Discuţiile dintre Guvern şi sindicate produce reacţii diferite. Una spune guvernul, alta spun sindicatele, cu totul altceva spune presa şi onoraţii analişti au şi ei o părere. Se pare că toată lumea este de acord cu faptul că este criză, absolut nimeni nu vrea ca la el să fie criză să fie la ceilalţi şi, dacă se poate, cetăţenii pierduţi prin fotoliile statului român să primească şi ceva în plus. Privesc la această ambuscadă mediatică cu ochii largi deschişi a uimire, dar treptat ochii mei devin holbaţi a groază. Ori am luat-o cu adevărat razna, ori aceşti oameni nu mai gândesc, nu mai percep realitatea, s-au transformat într-o adunătură de diavoli tasmanieni care se încaieră pentru câteva fărâme de carne.
Urmăriţi aceste secvenţe... să ştiţi că nu eu sunt cel care râde.
Întâlnirea primului-ministru Emil Boc cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc, după întâlnirea cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor
Emil Boc: Bună seara tuturor. Să încercăm să vă prezentăm concluziile întâlnirii pe care am avut-o astăzi cu partenerii sociali.
Cea mai importantă concluzie este că, împreună cu partenerii sociali, am adoptat proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2009, proiect care va înaintat spre dezbatere la Parlament.
În urma discuţiilor de astăzi, pe lângă alte lucruri pe care le-am discutat în şedinţele anterioare, am convenit asupra următoarelor elemente. În privinţa componentei economice, legate de patronate, am decis următoarele cinci lucruri :
1. Operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri;
2. Neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009;
3. Adoptarea legii parteneriatului public-privat, în primul trimestru al anului 2009;
4. Accelerarea procedurii de atragerea fondurilor europene şi modificarea legii achiziţiilor publice, pentru flexibilizarea acestei proceduri şi a tuturor acelora care ţin de modalitatea achiziţiilor publice în România;
5. Modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice, având ca indicator de referinţă tona per kilometru transportat.
În privinţa componentei sindicale, am convenit următoarele :
1. După 15 aprilie, se declanşează împreună cu partenerii sociali mecanismul de consultare pe tema creşterilor salariale pe anul 2009 în sistemul public, în funcţie de performanţele economice ale trimestrului I şi de prognozele pentru perioada următoare;
2. Până la 15 aprilie 2009, Guvernul şi partenerii sociali convin să înceapă discuţia în vederea elaborării legii salarizării unice a personalului bugetar;
3. Pentru anul 2009, se prelungeşte perioada ajutorului de şomaj cu 3 luni;
4. Până la 1 martie 2009, prin Ordonanţă de Urgenţă, se va promova modificarea prin care comitetele sectoriale devin instituţii de utilitate publică;
5. Se instituie pensia socială minimă de 350 de lei în două tranşe;
În privinţa sporurilor, a altor premii sau a altor stimulente am convenit următoarele: vom elabora împreună cu partenerii sociali un act normativ prin care vom reglementa exact problema acelor sporuri care vor fi diminuate sau reduse.
Şi vreau să fie toată lumea bine lămurită că doar despre aceste sporuri vorbim şi nu despre altceva, pentru că s-ar putea să se fi înţeles că avem de-a face şi cu sporul medicilor pentru gardă şi cu al poliţiştilor pentru dispozitiv. Nu. Lucrurile vreau să fie foarte clare şi le-am convenit în această seară.
Prin actul normativ pe care îl vom elabora, ne vom referi la diminuarea, reducererea sau eliminarea următoarelor sporuri:
1. Sporul de 75% pentru personalul ce lucrează cu fonduri europene va fi de până la 75%, va fi acordat numai personalului care are directă legătură cu fondurile europene şi atragerea lor şi numai pe baza unor criterii de performanţă. Ai atras bani europeni, ai sporuri. N-ai atras, ai salariul minim.
2. În al doilea rând, vorbim de eliminarea sporului de 20% pentru participarea în comisiile de concurs, care va fi tratat ca atribuţie de serviciu. La diverse instituţii, există diverse comisii de concurs, există tentaţia de a multiplica aceste comisii de concurs pentru câte o persoană, pentru a se atribui acest spor. Va fi inclusă în atribuţia de serviciu.
3. Eliminarea sporurilor pentru cei care lucrează cu gestionarea unor împrumuturi externe. Această atribuţie va fi considerată îndatorire de serviciu.
4. Indemnizaţia de 25% pentru auditul public din cadrul instituţiilor publice va intra ca atribuţie de serviciu.
5. Sporul pentru utilizarea unei limbi străine, de 15% sau de 20%. Va fi atribuţie de serviciu. Ne referim aici la cei din Ministerul Afacerilor Externe, unde, evident, ca funcţionar public într-o asemenea instituţie, trebuie să cunoşti o limbă străină.
6. Indemnizaţia de conducere, de până la maxim 55%, se va acorda în continuare, numai că se va face diferenţiat şi în funcţie de performanţă, de criteriile pe care le vom stabili, pentru ca o asemenea indemnizaţie să-şi aibă cu adevărat rostul şi să nu fie o măsură care se acordă generalizat, fără performanţă.
Deci la aceste sporuri ne referim şi să nu mai existe alte discuţii, dezbateri că vizăm alte sporuri din Codul Muncii.
O spunem foarte clar, sporurile din Codul Muncii rămân intacte. Nu ne atingem de sporul de vechime, nu ne atingem de sporul pentru timp de noapte, iar munca suplimentară o tratăm în condiţiile Codului Muncii: compensarea cu ore libere, tot în baza acestor prevederi din Codul Muncii.
De asemenea, un lucru foarte important, şi partenerii sociali au insistat şi noi am fost absolut de acord să facem un apel public şi la Camera Deputaţilor, şi la Senat pentru ca, prin bugetele pe care le adoptă, să dea dovadă de reţinere, să aplice şi ei constrângerile financiare ale anului 2009, pentru ca, într-o societate democratică, toţi trebuie să fim solidari într-o perioadă dificilă, şi nu doar unii dintre salariaţii sistemului public din România.
E un apel public pe care îl lansăm către Camera Deputaţilor şi Senat, ca în bugetele pe care le vor supune spre adoptare să găsim această optică, de reducere a cheltuielilor, pe care toţi ceilalţi din sectorul bugetar am adoptat-o.
Eu cred că a fost o decizie raţională a unor oameni care s-au gândit, în primul rând, la ceea ce înseamnă stabilitatea României, nevoia de a găsi soluţii pentru creşterea economică într-o perioadă foarte dificilă.
Prevederile din bugetul de stat pe care le-am enunţat, cu cele două componente, atragerea investiţiilor masive în domeniul public, cel puţin 20% din banii bugetului merg pe investiţii publice, e vorba de aproximativ 10 miliarde de euro, pentru a putea menţine locurile de muncă, a crea noi locuri de muncă, pentru ca, după aceea, să avem resursele financiare pentru a ne acoperi componenta socială.
Eu salut faptul că există disponibilitate la partenerii sociali pentru a analiza actualul context economic, din care, repet, nimeni nu poate să ştie exact cum va arăta România în următoarele 6 luni sau în următoarele 12 luni din punct de vedere economic.
Vom monitoriza toate procesele economice şi vom lua deciziile necesare pentru ca economia românească să meargă mai departe, iar românii să aibă locuri de muncă şi să poată fi asigurat un câştig salarial astfel încât să trăiască decent în această ţară.
Vom adopta, pe lângă primul set de măsuri pe care l-am enunţat, şi din mers alte măsuri necesare pentru a putea susţine creşterea economică şi a menţine stabilitatea ţării.
Eu încă o dată mulţumesc tuturor partenerilor sociali pentru cele 17 zile cel puţin de discuţii şi negocieri pe care le-am purtat la toate nivelurile, la toate palierele, de la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, la celelalte paliere, şi îi asigur că vom avea în timp util un buget al statului adoptat de către parlament şi care va da speranţa românilor că această ţară este sub control, că aceşti guvernanţi şi partenerii sociali găsesc soluţii pentru a ieşi din această situaţie dificilă şi că prin solidaritatea tuturor mergem mai departe, pentru că ştim ceea ce trebuie să facem.
Aceste măsuri pe care vi le-am enunţat sunt în completarea măsurilor anticriză pe care noi le-am enunţat încă de săptămâna trecută şi, dacă mai este nevoie, mai fac un scurt inventar al lor : alocarea a 20% din bugetul public pentru investiţii, achitarea datoriilor guvernamentale, de 8,4 miliarde de lei, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare, neimpozitarea profitului reinvestit, compensarea TVA-ului de recuperat cu cel de plătit, capitalizarea CEC şi a Eximbank, înfiinţarea fondului de contragarantare, alocarea prin bugetul de stat a aceluiaşi volum de fonduri pentru promovarea exportului ca şi în anul 2008, continuarea şi extinderea "programului rabla", includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi ale agenţiilor guvernamentale, suprataxarea produselor de lux şi taxarea la nivel european a jocurilor de noroc.
Am vorbit de pensia socială minimă, despre care am spus, compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionarii cu pensii mai mici de 600 de lei, tratarea pentru persoanele care se află în şomaj tehnic, acoperirea timp de 3 luni a contribuţiilor şi a taxelor de către stat pentru cei care se află în şomaj tehnic, susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri. Repet, sunt măsurile anterioare, la care adăugăm ceea ce v-am prezentat în această seară, în momentul de faţă, pe bază discuţiilor şi a parteneriatului pe care l-am avut.
Reporter: Domnul Liviu Dragnea şi-a dat demisia. Ne puteţi da mai multe detalii ? Ce explicaţii v-a dat ? Aţi acceptat demisia ?
Emil Boc: E o decizie personală şi unilaterală a domnului Dragnea. În conţinutul demisiei făcea menţiune că doreşte să-şi păstreze calitatea de preşedinte al consiliului judeţean. Cred că alte detalii şi alte date le poate face cunoscute doar domnul ministru Dragnea. Din punctul nostru de vedere, mergem mai departe.
Emil Boc: Demisia este un act unilateral de voinţă. Mă voi consulta cu preşedintele Mircea Geoană, pentru a înainta preşedintelui României o propunere de interimat până la desemnarea viitorului ministru de interne.
Emil Boc: Nu, nu mai este nevoie. Aceste lucruri se duc printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Toate aceste modificări, asupra cărora am convenit, vor fi transpuse practic într-un act normativ suplimentar. O Ordonanţă de Urgenţă a guvernului care va reflecta conţinutul discuţiilor pe care le-am avut. Deci astăzi proiectul de buget este aprobat din punctul de vedere al Guvernului.
Emil Boc: Ne încadrăm în ceea ce am spus, cheltuieli de personal cu 20%, dar nu aplicate mecanic, ci reducerea per global a cheltuielilor de personal cu 20%.
Emil Boc: Este doar o revenire la nivelul contribuţiilor din semestrul I al anului 2008. Şi dl. Pogea o să vă dea toate detaliile necesare.
Emil Boc: Urmează acum să fie acum multiplicat în urma discuţiilor pe care le-am fundamentat în această seară şi trimis în această săptămână spre Parlament. Până la sfârşitul săptămânii va fi trimis spre aprobare la Parlament.
Emil Boc: Am spus că începând cu 15 aprilie am convenit să avem aceste discuţii pentru că este raţional şi ne uităm exact la ceea ce produce economia românească. Noi putem să promitem orice. Important este ca economia să ne susţină promisiunile pe care le facem. Am convenit să fim raţionali şi începând cu 15 aprilie deschidem mecanismul de consultare în vederea creşterilor salariale pentru anul 2009 în sectorul bugetar, ţinând cont de ceea ce am acumulat în primul trimestru şi de prognozele pentru trimestrele următoare.
Emil Boc: Tot sectorul bugetar, în acelaşi context pe care l-am discutat şi în perioada anterioară.
Vă mulţumim foarte mult. Bună seara.
Întâlnirea primului-ministru Emil Boc cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor
Declaraţiile primului-ministru Emil Boc, după întâlnirea cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelorEmitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 02.02.2009
Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare - Proiectare din România (FSLCPR) protestează faţă atitudinea sfidătoare a actualilor guvernanţi faţă de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologica, faţă de personalul din domeniu, şi anunţă acţiuni de protest, susţinute şi de Patronatul Român din Cercetare - Proiectare, a declarat Radu Minea, preşedintele Federaţiei.
"Se continuă politica de distrugere a domeniului, declanşată în perioada 2004 -2008, prin proiectul de buget pentru anul 2009, caracterizat prin subfinanţare şi încadrare răuvoitare a programelor de cercetare ştiinţifică la capitolul Bunuri şi Servicii, cu implicaţiile negative respective", susţine liderul sidical, citat de Agerpres.
În condiţiile în care, de la 0,55 la sută din PIB pentru Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în 2008, se acordă, în actualul proiect de buget, 0,19 la sută din PIB, recunoscându-se o diminuare de peste 30 la sută, iar la capitolul Alte transferuri se recunoaşte o diminuare de peste 68 la sută la sută, liderul sindical pune sub semnul întrebării continuarea activităţii societăţilor comerciale acreditate să desfăşoare activitate de cercetare şi a institutelor naţionale de cercetare - dezvoltare.
Coroborând diminuarea fondurilor alocate domeniului pentru derularea programelor de cercetare ştiinţifică cu o diminuare la fel de drastică a fondurilor pentru investiţii în domeniu, sindicaliştii apreciază aceste măsuri ca fiind în contradicţie cu politica europeană în domeniu, nu numai cu prevederile legale.
(sursa: http://www.adevarul.ro)
Premierul Emil Boc a cerut ieri seară sindicatelor să accepte un moratoriu pe 6 luni privind creşterile salariale din sectorul bugetar, însă liderii sindicali au acceptat o amânare a creşterii acestora până în luna mai, cu condiţia acordării unui "bonus" peste creşterea de 5% anunţată iniţial de Guvern.
"Premierul dorea să ne impună un moratoriu pe 6 luni în ce priveşte creşterile salariale şi a motivat această măsură prin faptul că nu are date concludente legate de evoluţia crizei. Noi i-am spus că suntem de acord cu o amănare de 4 luni a creşterilor salariale dacă acceptă ca majorările salariilor bugetarilor să fie mai mari decât inflaţia prognozată pentru acest an. A acceptat acest lucru şi urmează să renegociem creşterea salariilor după 15 aprilie", a declarat astăzi preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, citat de NewsIn.
Dacă situaţia economică nu se va îmbunătăţi în următoarele luni, salariile ar urma să crească din luna mai cu 3% şi cu 2% în luna octombrie, a spus liderul sindical.
"La negocierile care vor avea loc între 15 aprilie şi 1 mai noi vom încerca să obţinem o creştere medie a salariilor de 10%, însă procentul va fi stabilit în funcţie de evoluţia economică de la acea dată", a afirmat Petcu.
Premierul a refuzat să se pronunţe cu privire la majorarea salariilor profesorilor
La rândul său, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurcă, a precizat că premierul a refuzat să dea un răspuns clar în ceea ce priveşte majorarea salariilor profesorilor, însă în cadrul discuţiilor a apărut şi varianta amânării acestor creşteri până la sfârşitul anului.
"Nici majorarea salariilor profesorilor cu 28% nu mai este sigură, iar eu cred că o decizie în acest sens va fi luată tot în cadrul negocierilor care vor avea loc în luna aprilie. Răspunsul primului ministru legat de acest subiect a fost destul de ambiguu", a explicat Jurcă.
Liderul BNS a mai spus că până la sfârşitul lunii aprilie va fi schiţat proiectul legii de salarizare a personalului din sectorul bugetar, iar o decizie legată de anularea unor sporuri ale bugetarilor va fi luată în următoarele 10 zile.
Salariile profesorilor urmau să crească în acest an în două etape, iar cadrele didactice din sistemul preuniversitar cu venituri ridicate să beneficieze de o majorare de 3%, în timp ce cadrele didactice cu salarii pornind de la 630 lei de cea mai mare creştere de 28%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă emise de guvernul Tăriceanu în noiembrie 2008.
Profesorii urmau să primească o treime din bani în luna martie, iar două treimi din sumă în luna septembrie 2009.
Premierul Emil Boc a anunţat luni-seară că Guvernul va discuta cu sindicatele creşterea salariilor bugetare după 15 aprilie, majorările depinzând de performanţele economice pe primul trimestru, de prognoze, în vreme ce creşterea cu 5%, după inflaţie, nu se mai aplică.
(sursa: http://www.adevarul.ro)
(sursa: http://www.cotidianul.ro)
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, pentru NewsIn, că nu are motive să creadă că salariile profesorilor nu vor fi majorate şi a anunţat că va începe rapid discuţiile cu sindicatele pe această temă, cu menţiunea că prioritatea este adoptarea unor criterii de performanţă.
"Am format comisiile care se vor ocupa de întocmirea programului de salarizare, iar după ce vom pune la punct principiile criteriilor de salarizare în funcţie de performanţe, vom începe discuţiile cu sindicatele. Săptămâna aceasta voi participa la mai multe întrevederi pe această temă cu reprezentanţi ai societăţii civile. Câtă vreme Parlamentul aprobă proiectul de buget în forma negociată cu noi de primul ministru, nu văd de ce nu am ajunge la o înţelegere cu sindicatele în privinţa majorărilor salariale", a precizat ministrul Educaţiei.
Ecaterina Andronescu mai spune că declaraţia de luni a premierului Emil Boc despre amânarea oricăror creşteri salariale până pe 15 aprilie şi anularea majorărilor de 5%, după inflaţie, nu influenţează negativ discuţiile cu sindicatele din Educaţie.
Sindicaliştii spun că nu ştiu cum să reacţioneze la propunerile Executivului şi că aşteaptă o primă întâlnire la minister. "Sper că declaraţiile premierului nu ne afectează. Aşteptăm să se decidă ceva clar, ca să vedem cum reacţionăm. Oricum, noi nu am mandatat confederaţiile pentru negocierea legii 221/2008 privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor şi ne aşteptăm să primim procentele de majorare rămase după creşterile salariale din octombrie anul trecut, adică cei aproximativ 33%", a spus preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor.
Şi reprezentanţii cadrelor didactice din învăţământul superior sunt nemulţumiţi de discuţiile de la guvern. "Suntem nemulţumiţi de atitudinea executivului la negocieri şi de confuziile pe care le creează intenţionat guvernanţii. Am convenit cu celelalte sindicate să mai aşteptăm, poate se lămureşte ceva", a comentat liderul Federaţiei "Alma Mater", Răzvan Bobulescu.
Emil Boc a anunţat, luni, după discuţia cu sindicatele, că majorările salariilor bugetarilor se vor face după 15 aprilie, numai în funcţie de realizările economice din primul trimestru al acestui an. Până atunci Guvernul şi partenerii sociali vor începe discuţiile pe tema Legii salarizării unice.
Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurcă, a precizat, pentru NewsIn, că premierul a refuzat să dea un răspuns clar în ceea ce priveşte majorarea salariilor profesorilor, însă în cadrul discuţiilor a apărut şi varianta amânării acestor creşteri până la sfârşitul anului.
Sindicaliştii au ameninţat, în mai multe rânduri, că vor declanşa greva generală dacă nu se vor mări salariile din învăţământ, în conformitate cu legile în vigoare şi că nu acceptă nicun fel de amendament la prevederile legale. Legea adoptată anul trecut prevedea şi ca majorările să se facă retroactiv, din octombrie 2008, aceasta fiind şi promisiunea făcută de reprezentanţii PSD-ului înainte de alegeri.
(sursa: NewsIn, http://www.standard.ro)
Guvernul va discuta cu sindicatele creşterea salariilor bugetare după 15 aprilie, majorările depinzând de performanţele economice pe primul trimestru, de prognoze, în vreme ce creşterea cu 5%, după inflaţie, nu se mai aplică, a anunţat luni premierul Emil Boc.
Decizia a fost luată în urma negocierilor Guvern - sindicate, care au avut loc luni la Palatul Victoria, în urma declaraţiei premierului nefiind anunţate părerile sindicatelor referitoare la acceptarea enunţului premierului, care marchează, practic, îngheţarea salariilor bugetarilor vreme de cel puţin patru luni.
În urma acestei decizii, măsura privind majorarea salariilor bugetarilor cu 5% în 2009 - reprezentând rata inflaţiei - nu se mai aplică. O altă măsură prevede prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni.
În plus, până la 15 aprilie, Guvernul şi partenerii sociali vor începe discuţiile pe tema Legii salarizării unice.
În ceea ce priveşte eliminarea sporurilor din sistemul bugetar, Guvernul şi partenerii sociali vor elabora un act normativ care va reglementa sporurile ce vor fi eliminate sau diminuate. Astfel, sporul de 75% acordat persoanelor care lucrează cu fonduri europene va fi "de până la 75%" şi va fi acordat în funcţie de performanţe, sporul de 20% pentru participarea la comisiile de concurs va fi eliminat, iar această activitate va deveni atribuţie de serviciu. Sporul pentru gestionarea împrumuturilor externe, sporul de 15 - 20% pentru cunoaşterea unei limbi străine şi indemnizaţia de 20% pentru auditul în cadrul instituţiilor publice vor fi eliminate, iar indemnizaţia de conducere de maximum 55% va fi acordată în funcţie de performanţe. "Sporurile din Codul Muncii rămân intacte", a spus Boc.
Premierul a precizat că măsurile vin în completarea celor decise în ultima şedinţă a Guvernului. Şeful Executivului a declarat că măsurile decise în urma întâlnirii cu sindicatele vor fi încluse într-o OUG de completare a Legii bugetului, iar proiectul de buget va fi trimis până la sfârşitul săptămânii în Parlament.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat recent că ar accepta o propunere a Guvernului de îngheţare a salariilor pe şase luni.
(sursa: NewsIn, http://www.standard.ro)
Blocul National Sindical (BNS) atrage atentia asupra faptului ca, desi Guvernul a vorbit despre o crestere salariala in sectorul bugetar, in medie, de 5,5%, analiza evolutiei cheltuielilor de personal pe ordonatori de credite arata ca, si in acest an, “se va perpetua tratamentul unor cresteri diferentiate pentru personalul din diverse institutii”.
Totodata, avand in vedere majorarea contributiei de asigurari sociale cu 3,3 puncte procentuale (care se va reflecta in evolutia cheltuielilor de personal), se constata ca nu exista posibilitatea de crestere a salariilor conform bugetului propus decat in conditiile in care se reduce numarul de personal. “Acest lucru inseamna, practic, continuarea mecanismului de promovare a unor creşteri salariale discrepante, nicidecum o apropiere de mult-dorita salarizare bazata pe principii unitare in sectorul bugetar”, se arata intr-un comunicat al BNS. Sindicatele dau ca exemplu Administratia Prezidentiala, unde fondul de salarii creste cu 19%, Senatul, cu 30%, Camera Deputatilor, cu 18,85%, sau ministere, unde cresterile fondului de salarii se incadreaza intre 23% si 93%. Sindicatele reclama, totodata, si faptul ca, desi s-a vorbit despre reducerea numarului de autoritati si agentii guvernamentale, avand ca scop reducerea cheltuielilor bugetare, acest lucru nu se regaseste in proiectul de buget. “Am constatat ca niciunul dintre ordonatorii principali de credite nu a disparut, am constatat ca bugetul alocat Secretariatului General al Guvernului a cunoscut o creştere importanta si am constatat ca s-a pastrat intocmai actuala structura institutionala”, precizeaza sursa citata.
(sursa: http://www.standard.ro)
Tinta de deficit bugetar de 2% pentru 2009, luata in calcul pe draftul de buget de Cabinetul Boc, este “greu, chiar imposibil de atins”, avertizeaza analistii internationali. Mai mult, Romania risca o noua downgradare a ratingului de tara, in cazul in care deficitul va aluneca in zona 7-9% din Produsul Intern Brut.
“Guvernul si-a propus o tinta de deficit extrem de optimista. Va fi foarte dificil de atins un nivel al deficitului bugetar de 2%. In cazul in care lucrurile scapa de sub control, daca vom vedea ca Guvernul pierde controlul asupra cheltuielilor bugetare, daca deficitul ajunge la 7% sau 9%, atunci ne-am putea astepta la o retrogradare a perspectivei si, probabil, si a ratingului. Deocamdata, insa, nu luam in calcul modificarea perspectivei de rating sau a ratingului pentru Romania”, a declarat pentru Business Standard Kenneth Orchard, analist in cadrul agentiei de rating Moody’s.
Celelalte doua agentii, Fitch si Standard&Poors, au anuntat, la finele lui 2008, ca au retrogradat ratingul Romaniei. “Prognozasem, saptamanile trecute, o scadere a economiei Romaniei de 0,3%. Dar lucrurile s-au inrautatit si mai mult in ultima perioada. Tocmai din acest motiv cred ca vom revizui in scadere datele privind economia Romaniei in acest an, probabil la -0,5%, dar este posibil chiar si mai rau”, a adaugat analistul Moody’s.
Deficitul de contul curent, instabilitatea de pe piata financiara si din sectorul bancar si volatilitatea crescuta a ratei de schimb sunt cateva dintre principalele probleme evidentiate de acestia. De asemenea, consultantii financiari internationali sunt de parere ca incertitudinea legata de buget va afecta si evolutia economiei in acest an.
“Cifrele pe care le avanseaza Guvernul sunt prea optimiste. In privinta deficitului bugetar, estimam pe 2008 o cifra de 5,2% din Produsul Intern Brut. In privinta tintei stabilite de deficit bugetar din actualul proiect de buget, o consideram greu, daca nu imposibil de atins”, afirma Michael Loufir, sef al Departamentului de Analiza pentru Pietele Emergente al National Bank of Greece. Exista si masuri pozitive luate de Guvernul Romaniei care sunt evidentiate de catre expertii
internationali. Printre acestea se numara reducerea cheltuielilor din sectorul public, directionarea unor sume mai mari catre investitii. Totusi, dezechilibrele continua sa genereze tensiuni macroeconomice, iar acestea se observa preponderent la nivelul contului curent, a instabilitatii de pe piata financiara si a ratei de schimb.
“Tinta de deficit bugetar este mult prea optimista, dar ar putea fi atinsa. Guvernul a inceput sa ia cateva masuri bune, a introdus restrictii in sectorul bugetar. Raman insa dificultati majore: piata financiara este instabila, sectorul banacar se confrunta cu probleme legate de lichiditati, volatilitatea cursului de schimb, care s-a amplificat in ultimele trei luni”, a precizat pentru Business Standard Andrew Colquhoun, directorul Sovereign and Public Finance in cadrul Fitch Ratings.
In plus, deciziile care presupun cheltuieli uriase, cum ar fi cele destinate majorarii salariilor si a pensiilor, ar trebui eliminate. “In privinta fiscalitatii, Guvernul va trebui sa anuleze masuri populiste initiate de fosta administratie, precum cresterile de pensii, si sa urmareasca strict criteriile de convergenta”, a afirmat Ilker Domac, analist din cadrul Citigroup.
Sanse mai mari pentru atingerea unui deficit de 2% de catre Cabinetul de la Bucuresti vede Gabor Hunya, analist la Institutul International pentru Analize Economice Comparate de la Viena, care este de parere ca tinta de deficit bugetar ar putea fi atinsa, dar persista o serie de incertitudini.
El subliniaza necesitatea unui imprumut extern, INSã considera ca acest credit va avea un impact prea scazut asupra evolutiei cursului de schimb. Consultantii financiari din Romania considerau ca un astfel de imprumut extern ar fi avut un impact pozitiv si asupra monedei nationale. “Tinta de deficit bugetar ar putea fi atinsa. Totusi, pentru ca acest lucru sa se intample, Romania are nevoie de finantare externa, de sprijinul Fondului Monetar International. Exista, in continuare, incertitudini. Ele se refera la tot ce are legatura cu finantarea externa, cum ar fi deficitul de cont curent. Si rata de schimb este, de asemenea, foarte volatila, iar un credit extern nu va salva leul, nu-l va reaprecia. Daca ne uitam la Ungaria, vedem ca imprumutul extern nu a avut impactul scontat, forintul continua sa se deprecieze”, considera Gabor Hunya.
Dincolo de previziunile legate de tinta de deficit bugetar, analistii inainteaza si o serie de recomandari pentru Guvern. “Autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa mizeze, pentru sustinerea cresterii economice, pe investitii in infrastructura. Nu ma refer doar la drumuri si poduri, acestea fiind numai competente ale infrastructurii de transport, ci la toate tipurile de proiecte de infrastructura: sanatate, educatie, energie”, considera Brian Davies, presedintele Camerei de Comert Romano-Britanice.
In acest timp, cu toate ca principalele proiectii au fost prinse in draftul de buget, dupa discutii repetate cu sindicatele, patronatele si conducerea politica a celor doua partide aflate la guvernare, PSD si PDL, Guvernul nu a aprobat inca bugetul de stat pe 2009.
Cabinetul premierului Boc si-a estimat, pentru anul in curs, o tinta de deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Mai exact, bugetul general consolidat este bazat pe o crestere economica prognozata de 2,5%, un deficit bugetar de 2% din PIB, o rata a inflatiei de 5% si un Produs Intern Brut de 579 miliarde lei (144,7 miliarde euro). Ca directie principala de alocare a cheltuielilor publice, Guvernul a anuntat deja ca aproximativ 20% din acestea vor avea ca destinatie infrastructura, adica o suma de circa 10 mld. euro.
Kenneth Orchard analist in cadrul agentiei de rating Moody’s Vom revizui in scadere datele privind economia Romaniei in acest an, de la -0,3%, cat estimam pana acuma, la -0,5% sau poate si mai rau
Michael Loufir sef al Departamentului de Analiza pentru Pietele Emergente al National Bank of Greece Tinta de deficit bugetar, din actualul proiect de buget, este greu, daca nu imposibil de atins
Andrew Colquhoun directorul Sovereign and Public Finance in cadrul Fitch Ratings Raman dificultati majore: piata financiara este instabila, sectorul banacar se confrunta cu probleme legate de lichiditati, plus volatilitatea cursului de schimb, care s-a amplificat in ultimele trei luni
Gabor Hunya analist al Institutului de Analize Economice Internationale de la Viena (WIIW) Rata de schimb este, de asemenea, foarte volatila, iar un credit extern nu va salva leul, nu-l va reaprecia
Brian Davies presedintele Camerei de Comert Romano-Britanice Autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa mizeze, pentru sustinerea cresterii economice, pe investitii in infrastructura. Nu doar infrastructura de transport, ci si pe sanatate, educatie, energie
Ilker Domac analist din cadrul Citigroup Guvernul va trebui sa anuleze masuri populiste initiate de fosta administratie, precum cresterile de pensii, si sa urmareasca strict criteriile de convergenta
(sursa: http://www.standard.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu