Aprecieri politice venite dinspre apoliticul preşedinte

---

Constituţia prevede un preşedinte apolitic. De aceea oferă cu generozitate atribuţii preşedintelui în zona vegherii asupra corectitudinii instituţionale a acţiunilor celor trei puteri de stat şi îi acordă acestuia încrederea gestionării medierii eventualelor conflicte între cele patru cercuri de putere, trei puteri ale statului şi societatea civilă. Constituţia însă, deşi prevede atribuţiuni ale preşedintelui în fiecare dintre puteri, nu prevede posibilitatea ca preşedintele să dubleze atribuţiunile uneia sau alteia dintre puteri. Astfel preşedintele nu poate avea nici iniţiativă legislativă, nu poate demite premierul, nu poate influenţa mersul justiţiei, nu poate concluziona nevoile ţării prin acte de forţă. Constituţia prevede adresarea către Parlament, Guvern, CSM, Populaţie, dar nu spune nicăieri că Preşedintele poate să dea soluţii. Preşedintele Traian Băsescu ne-a obişnuit însă cu un rol activ pentru preşedintele ţări, fie prin trasarea soluţiilor ocolind formulele colective de exprimare care să implice şi puterile natural consfinţite constituţional, fie prin exprimarea unor "verdicte" de situaţie, dincolo de exprimarea Justiţiei, respectiv a Parlamentului. Eu nu spun că este rău sau bine, spun doar că nu este în limita mandatului dat de Constituţie şi a atribuţiilor conferite de legiuitor. În momentul în care Constituţia va spune altfel...

MODIFICARE LEGEA ELECTORALĂ /Băsescu aruncă buzduganul la Parlament

După surprizele aduse de votul uninominal la alegerile din noiembrie, preşedintele Traian Băsescu a readus aseară în prim-plan modificarea actualei legi electorale

Aflat în vizită de stat în Ungaria, preşedintele Băsescu anunţă că în ţară se analizează schimbarea Legii electorale, Autoritatea Electorală Permanentă luând în calcul o variantă britanică şi una canadiană. Cei care vor trebui însă să se ocupe de schimbarea Legii electorale sunt parlamentarii.

De la Budapesta preşedintele Băsescu le-a creionat aseară politicienilor priorităţile la început de sesiune parlamentară. În cadrul unei discuţii cu un grup de studenţi şi absolvenţi români din Ungaria, Băsescu a afirmat, răspunzând unei întrebări privind posibilitatea îmbunătăţirii sistemului electoral, că Legea electorală va fi modificată, şi că probabil acest lucru se va întâmpla “relativ repede”. Potrivit Mediafax, preşedintele a afirmat că Autoritatea Electorală Permanentă “analizează” o variantă britanică şi una canadiană în perspectiva schimbării Legii electorale. El a adăugat că rămâne de văzut cât de determinată este actuala clasă politică să schimbe această lege, care a fost atât de criticată. “Legea electorală va fi modificată şi cred că relativ repede, cel puţin aşa declară cele două partide care alcătuiesc larga majoritate. Să vedem cât de departe sunt declaraţiile de faţă, dar cred că vor acţiona rapid”, a spus Băsescu. Cât priveşte posibilele modificări ale Legii electorale, Băsescu a estimat că se vor elimina condiţiile care limitează în prezent posibilitatea românilor din străinătate de a vota. El a mai anunţat că cel mai probabil votul prin corespondenţă nu va putea fi introdus, “dar votul electronic se va face tot posibilul să fie introdus”. Preşedintele a criticat blocajul introdus în mod voit prin lege vizavi de posibilitatea românilor din străinătate de a participa la vot. El a spus că, dacă se elimină din totalul numărului de alegători numărul românilor din străinătate cu drept de vot care, din cauza legii, nu s-au putut prezenta la urne, atunci rezultă o prezenţă la vot de 50%, sau chiar mai mare, care, a explicat Băsescu, denotă că românii nu sunt chiar dezinteresaţi total de politică. “Deliberat s-a construit legea pentru ca votul românilor din străinătate să fie diminuat”, a comentat şeful statului.

SISTEMUL BRITANIC
Regatul Unit este împărţit în 646 de circumscripţii geografice şi în fiecare este ales un parlamentar. Alegerile parlamentare trebuie să aibă loc la interval de cinci ani, dar premierul poate să convoace alegeri oricând înainte de acest interval. În fiecare circumscripţie se organizează un singur tur de scrutin. Candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este ales în Parlament.

AUTONOMIE TERITORIALĂ? NICIODATĂ!
Întrebările jurnaliştilor de la sfârşitul declaraţiilor oficiale ale preşedinţilor Traian Băsescu şi Laszlo Solyom au vizat şi subiectul autonomiei teritoriale în România. Întrebat dacă este posibilă autonomia teritorială în regiunea secuiască, şi când va fi acest lucru posibil, preşedintele Băsescu a declarat că în România nu va exista niciodată autonomie teritorială. “Referitor la termen, vi-l pot da, este: niciodată!, pentru că România este definită ca stat naţional unitar şi suveran”, a spus Băsescu. El a subliniat că niciodată România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi, dar va susţine drepturile individuale pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor. “Nu cred că un politician român ar avea altă abordare decât Constituţia. Niciodată, România nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minorităţi. România este un susţinător fără rezerve al drepturilor individuale a minorităţilor”, a spus Băsescu. “Asta înseamnă dreptul de a studia în limba maternă, dreptul de a-şi păstra şi dezvolta cultura, precum şi dreptul la reprezentarea politică a minorităţilor în Parlament. Toate acestea sunt în România drepturi efective”, a spus şeful statului.

În schimb preşedintele Ungariei Laszlo Solyom a declarat că ţara sa va continua să susţină aspiraţia spre autonomie teritorială a minorităţii maghiare din România.
(sursa: http://www.jurnalul.ro)

Băsescu către românii din străinătate: Nu mai am curajul să vă invit să vă întoarceţi acasă

02 Feb 2009 Cristian Oprea

Invitaţia prezidenţială de întoarcere la vatră a expirat, luni seara, la Budapesta, după patru luni de zile de la lansare.

Preşedintele României şi-a revăzut la Budapesta, afirmaţiile făcute în toamnă, în perioada premergătoare campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, la un miting al PDL din Spania, dar şi anterior la întrevederi cu români din Italia.
Atunci Traian Băsescu îi chema pe toţi românii acasă, promiţându-le salarii apropiate de cele din Occident, dar cu cheltuieli mai mici decât acolo.

Luni, la Budapesta, Preşedintele României şi-a schimbat discursul. Traian Băsescu a mărturist, conform NewsIn, că nu mai are curajul să le formuleze românilor aflaţi peste hotare o invitaţie de a se întoarce acasă.
Preşedintele României i-a invitat, totuşi, pe concetăţenii săi din diaspora să revină când vor crede de cuviinţă.

Anul trecut, pe data de 4 octombrie, în plină efervescenţă electorală, la un miting al PDL lângă Madrid, Traian Băsescu s-a lansat, conform NewsIn, în promisiuni: “Foarte mulţi dintre dumneavoastră veţi constata că în trei ani va fi mai avantajos să munciţi acasă decât aici.

(...) V-o spun, fără să vă chem, dacă aveţi probleme aici, veniţi acasă, pentru că, cu siguranţă, veţi găsi un loc de muncă decent, plătit în raport cu salariile din România”.

După cum transmitea Realitatea TV, deşi echipaţi cu steguleţe şi fulare branduite cu sigla PD-L, românii din diaspora au reacţionat pe alocuri spontan la discursul preşedintelui, trecând de la urale la fluierături şi huiduieli.
Tot în Spania, la o ceremonie de la o biserică adventistă, lui Traian Băsescu i-a fost dăruită o Biblie şi i s-a citat un pasaj din Cartea Sfântă: “Să ne trăiţi veşnic”. În replică, şeful statului român s-a autocitat cu sloganul din ultima sa campanie electorală: “Să trăiţi bine!”. După care a râs.
Anterior, la Roma, pe data 31 iulie, şeful statului li se adresa românilor din Italia:“Şi vă mai spun cinstit un lucru: vă aşteptăm acasă !”.
(sursa: http://www.cotidianul.ro)

Băsescu le promite românilor din diaspora că vor vota mai uşor

02 Feb 2009 Cristian Oprea

Preşedintele Traian Băsescu promite că viitoarea Lege electorală le va permite mai multor români din diaspora să voteze.

Şeful statului a declarat, luni, la Budapesta, conform Agenţiei de Presă NewsIn, că Legea electorală va fi modificată “relativ repede” pentru că s-au constatat deficienţe la alegerile parlamentare, mai ales în privinţa românilor din străinătate care nu au putut vota.


Traian Băsescu a făcut aceste afirmaţii în timpul unui dialog cu studenţii români din Ungaria despre ultimul scrutin parlamentar. Studenţii români din Ungaria şi-au manifestat nemulţumirea pentru că Legea electorală le-a impus condiţii care i-au făcut să nu poată vota.
“Sunt convins că deliberat s-a construit legea ca românii din străinătate să nu poată vota”, a spus Băsescu referindu-se la condiţiile impuse românilor din diaspora pentru a-şi putea exercita dreptul la vot, transmite NewsIn.

Tinerii din Ungaria s-au plâns că pentru a vota li s-a cerut un document care să le ateste reşedinţa şi a cărui eliberare dura aproximativ o lună. Aceast cerinţă persista chiar şi în cazul în care ei prezentau alte documente pe baza cărora se putea stabili că locuiesc şi studiază în Ungaria.

Preşedintele României le-a promis că va face tot posibilul ca noua Lege electorală să permită votul electronic, deoarece în România există tehnica prin care să se realizeze un astfel de vot. Traian Băsescu a spus că partidele politice şi-au exprimat disponibilitatea de a ajusta legea electorală şi că este timp suficient până la viitoarele alegeri parlamentare pentru ca acest lucru să se realizeze.

În opinia şefului statului român, alegerile europarlamentare din vară şi prezidenţialele de la sfârşitul anului nu au legătură cu prevederile legii electorale care nu le-a permis românilor din străinătate să voteze deoarece nu este vorba de colegii uninominale.

Traian Băsescu a apreciat că legea pe baza căreia s-au făcut alegerile parlamentare a dus totuşi la o primenire masivă a clasei politice. “În Camera Deputaţilor aproximativ 80 la sută sunt oameni noi şi nu au mai venit oameni fără căpătâi”, a precizat Băsescu.
Preşedintele României a mai spus, conform NewsIn, că văzându-i pe noii parlamentari, a realizat că nu mai sunt oameni care au venit de foame în politică.

Şeful statului român le-a explicat studenţilor că într-unul dintre weekend-urile trecute a fost la o petrecere a unui partid la Poiana Braşov şi a văzut printre noii membri din partid tineri cu studii şi care dezvoltă propriile afaceri.

Traian Băsescu a spus că prezenţa la urne de 39 la sută de la scrutinul din toamnă nu a fost una care să denote dezinteresul românilor pentru politică deoarece acest procent a fost calculat incluzându-i şi pe cei 2,5 milioane de români din diaspora care nu şi-au putut exprima votul decât în proporţie de 1 la sută. Astfel, a arătat preşedintele României, dacă se iau în considerare doar românii cu drept de vot din ţară, prezenţa la urne a fost de aproximativ 50 la sută.
(sursa: http://www.cotidianul.ro)

Traian Băsescu a lăcrimat în timpul vizitei la Budapesta

Preşedintele Traian Băsescu a lăcrimat luni în timp ce participa la Budapesta la depunerea de coroane pentru soldaţii români căzuţi în al doilea Război Mondial. Nu se ştie dacă de frig sau de emoţie.

REALITATEA.NET - Traian Băsescu a lăcrimat în timpul vizitei la Budapesta

(sursa: http://www.realitatea.net)

COMUNICAT DE PRESĂ
(2 februarie 2009)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, efectuează în perioada 2 - 3 februarie a.c., o vizită de stat în Republica Ungară, la invitaţia omologului său, László Sólyom.

Vă prezentăm integral declaraţia şefului statului, susţinută la finalul convorbirilor oficiale cu preşedintele Republicii Ungare.

Preşedintele României, Traian Băsescu: “Încep prin a mulţumi domnului preşedinte László Sólyom pentru invitaţia de a vizita Ungaria, Budapesta. Discuţia cu domnul preşedinte László Sólyom a permis reluarea unor subiecte pe care le-am discutat şi la Bucureşti, şi la Odorheiu Secuiesc, şi - o spun cu multă plăcere - întâlnirea a prilejuit consolidarea relaţiei la nivelul şefilor celor două state. Practic, subiectele discutate au fost în totalitate prezentate de domnul preşedinte László Sólyom. Voi face doar câteva precizări, legate de punctul de vedere românesc asupra unor subiecte abordate şi, sigur, le voi prezenta aşa cum ele au fost exprimate în discuţia cu domnul preşedinte.

În ceea ce priveşte problematica minorităţilor, România apreciază că îndeplineşte toate standardele cerute de Uniunea Europeană în tratamentul pe care statul român îl aplică minorităţilor, subliniind în acelaşi timp că, deşi încă sunt destule lucruri pe care va trebui să le facem în timp pentru cele 19 minorităţi oficial recunoscute în România, nu există niciun document, nicio analiză care să pună sub semnul întrebării politica României faţă de minorităţi.

În ceea ce priveşte finanţarea cu bani publici a Universităţii private "Sapientia", am precizat că finanţarea procesului de educaţie nu este posibilă în universităţi private din România, dar, în acelaşi timp, orice universitate, privată sau de stat, poate participa la licitaţii privind teme de cercetare finanţate din bugetul de stat sau din bani europeni, aici fiind o bună oportunitate pentru Universitatea "Sapientia" să acceseze finanţări care provin de la stat. Dar nu este posibilă finanţarea procesului curent de educaţie - nu numai la "Sapientia", ci la nicio universitate privată din România.

În ceea ce priveşte proiectele energetice ale Europei, România susţine fără rezerve proiectul Nabucco, considerându-l un proiect european asupra căruia Comisia Europeană trebuie să se îndrepte cu un mai puternic efort diplomatic şi politic, pentru ca proiectul să poată să intre în execuţie cât mai rapid.

În acelaşi timp, este extrem de important din punctul de vedere românesc ca sistemele naţionale de transport gaze să fie interconectate, sens în care, la discuţia pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul José Manuel Durão Barroso, pe 12 ianuarie, am convenit că una din conexiunile prioritare pentru această regiune este conexiunea Arad-Szeged, dintre sistemul de transport gaze românesc şi cel ungar.

În discuţia cu domnul preşedinte László Sólyom am subliniat nevoia ca europenii să treacă de la afirmarea nevoii de abordări ecologice la acţiuni practice, care să demonstreze acest lucru, informându-l pe domnul preşedinte că punctul de vedere românesc este că va trebui să exploatăm mai eficient coridorul de transport Rin-Main-Dunăre, exprimându-mi speranţa că preşedinţia ungară din anul 2011 a Uniunii Europene va fi un moment în care un astfel de proiect va putea fi promovat cu maximă eficienţă. Am făcut o scurtă trecere în revistă din punctul de vedere al avantajelor transporturilor mărfurilor de masă, în mod deosebit pe acest coridor de transport european Rin-Main-Dunăre, dar şi al avantajelor de a pune în valoare turismul în unele capitale, în oraşele mari de pe parcursul Dunării cu finalitate în superba Deltă a Dunării.

Acestea sunt câteva elemente pe care am dorit să le exprim. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
02 Februarie 2009

COMUNICAT DE PRESĂ
(03 februarie 2009)

Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit marţi, 3 februarie a.c., la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Gyula, în cea de a doua zi a vizitei de stat pe care o efectuează în Republica Ungară, cu membrii minorităţii româneşti din această ţară.

Vă prezentăm integral declaraţia şefului statului, susţinută cu această ocazie:

Preşedintele României, Traian Băsescu: “Încep prin a vă spune bun găsit şi bine v-am găsit. Vreau să ştiţi că sunt la prima vizită pe care o fac în calitate de şef al statului, în Ungaria şi această vizită nu poate să nu aibă în program, o cât de scurtă întâlnire cu cetăţenii maghiari de etnie română.

Înainte de a vă spune câteva cuvinte despre modul cum vedem noi problema minorităţilor, am onoarea să vă dau o veste care bucură pe fiecare român. Acum câteva minute, Tribunalul de la Haga a hotărât că România a câştigat procesul cu Ucraina pentru platoul continental. A fost în dispută o suprafaţă de peste 12.000 de km pătraţi în Marea Neagră, o suprafaţă care este în dispută între România şi fosta Uniune Sovietică şi între România şi Ucraina de 42 de ani. Ucraina a dorit să spună că Insula Şerpilor este punct de la care să se calculeze drepturile de exploatare pe platoul Mării Negre. Curtea de la Haga a dat dreptate României şi Insula Şerpilor nu este punct de reper pentru calculul zonei de exploatare. Ca atare, din cei 12.700 km pătraţi aflaţi în dispută România va putea exploata pe circa 9.700 km pătraţi, 80 lsa sută din suprafaţă fiind în drepturile de exploatare ale statului român. Iată o bucurie pe care v-o spun prima dată dumneavoastră, români dincolo de frontiere. Este un mare succes al Ministerului de Externe al României. În continuare vom vedea ce facem.

Dar revenind la vizita mea în Ungaria, trebuie să vă spun că discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele László Sólyom, cu Primul ministru, cu doamna preşedintă a Parlamentului, cu alţi demnitari din ţara vecină, arată grijă pentru ca românii să-şi păstreze identitatea. Sigur, nu suntem lipsiţi de informaţie. Ştim că în ultimii 10 ani mai bine de 25 la sută din vorbitorii de limbă română din Ungaria s-au diminuat procentual. Deci generaţii noi învaţă tot mai puţin limba română. Este un proces de asimilare nedorit de statul maghiar, dar care se produce şi probabil că împreună va trebui să găsim soluţii: cum îşi poate păstra identitatea această mică comunitate.

Am văzut liceul „Nicolae Bălcescu” şi vreau să mulţumesc doamnei primar pentru grija pe care o are ca această vatră de „românism” să se păstreze, copiii să poată învăţa în limba română, să înveţe istoria ţării lor, să aibă şanse ştiind şi limba maghiară să evolueze în viitor în România, în Ungaria sau oriunde în Europa. Ştiu că aveţi dificultăţi. În acelaşi timp ştiu foarte bine că statul român abia acum începe să-şi deruleze programe de susţinere a minorităţilor româneşti din jurul frontierelor. Au fost intervenţii, sigur, legale ale statului şi în comunitatea românească din Ungaria, dar ele se vor intensifica în viitor, obiectivul fiind menţinerea culturii, a limbii şi prezervarea valorilor comunităţii româneşti din Ungaria.

În ceea ce priveşte însă responsabilităţile, vreau să fiu foarte deschis şi să nu înţeleagă cineva că la această întâlnire aduc reproşuri cuiva. Totuşi trebuie să fim uniţi. Una dintre caracteristicile pe care le-am observat, nu numai în Ungaria, ci şi în Statele Unite ale Americii, Franţa, Italia, Marea Britanie şi oriunde sunt comunităţi de români, este că avem această dificultate în a fi uniţi pentru obiective comune, pentru a ne face vocea auzită în relaţiile cu autorităţile, iar acest lucru poate că veţi reuşi să îl rezolvaţi prin înţelegere şi bună-credinţă.

Cu certitudine şi statul român are nevoie de un partener bun, cu o structură reprezentativă, în care să dirijeze efortul de susţinere al comunităţii româneşti din Ungaria. Este doar o observaţie, dar bănuiesc că şi dumneavoastră realizaţi nevoia de a fi unitari cu statul maghiar şi unitari cu statul român.

Principiul de la care noi plecăm în ceea ce priveşte minorităţile, fie că sunt minorităţi de pe teritoriul României sau minoritari români de pe teritoriul altor state, este acela că loialitatea se datorează statului a cărui cetăţenie o porţi şi dragostea ţării din care te tragi. Am convingerea că aceste lucruri le ştiţi şi fără să vi le spună un şef de stat care trece pentru câteva minute la o întâlnire cu dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!”

Departamentul de Comunicare Publică
03 Februarie 2009

COMUNICAT DE PRESĂ
(03 februarie 2009)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”

Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în perioada 2 - 3 februarie a.c., o vizită de stat în Republica Ungară, la invitaţia omologului său, László Sólyom. Vă prezentăm integral declaraţia şefului statului, susţinută la revenirea în ţară, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

Preşedintele României, Traian Băsescu: “Bună seara. Aşa cum ştiţi, am făcut o vizită de două zile în Ungaria, o vizită de stat, la invitaţia preşedintelui Republicii Ungare, domnul Sólyom. Vizita a fost, în opinia mea, foarte importantă, pentru că a abordat la toate nivelurile, nivel preşedinte al Republicii, prim ministru, preşedinte al parlamentului, problematica bilaterală, dar şi probleme comune de interes european.

Aşa cum probabil v-aţi dat seama, unul din subiectele intens discutate a fost legat de problematica minorităţilor şi - cum, la fel, presupun că aţi înţeles - nu au existat divergenţe între România şi Ungaria, concluzia la care am ajuns, şi într-un fel a fost evidenţiată şi de preşedintele Sólyom, a fost aceea că fiecare ţară şi-a rezolvat problema minorităţilor aşa cum a considerat că este potrivit faţă de realităţile din România, respectiv din Ungaria. Există o singură mare certitudine, şi anume aceea că standardele aplicate de ambele ţări sunt considerate standarde corecte, care respectă drepturile minorităţilor. Aici cu observaţia că România nu recunoaşte drepturi colective pentru minorităţi şi că nu acceptă ideea de autonomie teritorială.

Am subliniat în mod repetat că România a fost adesea menţionată ca fiind un exemplu cu privire la modul cum a rezolvat problema minorităţilor, fără să afirmăm că nu mai sunt încă destule lucruri de rezolvat. Şi ceea ce eu consider că reprezintă o prioritate este problema transferului către administraţia locală, cu siguranţă acolo unde sunt condiţii create, a asistenţei medicale spitaliceşti, a şcolilor sau a poliţiilor locale. De altfel, proiectele pilot în ceea ce priveşte poliţiile locale au fost deja etichetate ca fiind o reuşită. Acest proiect trebuie generalizat, pentru că proiectul pilot legat de transferul poliţiilor către administraţia locală a fost o reuşită, sigur cu limite administrative, pentru că nu poţi să transferi în orice localitate responsabilitatea poliţiei locale către administraţia locală, dar, în orice caz, localităţile mari, oraşe, municipii se califică pentru acest transfer, fie că este vorba de parte din spitale, nu cele care sunt clinici universitare, fie că este vorba de parte din unităţile de învăţământ, nu universităţile, da, deci şcoli generale, licee sau fie că discutăm despre transferul poliţiei locale, cu atribuţiuni de ordine publică, în mod deosebit.

Aici aş sublinia încă un lucru care a fost clar susţinut de mine, că în mod egal toţi cetăţenii români au nevoie de mai multă autonomie de decizie la nivel local, fie că este vorba de cetăţeni români, de majoritatea populaţiei, fie că ne referim la minorităţi, fie ea maghiară, ucraineană sau orice altă minoritate legal recunoscută în România. Creşterea nivelului de autonomie în deciziile care privesc comunitatea este egal necesară românilor, ca şi minoritarilor.

Au mai fost discutate probleme legate de criza economică şi modul cum criza la nivel european afectează cele două ţări. Aici abordarea noastră este cel puţin la acest stadiu puţin diferită, dar noi susţinem o mare responsabilitate a băncilor care sunt acţionari majoritari la băncile româneşti. Nu vorbesc de soliditatea sistemului bancar românesc, băncile româneşti sunt solide, dar cei care deţin acţionariatul majoritar au obligaţia să continue să asigure băncilor din România, pe care practic le patronează, necesarul de surse pentru finanţarea activităţilor economice de pe piaţa românească. Nu pot fi fericiţi la privatizare şi să nu îşi facă obligaţiile faţă de economia românească mai târziu. Acest subiect România îl va ridica extrem de solid argumentat cu ocazia Consiliului European din martie. Apreciem că statul român nu are obligaţia de a se împrumuta pentru a substitui obligaţiile băncilor-mamă, care au acţionariatul majoritar în băncile din România.

De altfel, aici este şi diferenţa consistentă între ţările din zona euro şi ţările care nu sunt în zona euro, cum este România şi Ungaria, dar eu vorbesc pentru România. Modul cum s-a făcut simţit sprijinul european pentru statele din zona euro este diferit consistent de modul cum au fost sprijinite statele care nu sunt în zona euro. Şi de aceea mi-am permis să apreciez responsabilitatea băncilor-mamă: fie că sunt în Austria, fie că sunt în Germania, în Franţa sau oriunde or fi, în state din zona euro, au obligaţia să continue să finanţeze băncile al cărui acţionariat majoritar îl deţin în România. Iar aici politica făcută de Uniune, implicit de Comisie, de Banca Centrală Europeană, trebuie să fie de alocare de resurse financiare, destinate transferului în băncile din statele care nu sunt în zona euro.

De asemenea, am discutat pe larg necesitatea de a fi mai eficienţi în proiecte de cooperare regională, proiectele de cooperare transfrontalieră. Şi avem euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, unde sunt resurse financiare care nu sunt valorificate. Administraţiile locale din jurul frontierelor celor două ţări trebuie să fie sprijinite să accese fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi care nu sunt neglijabile - este vorba de circa 200 de milioane de euro care trebuiesc accesaţi, utilizaţi, pe proiecte prioritare, între cele două ţări.

Un alt subiect important în discuţia cu partenerii şi prietenii noştri din Ungaria s-a referit la proiectele energetice, România susţinând că proiectul european Nabucco este o prioritate care trebuie să devină realitate, pentru a se crea o piaţă a aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene, o piaţă concurenţială. Un alt subiect discutat a fost Dunărea. Şi mi-am permis ca în discuţiile cu înalţii demnitari din ţara prietenă să propun ca preşedinţia ungară, care va avea loc în 2011, preşedinţia Uniunii, să preia ca temă majoră traficul din Marea Nordului în Marea Neagră şi din Marea Neagră în Marea Nordului, pe coridorul VII paneuropean, Rhin-Main-Dunăre. Sigur aici marea problemă este o problemă de unificare a regulilor de trafic pe Rhin şi pe Dunăre. O altă problemă este garantarea navigabilităţii Dunării la adâcimi standard, pe tot cursul anului, inclusiv în perioade de secetă. Asta înseamnă investiţii. România şi-a asumat 70 de milioane de euro cheltuieli pentru a aduce Dunărea la starea de navigabilitate permanentă, indiferent de condiţiile meteo. Sperăm ca acest proiect pe care am început să îl discutăm şi cu Germania şi cu Austria să devină un proiect european major în timpul cel mai scurt, iar evaluarea noastră este că poate deveni în 2011.

Un alt subiect discutat a fost Republica Moldova, eu încercând să explic partenerilor noştri ungari esenţa relaţiei noastre cu Moldova şi de ce România susţine că Republica Moldova trebuie să fie prinsă, ca perspectivă de intrare în UE, în grupul ţărilor din Balcanii de Vest. Şi, în sfârşit, am avut întâlniri cu comunitatea românească din Ungaria. Mesajul principal a fost legat de loialitatea fiecărui cetăţean ca obligaţie faţă de statul al cărui cetăţean este şi respectul şi dragostea faţă de ţara-mamă. Din acest punct de vedere vă pot asigura că, prin Departamentul pentru românii de pretutindeni, proiectele minoritarilor români din Ungaria vor fi susţinute financiar. De asemenea, am făcut o vizită la Episcopia din Gyula, o episcopie puternică, ce adună comunitatea românilor în jurul său. Aş mai face o menţiune, şi anume aceea că trebuie să facem un efort crescut pentru românii din Ungaria, pentru că, împotriva voinţei statului maghiar, nu există nicio suspiciune aici, procesul de asimilare este un proces care se desfăşoară destul de rapid, în momentul de faţă 25 la sută din cei 8.000 de români nemaivorbind limba română. Deci, avem obligaţia ca împreună cu statul maghiar să găsim formule de prezervare şi de stopare a procesului de asimilare a românilor care trăiesc pe teritoriul Ungariei.

Acestea ar fi în principal temele care au făcut obiectul discuţiilor cu înalţii demnitari din Ungaria. În ceea ce priveşte sentinţa comunicată astăzi de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, aş vrea să îi felicit pe cei care timp de patru ani şi jumătate au muncit la acest proiect. Soluţia dată de CIJ este o victorie a dreptului internaţional. Îi felicit pe specialişti, dar mă bucură enorm că ceea ce noi susţinem că dreptul internaţional trebuie să prevaleze în relaţiile dintre state şi că forţa nu este o soluţie s-a confirmat. Curtea Internaţională de Justiţie a dat o soluţie corectă şi echitabilă. Susţinerile noastre că problemele de gen Kosovo, conflictele îngheţate, Transnistria, Abhazia, Osetia, Nagorno-Karabah, conflictele îngheţate în jurul Mării Negre şi care sunt ameninţare la adresa securităţii în regiune trebuiesc rezolvate în baza dreptului internaţional. Din punctul nostru de vedere considerăm că soluţia este corectă, este dreaptă, este în conformitate cu dreptul internaţional. Cu siguranţă şi România, şi Ucraina vor respecta hotărârea CIJ, aşa cum decurge ca obligaţie din Carta ONU. Ambele ţări, şi România, şi Ucraina, sunt state membre ale ONU, ca atare fără nici un alt acord bilateral hotărârea Curţii este valabilă pentru ambele state.

Aş mai face o singură menţiune, din cele circa 12.000, dacă vreţi mai exact din 12.200 de kilometri pătraţi suprafaţă pe Marea Neagră care erau în dispută, România a dobândit drept de exploatare pe 9.700 de kilometri pătraţi, fiind luate în analiza pentru stabilirea drepturilor de exploatare a resurselor ţărmurile celor două ţări şi nu Insula Şerpilor, care îşi păstrează în continuare statutul ei de stâncă. Ea nu poate defini conturul apelor teritoriale ale nimănui. Cam acestea sunt cele ce aveam a vă transmite despre vizita în Ungaria, precum şi punctul de vedere legat de hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie.”

Departamentul de Comunicare Publică
03 Februarie 2009