spun următorul lucru. În primul rând, această ofertă politică la care s-a referit dânsul reprezintă doar expresia sintetică a ceea ce este de fapt programul de guvernare pe care într-o formă sintetică, iată, îl am aici, care are, de fapt, câteva sute de pagini. De aceea, în mod evident, în această ofertă politică în care schiţăm unele dintre obiective, nu am venit cu detalieri economice şi cu justificări. În final, programul de guvernare, aşa cum îl vom prezenta, va avea, aşa cum ne-am angajat, şi o fundamentare bugetară, pentru că are dreptate domnul Pogea, nu poţi să vii cu nişte chestiuni care depăşesc...
Gabriela Vrânceanu Firea: Spunea domnul Păcuraru la un moment dat că ar trebui vreo 10 bugete pentru îndeplinirea celor anunţate de PSD.
Adrian Năstase: Când nu vrei să faci ceva sau când nu ai curajul de a te angaja pe nişte priorităţi, asta este cea mai bună explicaţie. Dar eu vă dau exemplul cu autostrăzile. Dacă îţi pui problema să cheltuieşti de la buget banii pentru autostrăzi, într-adevăr, sumele ar fi exorbitante. Dar dacă mergi pe mâna parteneriatului public privat, dacă mergi pe formula concesionării autostrăzilor, este nevoie doar de o bună organizare, pentru că ceea ce este una din marile probleme de infrastructură şi de fapt pentru dezvoltarea economiei în perioada următoare, să se rezolve. Deci până la urmă soluţiile nu ţin numai de bani, ţin şi de capacitatea de a atrage investiţii, de a crea un mediu de afaceri care să permită nu doar cheltuirea banilor de la buget...
Gabriela Vrânceanu Firea: De ce nu au prea venit investiţiile în ultimii patru ani?
Adrian Năstase: Pentru că foarte mulţi au înţeles că, în definitiv, cota unică, aşa cum a funcţionat ea, a însemnat şi câteva sute de taxe şi impozite colaterale. Mulţi nu au venit pentru că nu au înţeles nimic din scandalurile interne din România şi îşi puneau întrebări în definitiv ce se va întâmpla mai departe. Toate lucrurile acestea au ţinut România în afara circuitului marelui şlem de investiţii şi ăsta este unul din lucrurile dureroase. Eu am comentat şi la Consiliul Naţional şi aici este de fapt problema esenţială pe care o am eu ca şef al departamentelor, ca şi coordonator pentru proiectele partidului, nu este vorba doar de o ofertă politică, ci de felul în care gândim o anumită strategie în plan economic, în plan social, iar aici trebuie să observăm câteva lucruri la care va trebui să fim foarte atenţi. Spuneaţi mai devreme, globalizarea inevitabil ne afectează. Or, cum reacţionăm? Cum domesticim globalizarea? Preşedintele Băsescu a fost la Paris şi a discutat despre felul în care francezii îşi extind zona de influenţă prin Uniunea pentru Mediterană în zona adiacentă, în zona de sud a Europei, dar strategia, parteneriatul, proiectul de vecinătate pe care Europa îl construieşte şi spre răsărit reprezintă un interes al nostru şi noi ar trebui să legăm cumva sinergia Mării Negre - UE, de acest proiect al UE spre Sud.
Gabriela Vrânceanu Firea: Pentru că am ajuns aici voiam să legăm răspunsul dumneavoastră cu ceea ce înseamnă din ce în ce mai mult un semn de întrebare: privatizarea Petrom.
Adrian Năstase: Mă bucur că m-aţi întrebat de această chestiune. Am văzut ieri o declaraţie, un comunicat de la Preşedinţie. Eu aş vrea să clarific această chestiune şi cred că mă ajută astăzi şi faptul că pe site-ul Senatului a fost pus raportul Comisiei senatoriale pentru anchetarea privatizării Petrom şi aici este, de fapt, o problemă esenţială. Nu o să avem timp să prezint toate aceste lucruri. Deci în 1999, printr-o hotărâre de Guvern, Traian Băsescu a fost desemnat coordonatorul pentru relaţiile cu PSAL, de fapt pentru programul de ajustare a sectorului privat, şi în această relaţie, Traian Băsescu a luat anumite angajamente în numele României, inclusiv în ceea ce priveşte privatizarea Petrom şi, iată, în anexă este prevăzută această chestiune, era oferirea spre vânzare a cel puţin 35% din capitalul Petrom, incluzând noile acţiuni emise. Deci ăsta era angajamentul din hotărârea de Guvern în care Traian Băsescu se angaja la privatizarea Petrom şi ca să arăt foarte clar că el răspundea de această chestiune, am să vă arăt şi această organigramă care la acel moment a fost aprobată prin hotărârea de Guvern. Asta era în 1999 şi el era coordonator pentru toate aceste chestiuni. Acum, în anul 2000, Traian Băsescu a transmis către primul-ministru Mugur Isărescu, acesta este planul de acţiune pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, este un text semnat de Traian Băsescu şi am să arăt imediat pentru cameră. Acesta este memorandumul transmis de Traian Băsescu. De data aceasta, în documentul final, în anexa numărul 2, apare la pagina 10, la Privatizarea şi externalizarea întreprinderilor mari de stat, următorul angajament: „Împrumutatul va vinde, în funcţie de condiţiile pieţei, acţiunile statului la Petrom, astfel încât acţiunile deţinute de stat să reprezinte mai puţin de 50% din acţiunile cu drept de vot asociat." Deci în 2000, Traian Băsescu propune prin acest memorandum privatizarea Petrom, de data aceasta, în condiţiile în care statul pierde majoritatea la Petrom. Ceea ce s-a întâmplat după aceea, în mod evident, aceste obligaţii luate de statul român au intrat şi în portofoliul Guvernului pe care eu l-am condus.
Gabriela Vrânceanu Firea: Ce era în neregulă în comunicatul dat publicităţii de Traian Băsescu?
Adrian Năstase: El a încercat în permanenţă exonerarea de răspundere privind privatizarea Petrom, or, aici este o chestiune foarte interesantă şi vreau să îi rog pe cei care vor avea curiozitatea să urmărească această chestiune, pentru că aici nu vom avea timp să vorbim suficient. Iată, aici este raportul care a fost transmis de către comisia senatorială, care a anchetat modul în care s-a privatizat Petrom şi acest raport este pus pe site-ul Senatului începând de astăzi, iar concluziile acestui raport sunt cât se poate de clare şi probabil că se va discuta mai mult, în sensul că, deci în concluzie, ţinând cont de toate aspectele relevate, e vorba şi de evaluările privind preţul şi aşa mai departe, cât şi de obiectul de investigare al comisiei de anchetă, respectiv investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea Petrom, comisia de anchetă nu a determinat încălcări ale legislaţiei în vigoare la data privatizării. Deci în ceea ce priveşte privatizarea, sunt nişte recomandări foarte înţelepte, aş spune, ale comisiei, şi pe bună dreptate, pentru că aici este, de fapt, vina puterii de dreapta de astăzi, care în loc să menţină jumătate din acţiuni sau 49%, cât avea statul român, şi să asigure un control eficient, ei au splitat aceste acţiuni, doar 20% au rămas la Finanţe. 20% au mers la Fondul Proprietatea absolut aiurea şi alte acţiuni nu ştiu pe unde au mai ajuns, dar în felul acesta statul în loc să îşi asigure un control puternic, cinci ani de zile, chiar aveam acţiuni de aur acolo, şi-a pierdut această capacitate de a îşi exercita drepturile în ceea ce priveşte funcţionarea Petrom, dar în ceea ce priveşte privatizarea, şi mă bucură acest raport, din punctul meu de vedere, este extrem de important, pentru că el clarifică, eu nu vorbesc acum de efecte, de felul în care a fost manageriat Petrom, relaţia cu OMV-ul, alte lucruri pe care statul trebuia să le facă în această perioadă, dar despre privatizare, dincolo de faptul că până la urmă reprezentanţii lui Traian Băsescu de atunci în Parlament au votat legea care a asigurat privatizarea Petrom prin lege, deci mi se pare incorect ce face Traian Băsescu, să încerce acum să ducă ceea ce este, de fapt, creşterea preţului la ţiţei în toată lumea, să ducă înapoi într-un moment în care, spune el, privatizarea a fost decisă de Guvernul Năstase. Privatizarea, şi asta o spun încă o dată, a fost introdusă ca parametru important în ceea ce priveşte condiţionalităţile pentru obţinerea unor împrumuturi de către Traian Băsescu şi de către Guvernul din care făcea parte atunci.
Gabriela Vrânceanu Firea: Ne întoarcem după o scurtă pauză publicitară. (...) O precizare de la PD-L, apropo de ce a apărut în presă ca fiind o listă de ministeriabili, „comisiile de specialitate ale PD-L nu reprezintă guvernul alternativ", scrie biroul de presă al PD-L, ca urmare a publicării ştirii conform căreia PD-L şi-a stabilit componenţa guvernului alternativ. „Componenţa guvernului alternativ a PD-L nu are o legătură directă cu componenţa comisiilor de specialitate ai căror membri au fost doar în parte aduşi la cunoştinţa opiniei publice. Comisiile de specialitate sunt de natură tehnică şi au fost înfiinţate cu mult timp în urmă. Membrii acestor comisii au monitorizat permanent activitatea actualului Guvern şi au lucrat pe specialităţi la programul de guvernare."
Adrian Năstase: Acum nu ştiu dacă dumneavoastră credeţi în coincidenţe. Eu am ajuns la o vârstă în care nu mai cred. Faptul că la PD-L există nişte comisii, de ce tocmai acum au apărut aceste nume? Ele au fost lansate public. Evident că au avut o anumită strategie şi după aceea au fost date înapoi. Şi-au dat seama că lansarea unor nume creează nervozitate la alţi oameni din partid. În plus, nu i-ar ajuta foarte mult. Nici nu este vorba de mulţi oameni cunoscuţi, care ar putea prin notorietate să adauge ceva.
Gabriela Vrânceanu Firea: Suntem acum în legătură cu domnul Crin Antonescu, vicepreşedinte PNL. Bună seara. Domnul Diaconescu a declarat că cei care au făcut poliţie politică nu pot candida din partea alianţei PSD-PC pentru parlamentare. În timp ce domnul Diaconescu face această declaraţie, pe care ar putea-o confunda cineva cu o afirmaţie a domnului Ion Diaconescu, PD-L a ţinut la Cotroceni lucruri bune pentru pensionari. Ce se întâmplă cu clasa noastră politică? S-au inversat mesajele?
Crin Antonescu: Nu, eu salut faptul că, în numele PSD-ului, domnul Diaconescu a făcut acest anunţ, mie mi se pare normal, iar în ceea ce priveşte acţiunile şi gesticulaţiile publice ale PD-L-ului, ştiţi de mai multă vreme că nu îi monitorizez, ba chiar mă dezinteresez de aceste lucruri. Nu înţeleg cum dumneavoastră, jurnaliştii, continuaţi să vă raportaţi la această formaţiune ca la un partid relativ normal? Discutaţi de guverne din umbră, de ce o să facă, de ce o să hotărască partidul... Admiţând ipoteza în care eu cred foarte puţin, că ar fi în situaţia în care să facă un guvern la toamnă sau altă dată, păi nu vor şti până în ziua aceea cine va fi ministru şi nici măcar domnul Traian Băsescu nu ştie. Aşa că chiar nu mă interesează, sincer.
Gabriela Vrânceanu Firea: Aşa cum afirmaţi, PD-L-ul are un guvern din umbră, un guvern alternativ. PSD a anunţat „viitorul guvern". PNL-ul ce are?
Crin Antonescu: PNL-ul are Guvernul în funcţie şi mi se pare suficient.
Gabriela Vrânceanu Firea: Ce va avea din toamnă?
Crin Antonescu: Pe noi ne preocupă în acest moment elaborarea programului de guvernare, mai cu seamă, pentru că atâta vreme cât este o echipă în funcţiune, sigur că este mai delicat şi în orice caz nu e urgent de discutat de viitoarea echipă, dar ne preocupă programul şi cumva sub coordonarea, cel puţin în fază iniţială, a vicepreşedintelui partidului, Vosganian, această echipă se încheagă şi ea va pune cap la cap tot ceea ce trebuie pentru alcătuirea programului de guvernare.
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc foarte mult, domnule Antonescu.
Adrian Năstase: Eu l-am ascultat cu atenţie. Ceea ce a spus este foarte corect şi în ceea ce priveşte PD-L-ul, mi-am adus aminte de episoadele formării guvernului după alegerile din 2004 şi într-adevăr, a fost destul de amuzant felul în care Traian Băsescu a numit atunci oamenii săi. Voiam să citesc un fragment de-al lui Traian Băsescu: „Atacarea şefului statului are loc în paralel", era vorba de articolul din „Jurnalul Naţional", „cu încercarea evidentă de a-i exonera de responsabilitate", deci vinovăţia este deja stabilită la Cotroceni, „atât pe Adrian Năstase, fost prim-ministru, cât şi pe fostul ministru al Industriilor, cu privire la modul cum a fost privatizată compania Petrom." Iată că comisia senatorială a dat răspunsul în legătură cu privatizarea Petrom. Cum rămâne atunci între această analiză, între aceste evaluări, aceste acuzaţii permanente, aceste minciuni absolut incalificabile ale lui Traian Băsescu din campania electorală, care continuă cu această formă de stigmatizare care ne arată că este incapabil (...).
Gabriela Vrânceanu Firea: A devenit PSD o alternativă la guvernare? 70% DA, 30% NU. Vă mulţumesc, domnule Năstase, pentru prezenţa în emisiune. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor. O seară frumoasă. La revedere!
(Prin Monitoring Media: Antena 3-Ştirea Zilei, Ora 20:05 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu