Cercetătorii au o singură raţiune... să ducă limita cât mai departe pentru că se poate duce acolo. Trei articole din Cotidianul m-au pus serios pe gânduri.
O capră dispărută de 9 ani a fost înviată prin clonare
01 Feb 2009 Ionut DulamitaO specie de capră sălbatică de munte din nordul Spaniei, dispărută în anul 2000, a fost readusă la viaţă după ce a fost clonată prin ţesuturi congelate, însă a murit la scurt timp după naştere.
Capra pyrenaica pyrenaica a fost declarată dispărută oficial în 2000, când ultimul exemplar al speciei a fost găsit mort în nordul Spaniei. Cu puţin timp înainte de moartea acestuia, oamenii de ştiinţă de la Centrul pentru Cercetare şi Tehnologie Alimentară din Aragon, Zaragoza, au conservat în nitrogen lichid mostre de piele de la defunctul animal. Cu ajutorul ADN-ului prelevat din aceste mostre, ei au reuşit să înlocuiască materialul genetic din ovulele unor capre domestice pentru a da naştere unei femele din specia dispărută, scrie telegraph.co.uk. Din păcate, nou-născuta a murit la scurt timp după naştere, din cauza unor afecţiuni la nivelul plămânilor, însă tehnica oamenilor de ştiinţă spanioli sporeşte speranţa salvării unor specii ameninţate cu dispariţia sau care au dat piept recent cu extincţia, precum şi posibilitatea învierii unor specii dispărute cu mult timp în urmă, cum ar fi mamuţii sau dinozaurii.
Omul de Neanderthal ar putea fi reînviat
09 Ian 2009 Cristian Bandea Oamenii de ştiinţă mai plănuiesc să repopuleze Terra cu mamuţi lânoşi, tigri tasmanieni şi păsări dodo.
Pe măsură ce oamenii de ştiinţă reuşesc să dezlege tot mai în profunzime codurile genetice ale unor specii dispărute, perspectiva readucerii acestora la viaţă devine din ce în ce mai plauzibilă.
Deşi în prezent nu este posibilă construirea unei creaturi pornind de la secvenţa genomică stocată în memoria unui calculator (prin reconstituirea codului genetic al unei specii, ca într-un joc Lego cu fragmente de ADN), biologul Stephan Schuster de la Universitatea de Stat Pennsylvania crede că în viitor procedeul va deveni realitate.
Schuster face parte din echipa de oameni de ştiinţă care, în noiembrie 2008, au anunţat cartografierea aproape completă a codului genetic al mamuţilor lânoşi.
“Descifrarea genomului mamuţilor va duce, în teorie, la reînvierea acestora, prin introducerea secvenţelor ADN ale giganţilor Epocii de Gheaţă în genomul elefanţilor din prezent”, declarase Schuster atunci.
În plus, pe lângă varianta sintetizării de la zero a genomului unei specii dispărute, mai există cea în care oamenii de ştiinţă să plece de la ADN-ul unei specii în viaţă înrudite, pe care să-l modifice treptat pentru a-l transforma în cel al speciei pe care doresc să o readucă la viaţă.
Indiferent de calea pe care o vor urma cercetătorii, NewScientist.com a identificat, în afară de mamutul lânos, zece specii care ar putea fi reînviate în viitor. Printre acestea se numără tigrul cu dinţi sabie, pasărea dodo, tigrul tasmanian şi chiar omul de Neanderthal.
Pentru ca o specie să devină candidată la reînviere, oamenii de ştiinţă trebuie să pună mâna pe o secvenţă genomică integrală a ei, însă problema este că moartea unei creaturi aduce cu sine alterarea ADN-ului. Există însă şi excepţii, în cazul exemplarelor care şi-au găsit sfârşitul în zone îngheţate, întunecate sau foarte uscate. Informaţia genetică nu poate supravieţui mai mult de un milion de ani nici în condiţii ideale, astfel că nu se poate spera la reînvierea dinozaurilor. “Merită studiate cu adevărat doar exemplarele mai tinere de 100.000 de ani ale diferitelor specii”, subliniază Schuster.
Prima versiune a ADN-ului omului de Neanderhal va fi publicată în 2009, estimează cercetătorii, iar descrierea lui cu o precizie ridicată va mai dura încă doi ani, scrie stiintaazi.ro . În urma acestor paşi, cercetătorii vor putea citi în codul genetic al oamenilor de Neanderthal aspectul acestei specii, precum şi condiţiile în care era predispusă să trăiască.
Totodată, oamenii de ştiinţă ar putea, în principiu, să readucă la viaţă omul de Neanderthal, odată ce îi cartografiază ADN-ul, iar în acest sens s-ar sluji de o mamă-surogat din specia Homo sapiens.
Repopularea Terrei cu o specie dispărută de oameni ar stârni însă cu siguranţă controverse de natură etică, subliniază unii cercetători. “Ideea reînvierii omului de Neanderthal mi se pare atât de ridicolă, încât orice speculaţie pe marginea mamelor-surogat mi se pare inutilă”, a declarat Svante Paabo de la Institutul Max Planck de Antropologie Evoluţionistă din Leipzig, Germania, citat de NewScientist.com.
Potrivit cercetătorilor, prima specie dispărută care va fi readusă la viaţă va fi probabil una care este astăzi în viaţă, iar gorilele sunt candidaţi fruntaşi în acest sens. Oamenii de ştiinţă congelează mostre de ţesut ale speciilor pe cale de dispariţie, cu speranţa că tehnologia din viitor va permite clonarea acestora, cu ajutorul unor specii-surogat înrudite (în cazul gorilelor, se va apela la cimpanzei).
Mamuţii ar putea reveni la viaţă
20 Noi 2008 Cristian Bandea Oamenii de ştiinţă au reuşit decodificarea genomului speciei, un pas esenţial în repopularea Terrei cu giganţii Epocii de Gheaţă.
Prin prelevarea unor mostre de ADN din firele de păr din blana mamuţilor lânoşi, o echipă americano-rusă de oameni de ştiinţă a reuşit să cartografieze codul genetic al speciei. Deşi există unele goluri, cercetătorii estimeză că au reuşit să pună cap la cap fragmentele genomului în proporţie de 80%, informează BBC Online.
Pe lângă faptul că ar putea oferi noi indicii privind dispariţia mamuţilor, studiul readuce în discuţie posibilitatea clonării unor specii de mult dispărute. Potrivit NYTimes.com, ele trebuie să fi dispărut cu mai puţin de 60.000 de ani în urmă, deoarece această cifră reprezintă limita de vârstă a ADN-ului.
“Descifrarea genomului va duce, în teorie, la reînvierea mamuţilor, prin introducerea secvenţei ADN a acestora în genomul elefanţilor din prezent”, a declarat Stephan Schuster de la Pennsylvania State University, coordonatorul studiului, citat de Reuters.
Planul este modificarea treptată a ADN-ului dintr-un ovul de elefant, pentru îl transforma în ADN specific mamuţilor. Ovulul aflat în etapa finală va fi apoi introdus într-o femelă-elefant, în interiorul căreia se va dezvolta.
Părul infailibil
În cercetarea lor, oamenii de ştiinţă s-au folosit de rămăşiţele a două exemplare de mamut lânos, unul de acum 50.000 de ani şi unul de acum 20.000 de ani, aproape perfect conservate în permafrostul (strat de sol şi de roci care nu se dezgheaţă nici în timpul verii) siberian.
Ei s-au folosit de firele de păr deoarece materialul genetic de aici e în proporţie covârşitoare a speciei de la care provine. În comparaţie, când oamenii de ştiinţă încearcă să extragă ADN din oase, acesta este de multe ori contamintat cu materialul genetic al diferitor bacterii şi ciuperci.
După ce au extras ADN din firele de păr, pentru a estima cât din acesta provenea efectiv de la mamuţi, oamenii de ştiinţă au comparat secvenţa genomică a acestora cu cea a elefantului african, cea mai apropiată rudă a lor. Analizele au arătat că genomurile celor două specii diferă în proporţie de doar 0,6%.
Principala dificultate în readucerea la viaţă a speciilor dispărute, şi implicit a mamuţilor, o reprezintă schimbările care se insinuează în codul genetic al unui animal după moartea acestuia, subliniază unii cercetători. “E ca şi cum ai încerca să construieşti o maşină având doar 80% dintre componente şi ştiind că unele dintre ele sunt deja stricate”, a explicat Jeremy Austin, director adjunct la Centrul de ADN Străvechi din cadrul Universităţii Adelaide din Australia.
“Chiar dacă am pune mâna pe întreg genomul, ar trebui să deosebim mutaţiile de stricăciuni la nivelul ADN-ului, o problemă aproape insurmontabilă”, a mai adăugat australianul. “Pe lângă asta, trebuie să găsim o metodă de a construi cromozomi artificiali”, a conchis Austin.
Omul de Neanderhal, următorul pe listă
Următoarea specie dispărută căreia îi va fi cartografiat genomul ar putea fi chiar omul de Neanderthal, cea mai apropiată rudă a oamenilor moderni. Dacă mamuţii vor fi readuşi la viaţă, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu neanderthalienii, proiect care va stârni cu siguranţă multe controverse. Pentru a reînvia omul de Neanderthal, va fi modificat genomul cimpanzeilor, similar cu cel al oamenilor în proporţie de aproximativ 99%. Embrionul neanderthalian astfel obţinut va fi adus pe lume de un exemplar de femelă-cimpanzeu.
(sursa: Cotidianul, http://www.infoportal.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu