Constituţia României, ARTICOLUL 1 - Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
Preşedintele Uniunii a menţionat că, în prezent, se vrea iarăşi, "cu mare elan", modificarea legii fundamentale, lăsând să se înţeleagă că acestă modificare ar trebui să vizeze şi sintagma de "stat naţional".
"Dacă vrem să modificăm Constituţia, atunci să nu spunem că nu putem accepta niciodată o soluţie pentru maghiari, ci să spunem «Cândva va trebui să modificăm Constituţia şi, după aceea, vom impune şi soluţia respectivă»", a arătat el.
Preşedintele UDMR a spus că, în condiţiile în care se vorbeşte despre modificarea a "tot ce există în Constituţie", respectiv sistem, atribuţii şi competenţe, nu este normal că, atunci când se vorbeşte despre "o anumită soluţie legată de minorităţi, imediat se fac referiri la actuala Constituţie, de exemplu ideea statului naţional".
Articolul 1 din Constituţie prevede că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni la finalul discuţiilor cu omologul său ungar, László Sólyom, că în România nu va exista niciodată autonomie teritorială, iar preşedintele Ungariei a declarat că ţara sa va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România.
(sursa: http://www.mediafax.ro)
Acum două zile domnul preşedinte Traian Băsescu a spus:
Băsescu: România nu va accepta niciodată conceptul de drepturi colective pentru minorităţi
"Nu cred că un politician român ar avea altă abordare decât Constituţia. Niciodată, România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi. România este un susţinător fără rezerve a drepturilor individuale a minorităţilor", a spus Băsescu.
El a explicat că aceste drepturi individuale sunt învăţarea şi studierea în limba maternă, păstrarea, prezervarea şi dezvoltarea culturii materne şi reprezentarea politică în Parlament, menţionând că toate aceste drepturi sunt efective în România.
Băsescu a mai explicat că este unul dintre politicienii care susţin necesitatea creşterii nivelului de autonomie pentru comunităţi, adăugând că speră că acest lucru este o prioritate a actualului guvern de la Bucureşti.
(sursa: http://www.mediafax.ro/)
Băsescu: În România nu va exista niciodată autonomie teritorială
Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat dacă este posibilă autonomia teritorială în regiunea secuiască, şi când va fi acest lucru posibil. "Referitor la termen, vi-l pot da, este «niciodată», pentru că România este definită ca stat naţional unitar şi suveran", a spus Băsescu.
El a subliniat că niciodată România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi, dar va susţine drepturile individuale pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor.
La rândul său, preşedintele ungar, László Sólyom, a fost întrebat cum comentează declaraţiile potrivit cărora în România nu va exista niciodată autonomie teritorială şi culturală, iar acesta a răspuns că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt bune ceea ce nu înseamnă că nu pot exista opinii diferite.
"Nu am pus niciodată la îndoială faptul că politica României faţă de minorităţi corespunde normelor UE", a spus preşedintele ungar menţionând că în unele state europene este recunoscută autonomia teritorială iar în altele nu. El a subliniat că practic, autonomie culturală în România există pentru minoritatea maghiară. "Diferenţa este (faţă de Ungaria - n.r.) că nu se recunoaşte ca drept colectiv ci individual. Sigur, nu putem contesta acest lucru, este vorba despre o nuanţare a termenului de colectiv", a adăugat preşedintele ungar.
El a arătat că este dreptul fiecărui stat suveran de a recunoaşte sau nu principiul autonomiei teritoriale.
"Ungaria consideră posibilă o asemenea autonomie teritorială şi va continua să susţină această aspiraţie a minorităţii maghiare din România, bineînţeles, în limitele clare ale Constituţiei României", a spus preşedintele ungar.
(sursa: http://www.mediafax.ro/)
Preşedintele Ungariei a spus:
Minoritatea românească va fi reprezentată în Parlamentul Ungariei
Preşedintele Ungariei a menţionat că la nivelul guvernului ungar a fost constituită o comisie "care să elaboreze o reglementare în acest sens".
"Am discutat cu preşedintele României şi despre problema reprezentării parlamentare, am stabilit că trebuie să facem un gest ca şi această minoritate să fie reprezentată în Parlament. Trebuie să le punem la dispoziţie, însă, şi baza juridică pentru intrarea în Parlament, altfel nu vor reuşi", a spus Solyom.
El a menţionat că în Parlamentul ungar există instituţia ombudmanului pentru minorităţi şi că la acest nivel, parlamentar, se află în elaborare "un proiect de lege". "Aşteptăm poziţia Parlamentului faţă de acest subiect", a mai spus preşedintele ungar.
El a fost întrebat de un ziarist român dacă există posibilitatea ca minoritatea românească din Ungaria să fie reprezentată în Parlament, aşa cum se întâmplă cu minoritatea maghiară din România şi în câte şcoli din Ungaria este considerată româna ca limbă maternă. Referitor la problema numărului de şcoli preşedintele ungar a răspuns: "Din păcate o cifră exactă nu aş putea să vă spun dar ştiu că în Ungaria funcţionează 46 de autoguvernări româneşti".
El a adăugat că aceste colectivităţi şi-au putut organiza în baza drepturilor colective conferite de constituţia ungară minorităţilor propriile autoguvernări. El a adăugat că există 1.600 de elevi care învaţă limba română, menţionând însă că nu poate spune precis în câte şcoli generale se întâmplă acest lucru.
Solyo a ţinut să adauge că există un gimnaziu românesc în oraşul Ghyula şi există de asemenea trei universităţi în care funcţionează catedre de limba română.
(Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Budapesta, Cristian Fierbinţeanu)
(sursa: http://www.mediafax.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu