Studioul Parlamentului: Preda - TVR să facă ce-i spunem noi
BP al Camerei a discutat, luni, implicarea TVR şi a posturilor private în proiectul televiziunii Parlamentului, Adrian Năstase propunând ca SRTV să ofere operatori şi aparatură, iar posturile private moderatori, Cezar Preda spunând că televiziunea publică trebuie să se supună voinţei parlamentarilor.
Din stenograma şedinţei Biroului Permanent al Camerei din 2 februarie, făcută publică de cotidianul "Gândul", rezultă că unii deputaţi din conducerea Camerei au susţinut că TVR "are obligaţia" să furnizeze aparatură şi operatori pentru nevoile parlamentarilor, iar televiziunile private ar trebui să plătească dacă vor să mai transmită activitatea aleşilor.
Aleşii ar vrea să implice televiziunile private într-un "parteneriat": o zi pe săptămână, prin rotaţie, să-şi trimită în Parlament câte un moderator, scrie Gândul.
Astfel, Cezar Preda (PDL) i-a cerut preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, să facă toate demersurile pentru "îndreptarea strategiei" deputaţilor spre TVR, care, fiind televiziune publică, trebuie să facă ce i se spune.
"Haideţi, doamnă preşedinte, să îndreptăm strategia noastră ca această televiziune publică să intre şi să facă treabă aici, pentru aleşi şi să facă studioul pe banii lor, să prezinte activitatea din Parlament aşa cum dorim noi, pentru că până la urmă este o televiziune publică şi ea face ce-i spunem noi, nu ce vor alţii", a fost argumentul liderului democrat-liberal, potrivit stenogramei obţinută de Gândul.
La rândul său, fostul premier PSD Adrian Năstase a propus ca televiziunea din Pangratti să detaşeze la Parlament câţiva operatori şi aparatura necesară.
În privinţa staţiilor private, acestea ar trebui, potrivit lui Năstase, să-şi trimită, prin rotaţie, câte un moderator care să transmită din viitorul studio al Parlamentului.
"Dar pentru aparatură şi televiziunea publică are obligaţia de a se implica, de a oferi, până la urmă, un anumit cadru, inclusiv operatori, aparatura necesară. Dorim să venim să construim noi această imagine sau lăsăm ca alţii să intre în această incintă şi, în funcţie de dezbateri, este o dată un scandal, calc pe cineva cu maşina şi vrem să vedem unele dintre dezbateri, mai împuşc pe cineva pe la Braşov, avem dezbateri importante în Parlament şi le facem pe holurile Parlamentului. Dacă avem un astfel de studio, putem să implicăm şi televiziunile private, ca să nu ne facem adversari din ele şi le spunem o zi pe săptămână, câte un moderator care vine de la fiecare dintre aceste televiziuni", a spus Năstase.
Ceva mai pragmatic, Marton Arpad (UDMR) a pedalat pe "litera economicului": dacă vor să transmită din Parlament, televiziunile private trebuie să plătească, la fel "cum fac acele societăţi comerciale care vor să facă un film sau alte asemenea îndeletniciri".
Cei care au deschis subiectul despre TVR au fost reprezentanţii PDL.
Liderul grupului democrat-liberal din Cameră, deputatul Mircea Toader, a vorbit despre necesitatea unei discuţii cu televiziunea publică. Liderul UDMR, Marton Arpad, a apreciat, în plus, că se impune perceperea unei taxe pentru televiziunile particulare care fac transmisiuni în direct de la Parlament.
"Referitor la studio şi la oportunitate, cred că ar fi bine să avem o discuţie cu televiziunea naţională publică, care deja a ajuns la vreo şase posturi de televiziune, între care ar putea să-şi prevadă o poziţie specială pentru Parlament şi pe investiţia lor să meargă, noi oferindu-le eventual spaţiu sau o anumită logistică, că au ajuns să aibă deja cinci canale de televiziune naţionale", a spus Mircea Toader.
Roberta Anastase a conchis spunând că "trebuie gândit un proiect de investiţie într-adevăr luând în considerare Televiziunea Română, aşa cum s-a spus aici, şi formula de finanţare a acestui proiect".
Gândul mai relatează că stenograma şedinţei Biroului Permanent a fost publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor pentru doar câteva ore. Dacă dimineaţă aceasta se afla la secţiunea specială unde se pot citi toate stenogramele BP, după-amiază, erai anunţat că stenograma reuniunii de luni "nu este încărcată", notează cotidianul citat, precizând însă că între timp documentul fusese ascuns la rubrica "forma pentru printare".
Pentru că a decis să aibă un buget de austeritate, Camera a renunţat pentru moment la ideea unui studio propriu de televiziune.
(surse: http://www.mediafax.ro)
Dacă cineva deschide site-ul TVR poate citi:
TVR îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 41/1994. Preşedintele Consiliului de Administraţie este numit de către Parlament, pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administraţie al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(sursă: http://www.tvr.ro)
Cineva ar putea înţelege de aici că Parlamentul spune Televiziunii Române ce să facă. Amintesc însă că acest cuvânt "control" acţionează şi asupra unui serviciu secret, precum SRI, fără ca Parlamentul să-i spună cumva ce are de făcut. Ce spune legea? Legea spune aşa:
LEGE nr.41 din 17 iunie 1994
privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
ART. 1
Se infiinteaza Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes national, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Romane.
ART. 5
Programele Societatii Romane de Radiodifuziune si ale Societatii Romane de Televiziune nu trebuie sa serveasca sub nici un motiv ca mijloace de defaimare a tarii si a natiunii, sa nu indemne la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, sa nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau violenta publica, sa nu propage manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
Difuzarea de programe nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor. Emisiunile care, prin continutul lor, ameninta dezvoltarea psihomorala sau fizica a copiilor si a tinerilor nu vor fi difuzate intre orele 6,00 si 23,00.
Minorii cu comportament deficitar sau care au savirsit incalcari ale legii vor putea fi prezentati fara elemente care sa permita identificarea lor.
Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune trebuie sa rezerve o parte din spatiul de emisie partidelor politice reprezentate in Parlament. Timpul afectat partidelor politice nu poate depasi o sutime din intregul timp de emisie saptaminal. Repartizarea timpului de emisie pe partide politice se face in raport cu ponderea reprezentantilor acestora in Parlament, luindu-se in calcul o unitate de timp pentru fiecare parlamentar, inclusiv pentru reprezentantii minoritatilor nationale.
Programele nu trebuie sa prejudicieze demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
ART. 8
Activitatea serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune este autonoma si independenta editorial.
Autonomia si independenta editoriala a serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune sint garantate prin lege, iar programele acestora sint ocrotite de orice ingerinte ale autoritatilor publice, precum si de influentele oricaror partide, formatiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale si economice sau grupuri de presiune.
Nu constituie ingerinte aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul National al Audiovizualului, in conditiile Legii audiovizualului nr. 48/1992.
Retelele de comunicatii inchiriate in vederea transmiterii programelor nationale ale serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune sint la dispozitia exclusiva a Societatii Romane de Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune pe intreaga perioada de inchiriere. Dreptul de a transmite pe aceste retele apartine celor doua societati.
ART. 9
Serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune sint obligate sa transmita, cu prioritate si in mod gratuit, comunicatele sau mesajele de interes public primite de la Parlament, Presedintele Romaniei, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii sau de la Guvern.
În consecinţă aş vrea să transmit pe această cale anumitor oameni politici îndemnul cetăţenesc... "Luaţi-vă mâna după televiziunea română!". Am vorbit de multe ori despre dictatura politică în România, iată încă un semne, preluarea mijloacelor de informare publică. Propun poporului român o atitudine plină de dispreţ faţă de cei care se folosesc de instituţiile României ca de bunurile lor personale. În acest caz, mai mult ca sigur că miza o reprezintă alegerile, un spaţiu de emisie în care clasa politică se poate desfăşura în voie fără a mai fi constrânsă de limitele bunului simţ... Aţi observat că bunul simţ este pentru clasa politică o haină cu două sau trei măsuri prea strâmtă, strânge rău de tot la umeri, jenează, împiedica mişcarea în voia grobianului.
STENOGRAMA Şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din ziua de luni, 2 februarie 2009
Stenograma Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor publicată, vineri, de presa centrală demonstrează din nou înclinaţia patologică a politicienilor români de a ţine sub control serviciile publice de radio şi televiziune, apreciază Agenţia de Monitorizare a Presei.
"Stenograma BP al CDEP publicată astăzi (vineri, n.r.) în presa naţională demonstrează din nou înclinaţia patologică a politicienilor români de a ţine sub control serviciile publice de radio şi televiziune. Intervenţiile deputatului PD-L Cezar Preda pe tema unui posibil studio de televiziune al Parlamentului dau măsura acestei nevoi de subjugare a mediilor publice", potrivit reprezentanţilor AMP.
AMP critică politicienii pentru că au eşuat în tentativa de a depolitiza radioul şi televiziunea publică, acuzându-i că "au îngropat" în Comisia de Cultură a Senatului un proiect de lege al deputatului Raluca Turcan în acest sens.
"Au trecut deja patru ani de când preşedintele Băsescu şi liderii fostei alianţe DA trâmbiţau dorinţa lor de a depolitiza cele două instituţii supuse unui sistematic viol politic după 1990. Procesul modificării legii de funcţionare a TVR şi SRR, pornit în ianuarie 2005 la iniţiativa unui grup de organizaţii neguvernamentale şi a unor jurnalişti din cele două redacţii, a stârnit entuziasmul firesc al celor care îşi doresc reforma şi independenţa acestor instituţii. Din păcate, bunele intenţii ale clasei politice s-au epuizat în iunie 2006, când proiectul de lege iniţiat de Raluca Turcan şi votat de Camera Deputaţilor a fost îngropat în sertarele Comisiei de Cultură, arte şi mass-media a Senatului", precizează reprezentanţii organizaţiei.
Ulterior, în mai 2008, membrii Comisiei au respins proiectul de lege, punând astfel capăt, în opinia reprezentanţilor AMP, procesului depolitizării TVR şi SRR.
AMP aminteşte şi despre faptul că, în 2007, în premieră, un politician activ a fost numit Preşedinte Director General al TVR, referindu-se la Alexandru Sassu.
În opinia AMP, declaraţiile lui Cezar Preda "nu fac decât să demonstreze încă o dată că nevoia bolnavă a politicienilor de a controla mediile publice nu poate fi oprită decât prin adoptarea unei noi legi de funcţionare a TVR şi SRR care să protejeze cele două instituţii de intervenţia mediului politic.
În acest sens, AMP salută iniţiativa Ralucăi Turcan de a repune în mişcare procesul legislativ
"Sperăm ca întreaga clasă politică să dea dovadă de responsabilitate sprijinind acest demers", au mai adăugat cei de la AMP.
BP al Camerei Deputaţilor a discutat, luni, implicarea TVR şi a posturilor private în proiectul televiziunii Parlamentului, Adrian Năstase propunând ca SRTV să ofere operatori şi aparatură, iar posturile private moderatori, Cezar Preda spunând că televiziunea publică trebuie să se supună voinţei parlamentarilor.
(sursa: http://www.mediafax.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu