măsuri administrative

---

Premierul Tăriceanu a afirmat că e posibil ca săptămâna viitoare să fie aprobată o hotărâre referitoare la data alegerilor locale. „Mandatul fiind de patru ani, ele vor trebui cel mai probabil, să se desfăşoare la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie” a declarat şeful Executivului.
Primul-ministru a mai afirmat că ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, şi secretarul de stat din MIRA, Victor Paul Dobre, sunt mandataţi să înceapă discuţiile cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru stabilirea datei alegerilor locale.
Potrivit Ordonanţei adoptate în şedinţa de astăzi, cetăţenii Uniunii Europene, care au domiciliul sau reşedinţa în România, au dreptul de a alege, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. De asemenea, au dreptul de a fi aleşi, însă numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.
De asemenea, data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării, în loc de 50 de zile, cum era prevăzut în Legea 67/2004. De asemenea, în cazul alegerilor parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării, în loc de 30 de zile.
Secţiile de votare
Prevederea conform căreia militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare, a fost anulată.
Listele electorale
Ordonanţa introduce unele atribuţii ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Astfel, Centrul selectează şi prelucrează datele referitoare la cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 35 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
De asemenea, Centrul pune la dispoziţia primarilor, în trei exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Aceste copii se predau, de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, precum şi biroului electoral de circumscripţie judeţeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente şi complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripţie de sector, cât şi biroului electoral al municipiului Bucureşti. Birourile electorale de circumscripţie asigură publicitatea numărului total de alegători prin afişare la sediul acestora.
Numărul definitiv de alegători se comunică de către primari birourilor electorale de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale compelmentare şi în lista suplimentară.
Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot, care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări. Aceste liste se întocmesc în două exemplare originale şi se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi d eşeful formaţiunii teritoriale al Oficiului Român pentru Imigrări. Listele se păstrează în registre speciale cu fiel detaşabile.
Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru imigrări, actualizează listele anual, până la data de 1 martie. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 45 de zile de la data stabilirii zilei votării.
Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot, care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări, sunt înscrişi, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară, care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective.
În cazul în care alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală pe a cărei rază teritorială locuieşte în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă sau de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţită de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
Birourile electorale
Desemnarea preşedintelui biroului electoral şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. De semnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă, care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse.
În termen de 2 zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, prefecţii aduc la cunoştinţă publică sediile unde acestea îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate al acestora.
Ordonanţa stabileşte un număr cert de membrii ai biroului electoral al secţiei de votare (5 pentru comune, 7 pentru oraşe, 9 pentru municipii).
Până acum existau delimitări între numărul minim şi cel maxim de membrii, pentru clarificare fiind stabilit numărul maxim de membrii atât pentru comune, oraşe sau municipii.
De asemenea, se introduce posibilitatea ca pentru secţiile de votare, propunerile partidelor să poată fi depuse şi la preşedintele biroului de circumscripţie.
Dacă partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi la funcţia de primar care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripţiei respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin.
Actul normativ instituie obligaţia birourilor electorale de a furniza date privind prezenţa la vot, în ziua alegerilor.
Biroul Electoral Central organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional.
O altă modificare se referă la votul preşedintelui biroului electoral, care este hotărâtor în caz de paritate la votul în respectivele birouri.
Candidaturile
Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
Ordonanţa mai stabileşte faptul că renunţarea la candidatură poate fi făcută numai până la data rămânerii definitive a candidaturilor.
Cetăţenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români.
În cazul în care listele de candidaţi cuprind cetăţeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele menţiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul şi data naşterii, adresa la care locuiesc în România, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică, iar în cazul alianţelor şi partidul politic care i-a propus.
În cazul candidaturii unui cetăţean al Uniunii Europene, declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.
Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetăţenilor români, cetăţenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea şi o declaraţie pe proprie răspundere care cuprinde următoarele menţiuni:
a) că nu sunt lipsiţi de dreptul de a candida în statul membru de origine în urma unei hotărâri judecătoreşti penale sau civile definitive;
b) că nu deţin funcţii în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcţiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.
Buletinele de vot
Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie asigurată din rezervele de stat în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
Termenul în care partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale electorale comunică Biroului Electoral Central semnele electorale se modifică de la 3 zile la 10 zile de la constituirea acestuia.
Campania electorală, la nivel naţional, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepţia campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiofuziune şi de televiziune.
Desfăşurarea alegerilor
Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie sa fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună masurile necesare pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operaţiunilor de votare.
În plus, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip şi de pe clădirea secţiei de votare.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente, copia de pe listele electorale complementare sau în lista suplimentara întocmită de primar.
Urna specială se deplasează numai la cererea scrisă a alegătorului care se află în situaţia de a fi netransportabili din cauză de boală sau invaliditate. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.
Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor
După încheierea votării, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, astfel:
 sigilează fanta urnei, introduce ştampilele cu menţiunea „VOTAT” în plic pe care apoi îl sigilează. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoţi predarea materialelor primite la biroul electoral de circumscripţie;
 anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea menţiunii „ANULAT” sau aplicarea unei ştampile cu menţiunea „ANULAT”;
 stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale complementare primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul secţia de votare. Este interzis, ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări.
 stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne;
 după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, primar, consiliul judeţean sau după caz Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul General al Municipiului Bucureşti;
 citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi.
 se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat d epreşedinte. La Municipiul Bucureşti se întocmeşte un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru Primarul General al Municipiului Bucureşti;
 se consemnează rezultatul votului în tabele separate numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ai celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare;
 sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel leagt aprobat;
Deschiderea urnelor se face doar în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. De asemenea, la numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegere şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare.
Acreditarea delegaţilor se va face de către birourile electorale de circumscripţie, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, cu cel puţin 2 zile înaintea datei alegerilor.
După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.
Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.
Contravenţii şi infracţiuni
Amenzile stabilite în lege la momentul 2004 se dublează. Astfel, pentru:
 distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală, afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale, refuzul de a permite accesul observatorilor străini şi observatori interni acreditaţi, în localul de vot, se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1000 lei;
 păstrarea registrelor cu listele electorale permanente şi listele electorale complementare în condiţii necorespunzătoare, neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi listele electorale complementare,efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 1400 lei;
 acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică, părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal, purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 lei;
 înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor, neluarea de către organizatori a masurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, se sancţionează cu amendă de la 2200 lei la 3000 lei;
Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă sau lista electorală complementară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Alte modificări sunt aduse la Legea partidelor politice şi Legea administraţiei publice locale. Astfel, Legea partidelor politice nr. 14/2003 se modifică pentru a da posibilitatea cetăţenilor UE de a se asocia în partide politice româneşti.