Doamna Corina Creţu a solicitat plenului Parlamentului European o măsură menită să protejeze spaţiul european de munca ieftină asiatică venită pe "căi neortodoxe" să muncească în spaţiul european, dar şi emigranţii însuşi de abuzurile angajatorilor.
Parlamentul European dezbate sancţiunile pentru angajatorii de imigranţi ilegali
Milioane de cetăţeni din ţările terţe lucrează ilegal în UE în construcţii, agricultură, salubritate şi în hoteluri. Numărul acestora este în creştere datorită accesului facil la munca la negru. Uniunea Europeană doreşte să descurajeze angajările clandestine, sancţionând angajatorii de imigranţi ilegali. Câţiva reprezentanţi ai sindicatelor şi angajatorilor ne-au vorbit despre potenţialul impact al noii legi.
- în UE lucrează între 4,5 şi 8 milioane de imigranţi ilegali
- în fiecare an, pe teritoriul Uniunii Europene intră aproximativ 900.000 de imigranţi ilegali
- munca la negru se concentrează în principal în construcţii, agricultură, curăţenie, hoteluri şi restaurante.
Muncitorii ilegali sunt angajaţi prin intermediari
Reprezentanta Confederaţiei Sindicatelor Europene, Catelene Passchier, ne-a vorbit despre problema sub-contractării: „Muncitorii ilegali sunt angajaţi în primul rând de agenţii şi intermediari, nu de marii angajatorii; aceştia nu îşi ard degetele angajând forţă de muncă ilegală.“
Dumneaei nu este convinsă de eficienţa noii legi, în forma actuală, considerând că practicile curente, precum sub-contractarea, îngreunează detectarea muncii ilegale. „Mă îndoiesc că textul actual va ameliora practica de zi cu zi în angajarea imigranţilor ilegali“, a concluzionat doamna Passchier.
Marţi, deputaţii europeni vor dezbate un raport referitor la sancţiunile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe cu şedere ilegală în UE. Raportul a fost redactat de deputatul european Claudio Fava (Grupul Socialist din Parlamentul European, Italia) şi va fi votat în plen miercuri, 4 februarie. Urmăriţi dezbaterea şi votul în direct pe site-ul nostru!
Este vorba despre o preocupare mai veche a parlametnarilor europeni.
Un culegător de fructe în Grecia ©BELGA_AFP PHOTO_Yiannis Liakos
În Uniunea Europeană, în momentul de faţă, există aproximativ opt milioane de imigranţi ilegali. Aceştia au acces destul de uşor la locuri de muncă prost plătite şi care nu cer calificare; de multe ori, ei sunt însă exploataţi. Europa are nevoie de forţă de muncă, dar doreşte combaterea imigraţiei ilegale. Marţi, 4 noiembrie, deputaţii europeni au adoptat un raport care propune sancţiuni la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe cu şedere ilegală.
Posibilitatea unui trai mai bun şi a unui loc de muncă atrag în Europa imigranţii ilegali în număr mare: între 4,5 şi 8 milioane de imigranţi ilegali trăiesc în Uniunea Europeană în momentul de faţă şi numărul acestora creşte cu jumătate de milion în fiecare an. Aceştia lucrează ilegal, cauzând distorsionarea competiţiei, reducerea salariilor şi degradarea condiţiilor de muncă. Angajaţii ilegal nu beneficiază de asigurare de sănătate şi de drepturi la pensie. Toate acestea în contextul în care statele membre se confruntă de multe ori cu şomaj în rândul populaţiei locale.
Sancţiuni pentru angajatori, nu pentru angajaţi
„Una din consecinţele sociale ale acestui fenomen este faptul că aceşti oameni sunt exploataţi“, este de părere raportorul Claudio Fava, care subliniază că imigranţii ilegali sunt victimele unor angajatori fără scrupule.
În mai 2007, Comisia Europeană a propus o directivă care cere statelor membre să interzică angajarea imigranţilor ilegali şi care propune sancţiuni pentru angajatorii acestora. Această iniţiativă este parte a efortului UE de a crea o politică europeană comună în domeniul imigraţiei.
Printre sancţiuni se numără: amenzi reprezentând costul returnării imigranţilor ilegali în ţara de origine, plata retroactivă a salariilor, impozitelor şi contribuţiilor sociale şi pierderea eventualelor fonduri publice primite de companie. Sancţiunile vor fi reduse pentru angajatorii care oferă condiţii decente de muncă şi nu îi exploatează pe imigranţi. Propunerea Comisiei include nu numai persoane legale, dar şi indivizii particulari ca angajatori. Deputaţii europeni de la Comisia pentru Libertăţi civile mai cer publicarea unei liste a companiilor care au angajat imigranţi ilegali.
Protejarea drepturilor imigranţilor ilegali
Directiva cere statelor membre să stabilească mecanisme ce ar permite muncitorilor imigranţi să depună plângeri împotriva angajatorilor. În plus, imigranţii ilegali care cooperează în cadrul procedurilor vor putea beneficia de un permis de rezidenţă temporar - ca în cazul victimelor traficului de persoane.
„Scopul principal al acestei directive este oprirea exploatării imigranţilor ilegali şi nu reducerea posibilităţii acestora de a găsi un loc de muncă“, a spus raportorul Fava.
Iată părerea doamnei euro-parlamentar Corina Creţu expusă pe blogul domniei sale.
februarie 3, 2009 by corinacretu
Am solicitat, azi, in plenul Parlamentului European, masuri mai severe impotriva angajatorilor ce recurg ilegal la forta de munca provenita din afara UE. Interventia a avut loc cu prilejul dezbaterilor consacrate Raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European si a Consiliului de stabilire a sanctiunilor la adresa angajatorilor de resortisanti ilegali proveniti din tari terte Uniunii Europene.
Am tinut sa subliniez importanta adoptarii acestor masuri, in conditiile in care, in timpuri de criza, angajatorii sunt tentati, pentru a-si mentine profitul sau pur si simplu pentru a supravietui pe piata, sa incerce eludarea legii si sa apeleze la lucratori angajati ilegal. Din pacate, domeniile ce presupun munca necalificata - constructii, agricultura, curatenie, hoteluri si restaurante - se bazeaza, inca, intr-o masura ingrijorator de mare pe forta de munca ilegala. Unul din punctele pe care le-am atins a privit faptul ca flagelul muncii la negru ii afecteaza si pe cetatenii din tarile mai putin dezvoltate ale UE, nu doar pe cei din afara acesteia.
Ar fi fost de dorit, in opinia mea, o mai mare severitate in ceea ce priveste pedepsirea intermediarilor de pe piata fortei de munca, pentru ca nu atat marii angajatori reprezinta o problema din punctul de vedere al respectarii legalitatii, cat mai ales subcontractorii si agentiile de intermediere ce activeaza in domeniu. Altfel, riscam sa ne confruntam, in continuare, cu aceleasi realitati negative, pe doua planuri. Mai intai, in ceea ce priveste concurenta neloiala fata de companiile ce recurg la angajari legale si pagubele aduse statului prin neplata impozitelor si a contributiilor sociale aferente. In al doilea rand, in plan social, se produce, de asemenea, o distorsionare a competitiei, de aceasta data intre angajati, fapt ce determina scaderea nivelului salariilor si nerespectarea unor drepturi elementare ale salariatilor.
(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu