Bilanţul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Discursul Primului Ministru la bilanţul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - MIRA

Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor secretari de stat,
Doamnelor şi domnilor prefecţi şi subprefecţi,
Stimaţi participanţi,
Mai întâi doresc să apreciez rezultatele prezentate astăzi aici şi, în general, activitatea structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
În urmă cu trei ani am stabilit că această activitate trebuie adusă rapid în parametrii existenţi în orice ţară europeană. Aceasta nu a fost o simplă ambiţie administrativă, ci o dorinţă firească a Guvernului nostru de a asigura cu adevărat serviciile de calitate şi utile cetăţenilor noştri în orice loc s-ar afla în România, fie că e vorba de zona urbană sau de zona rurală.
Consider la acest moment de bilanţ că, prin profesionalizarea structurilor I.G.S.U., dar şi prin seriozitatea celor care lucrează în aceste structuri, am reuşit să gestionăm situaţiile critice provocate în ultimii ani de inundaţii, alunecări de teren, secetă şi alte situaţii ce au necesitat intervenţii.
Profesionalizarea IGSU a însemnat completarea efectivelor cu încă 12.000 de cadre, ceea ce a însemnat un efort bugetar.
Orice structură instituţională operativă are însă nevoie de tehnică de intervenţie eficientă şi utilă. De asemenea, cu un efort în acest sens, de peste 626 miliarde lei vechi, au fost create condiţiile generalizării SMURD-ului la nivel naţional, s-au demarat lucrările pentru operaţionalizarea centrului naţional şi a celor judeţene de coordonare a intervenţiei în situaţii de urgenţă.
Pentru a putea fi pregătiţi în cazul calamităţilor naturale, trebuie în primul rând să prevenim, să reducem substanţial riscurile atât cât ne stă în putere. Prevenirea înseamnă inclusiv elaborarea de planuri de acţiune pentru calamităţi şi respectarea procedeelor şi regulamentelor care însoţesc aceste planuri de acţiune. De aceea, vă cer ca aceste proceduri, reglementări şi regulamente să fie bine puse la punct, astfel încât în situaţiile de criză cei care sunt abilitaţi să intervină să nu stea să se lovească cap în cap, cum se spune, ci să poată să facă o intervenţie eficientă şi rapidă.
De asemenea, reiterez ceea ce spunea dl. ministru David, că este o greşeală să se aştepte în permanenţă instrucţiuni de la centru sau de la ministere, eventual din partea primului-ministru. Pentru că o serie de atribuţii esenţiale cad în sarcina autorităţilor locale.
Cei mai mulţi şi-au făcut datoria, dar, din păcate, ne confruntăm şi cu situaţii mai puţin plăcute. În unele judeţe am întâlnit nereguli în această activitate a autorităţilor. Din diverse motive, aceste autorităţi locale tolerează existenţa unor situaţii nepermise. Vă dau câteva exemple: tone de deşeuri menajere în albii ale râurilor, cum s-a întâmplat la Tecuci, se dau autorizaţii de construcţie în albiile cursurilor de apă, secate parţial sau nu, se asistă pasiv la defrişări ilegale acuzând, ulterior, alunecările de teren masive ale versanţilor, drept cauză pentru dezastrele care se produc. Dvs. aţi văzut direct aceste efecte, pentru că, a trebuit să interveniţi direct în aceste cazuri, în sprijinul celor afectaţi.
Pe de altă parte, vreau să subliniez că ajutorul nu înseamnă numai fonduri bugetare de la Guvern, ci înseamnă acţiuni de prevenire, organizare şi o acţiune masivă de instruire. Sunt convins că fără mijloace de intervenţie adecvate nu putem să facem faţă situaţiilor dificile. Dar, pe lângă mijloacele neadecvate trebuie o bună organizare şi o bună pregătire. Cred că este bine să privim la exemplele pe care le găsim în alte ţări. Este suficient să privim exemplul de acţiune al Japoniei în cazul seismelor sau a ţărilor precum Germania şi Franţa în cazul inundaţiilor sau a caniculei accentuate, pentru a învăţa din experienţa lor.
În ceea ce priveşte prevenirea efectelor unui seism major, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, aşa cum dl. ministru Borbely a şi menţionat, a acţionat în sensul marcării şi consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat, iar această acţiune va continua. A trebuit să luăm şi măsurile excepţionale la care domnia sa s-a referit în situaţiile în care unii dintre locatari nu doreau să părăsească locuinţele pentru efectuarea lucrărilor de consolidare, expunând pe ceilalţi la riscuri majore.
O altă măsură adoptată de Guvern, ce vine în sprijinul cetăţenilor este asigurarea obligatorie a locuinţelor. Consider că este un lucru bun ca orice locuinţă să fie asigurată împotriva efectelor calamităţilor naturale, astfel încât efortul bugetar necesar despăgubirii celor afectaţi de acestea să fie preluat şi de firmele de asigurări.
Din rapoartele prezentate am văzut că specialiştii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au participat la exerciţii şi aplicaţii tactice alături de alte structuri ale statului, a căror sferă de atribuţii se găseşte în domeniul siguranţei naţionale.
Creşterea capacităţii de reacţie a structurilor operative ale I.G.S.U. reprezintă, în continuare, o prioritate pentru Inspectorat.
În ceea ce priveşte personalul activ, am văzut că aveţi un deficit numeric important, însă prioritară trebuie să fie consolidarea echipei de salvatori.
În plan local am cerut încă de acum doi ani, ca la nivelul prefecturilor şi primăriilor să existe o capacitate şi o expertiză bine consolidate pentru evaluarea riscurilor şi întocmirea planurilor de acţiune şi de intervenţie. Autorităţile locale sunt cele mai în măsură să evalueze direct ceea ce se întâmplă în teritoriu şi să comunice cu autorităţile centrale asupra modului în care pot fi sprijinite. De asemenea, insist să consolidaţi capacitatea de reacţie regională, la nivel inter-judeţean în caz de necesitate, pentru o mai eficientă utilizare a resurselor de intervenţie. Şi înţeleg că acest lucru este avut în vedere.
Trebuie să punem mai multă bază pe implicarea voluntară şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv a partenerilor din mediul privat.
Subliniez acest lucru, în egală măsură cu dl. ministru David, trebuie să dezvoltăm cât mai mult noţiunea de voluntariat, pentru care există un cadru legal. În toate ţările europene civilizate este o atitudine de civism care se materializează prin organizarea, acţiunea şi intervenţia voluntarilor în astfel de situaţii.
Cer autorităţilor locale să utilizeze această resursă deosebit de valoroasă şi să aplice prevederile legale existente privind operaţionalizarea serviciilor voluntare. Aveţi şi instrumente care să vă ajute pentru că există inclusiv drepturi legale pentru personalul voluntar, drepturi care pot fi acordate.
Revenind la problemele imediate, trebuie să avem în vedere posibilitatea producerii de inundaţii în perioada următoare ca urmare a topirii zăpezii, precum şi a fenomenelor de îngheţ-dezgheţ. De aceea vreau să atrag atenţia prefecţilor şi primarilor din teritoriu că trebuie să fim pregătiţi încă de acum pentru aceste posibile evenimente, să asigure în primul rând un sistem eficient de prevenire şi comunicare în toate comunităţile locale. Astfel doresc ca la sediul primăriilor să se asigure permanenţa, să nu se mai întâmple ca în trecut, când avertizările meteorologice nu aveau la cine să ajungă.
Avertizările meteorologice şi hidrologice să fie transmise în timp util tuturor localităţilor şi obiectivelor importante, prin intermediul Centrului operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de urgenţă.
Subliniez necesitatea constituirii stocurilor minime de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi activitatea formaţiilor de intervenţie de la nivelul comunităţilor locale.
La final, doresc să îi felicit pe toţi cei care au muncit anul trecut pentru siguranţa românilor, cadre ale I.G.S.U., fie că sunt militari sau jandarmi, poliţişti, pompieri, medici sau medici veterinari ori reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Doresc să vă asigur că activitatea dumneavoastră se bucură de întreaga noastră apreciere şi de recunoştinţa tuturor românilor.
Vă mulţumesc!