Cum se întâmplă atunci când Parlamentul dă o Declaraţie...

---

Dacă ai o problemă, să spunem independenţa Kosovo, şi vrei să iei o poziţie, tu ca parlament al României, ce poţi face?
Mai întâi convoci o Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Apoi...
Şedinţa a început la ora 20,25. Este seară şi parlamentarii sunt deja obosiţi.
Lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ilie Sârbu, secretar al Senatului, şi Dan Radu Ruşanu, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.

Domnul Bogdan Olteanu:
Stimaţi colegi,
Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a putea începe şedinţa.
Vă informez, stimaţi colegi, în deschiderea lucrărilor, că din totalul de 466 de parlamentari, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 415; sunt absenţi 52.
Suntem deci în cvorumul legal de lucru.
Conform deciziei celor două şedinţe ale Birourilor permanente reunite de astăzi, am introdus pe ordinea de zi un singur punct, şi anume "Declaraţia Parlamentului României referitor la situaţia din Kosovo".
Dacă există obiecţii referitor la ordinea de zi?... Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.
Vă propun ca programul de lucru să fie până la finalizarea lucrărilor.
Dacă există obiecţii la această propunere? Nu există obiecţii la această propunere.
Supun votului dumneavoastră propunerea ca programul de lucru să se deruleze până la finalul lucrărilor.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
S-a adoptat.

Iată că prima problemă este rezolvată. senatorii şi deputaţi au căzut de acord că şedinţa poate începe. Se poate trece mai departe. Domnule Bogdan Olteanu, da-i drumul la spectacol.

Domnul Bogdan Olteanu:
În deschiderea lucrărilor, conform deciziei Birourilor permanente reunite, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta poziţia guvernului şi rezultatul întâlnirii Consiliului pentru Afaceri Generale al miniştrilor de externe, care s-a desfăşurat astăzi la Bruxelles.
Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Ia te uită, au deplasat ditamai premierul pentru o asemenea ocazie!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru Guvernului României):
Domnilor preşedinţi ai Camerelor reunite,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Aşadar, astăzi, la Bruxelles, în cursul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale, ministrul de externe, în baza mandatului primit, a convenit, împreună cu partenerii noştri europeni, o abordare comună privind noua situaţie creată după Declaraţia de ieri de la Priştina.
Poziţia României a fost şi a rămas clară, în privinţa declarării unilaterale de către Priştina a independenţei, şi anume: "România nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, anunţată în ziua de 17 februarie".

Aplaudaţi măi! Merită. A spus că nu recunoaşte independenţa... Ştiam cu toţii asta dar acum e... cum să zic?... e solemn. Hai, gata. Lăsaţi omul să vorbească. Vă rog domnule premier, dacă mă iubiţi... orele sunt înaintate... scurt stimabile.

Dincolo de această afirmaţie pe care o argumentăm în plan diplomatic, consider necesar să prezint câteva precizări cu privire la modul în care ne-am îndeplinit mandatul în cadrul discuţiilor cu partenerii noştri din Uniunea Europeană.
Astfel, putem spune că preocupările şi poziţiile româneşti se vor regăsi pe deplin în poziţia comună ce urmează a fi exprimată în numele Uniunii Europene.
Sunt cunoscute principiile care au stat la baza poziţiei cu care Ministerul de Externe a fost mandatat să acţioneze în plan diplomatic în problema Kosovo. Această poziţie porneşte de la un fundament solid al aplicării dreptului internaţional, dar şi de la platforma de acţiune consecventă a României în plan regional.
Ştiţi prea bine, distinşi membri ai Parlamentului, că aceste fundamente au consolidat de-a lungul timpului credibilitatea şi robusteţea politicii externe a României.
Dincolo de ceea ce ne desparte în politica de partid, a existat şi există o conduită pe care toţi oamenii politici din România au adoptat-o atunci când este vorba despre interesul naţional, despre interesele României ca parte a marii familii europene.
Însuşi Parlamentul României a încurajat Guvernul să acţioneze în conformitate cu exigenţele pe care Constituţia României le impune în privinţa promovării şi apărării intereselor României ca stat european.
Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, reafirm şi cu această ocazie că România are o conduită coerentă, că toate instituţiile statului acţionează în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi responsabilitate pentru ca ceea ce este mai bine pentru România, pentru români, să fie soluţia la problemele pe care le avem de parcurs împreună.
Poziţia României în problema Kosovo este un exemplu concludent în acest sens.
Prin adoptarea astăzi, şi de către Parlament, a unei poziţii deplin convergente cu cea exprimată de preşedintele României şi de către Guvern, demonstrăm cu claritate soliditatea funcţionării democraţiei româneşti, a instituţiilor statului nostru.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Considerăm că atât demersurile efectuate anterior dezbaterii de astăzi de la Bruxelles, cât şi modul în care au decurs lucrările Consiliului pentru Afaceri Generale, au permis ca preocupările şi poziţiile României în problema Kosovo să fie corect reprezentate şi promovate, respectând interesele noastre naţionale, precum şi interesul României de a promova şi consolida solidaritatea europeană.
Putem spune că mandatul convenit la nivel politic în România a fost pe deplin respectat, iar rezultatul de astăzi va fi în continuare linie de conduită în politica noastră externă pe acest subiect.
Mă voi referi foarte pe scurt la ceea ce se regăseşte ca poziţie comună a Uniunii Europene şi care a reprezentat mandat pentru reprezentanţii noştri.
Astfel, se recunoaşte dreptul suveran al fiecărui stat membru al Uniunii Europene de a se raporta individual - conform propriilor reguli naţionale şi a practicii internaţionale - la Declaraţia de independenţă de la Priştina. Ca urmare, nu se impune o conduită comună în privinţa recunoaşterii statutului autoproclamat.
De asemenea, referirile la entitatea Kosovo, din poziţia comună a Uniunii Europene, nu evocă statutul autoproclamat în data de 17 februarie anul curent.
Aşa cum am mai subliniat, reiterăm faptul că situaţia provinciei Kosovo, precum şi recentul demers al autorităţilor de la Priştina nu pot fi interpretate ca sugerând existenţa în dreptul internaţional a unor drepturi colective pentru minorităţile naţionale sau a unui drept la autodeterminare sau secesiune al acestora.
România consideră că dosarul Kosovo are o natură particulară şi nu poate fi consacrat ca precedent în soluţionarea altor cazuri. Este important de subliniat acest fapt, mai ales în contextul în care poziţia comună a Uniunii Europene reiterează respectul pentru principiile Cartei O.N.U. şi a Documentului final de la Helsinki, a principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi a tuturor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate.
Mai mult decât atât, acest caz nu este recunoscut ca un precedent în dreptul şi practica internaţională, iar acest lucru trebuie să fie înţeles şi respectat întru totul.
Nicio rătăcire politicianistă şi niciun motiv inventat peste noapte nu pot şi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faţă de un precedent. Repet şi nu vom conteni să afirmăm cu energie acest lucru: Acesta nu este şi nu va fi un precedent! (Aplauze puternice.)
Ca urmare, orice tentaţii de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone ale Europei sunt fără valoare şi sunt rupte de realitatea şi identitatea Europei. cu atât mai puţin nu există niciun temei pentru a ne gândi în vreun fel la similitudini cu România, ca stat unitar, iar acest lucru vreau să fie bine înţeles de toţi cetăţenii României!

Iar aplaudaţi? Linişte! Aveţi puţintică răbdare! Stimabile, dacă mă iubeşti... ştii domnia ta... scurt, scurt de tot!

Consiliul miniştrilor de externe de astăzi subliniază cu fermitate necesitatea de a se respecta întru totul principiile democraţiei şi egalităţii între toţi cetăţenii, precum şi protecţia minorităţilor din Kosovo, inclusiv a minorităţii sârbe.
În acest fel este reflectată încă o dată preocuparea pe care noi am exprimat-o consecvent privind garantarea caracterului multietnic al provinciei, ca şi respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi protejarea patrimoniului cultural, istoric şi religios din provincie.
În fine, poziţia comună a Uniunii Europene reflectă preocupările noastre fireşti pentru existenţa şi promovarea unei perspective europene stabile în regiunea Balcanilor de vest, în zona învecinată nouă.
Este în interesul Europei să existe o asemenea poziţie solidară a statelor membre ale Uniunii Europene, este totodată interesul României să aibă o vecinătate stabilă, sigură şi prosperă!
Acest lucru a fost reiterat cu claritate la Consiliul European de iarnă şi se regăseşte, din nou, în poziţia comună ce va fi exprimată astăzi la nivel european.
Suntem convinşi de vocaţia europeană a Serbiei, şi avem, ca vecini apropiaţi, toată disponibilitatea de a încuraja şi sprijini apropierea sa de Uniunea Europeană.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
analizând evoluţiile în privinţa dosarului Kosovo, ne exprimăm regretul că părţile direct interesate nu au reuşit, prin negocieri directe, să ajungă la o soluţie care să răspundă în mod echitabil intereselor fiecăreia dintre acestea, care să fie unanim acceptată la nivelul comunităţii internaţionale şi în conformitate cu normele de drept internaţional.
Astfel, în situaţia actuală, apreciem că nu sunt întrunite condiţiile pentru recunoaşterea independenţei proclamate de către autorităţile de la Priştina.
România va continua să acţioneze cu responsabilitate în calitatea sa de membru al Uniunii Europene şi al NATO, aflat în imediata vecinătate a regiunii Balcanilor, pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii acestei regiuni, precum şi pentru concretizarea destinului său european.
Vă mulţumesc.

Aşa da, e mai bine. NU a fost scurt dar s-a terminat. Treceţi la locul dumneavoastră domnule premier. Dmnul Olteanu, ce mai avem?

Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.
Luăm act de această informare şi de poziţia Guvernului.
În urma consultărilor din Biroul permanent reunit şi la propunerea Comisiilor pentru politică externă ale celor două Camere, s-a ajuns la o formulă consensuală de Declaraţie a Parlamentului României în această chestiune, formulă pe care îl rog să o prezinte şi să o citească pe domnul preşedinte Dan Mircea Geoană.
Domnule senator, aveţi cuvântul.

Dan Mircea? Cum mai domnule Geoană, vă cheamă şi Dan. Hai bagă mare...

Domnul Dan Mircea Geoană:
Domnilor preşedinţi,
Domnule prim-ministru,
Stimate colege şi stimaţi colegi,
Daţi-mi voie să dau citire textului agreat la nivelul Birourilor permanente şi al reprezentanţilor tuturor partidelor parlamentare în Comisiile pentru politică externă reunite, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, ale Parlamentului României.
Declaraţia Parlamentului României privind proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo.
Parlamentului României a luat notă cu profundă îngrijorare de proclamarea unilaterală, în ziua de 17 februarie 2008, de către autorităţile de la Priştina, a independenţei provinciei Kosovo.
Luând act de Decizia Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe, adoptată la reuniunea la nivelul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, consecvent poziţiei sale, afirmată în Declaraţia din 20 decembrie 2007 prin care Parlamentului României îşi exprimă regretul pentru eşuarea negocierilor pentru o soluţie în spiritul echităţii şi al normelor dreptului internaţional în privinţa statutului provinciei Kosovo, Parlamentul României nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, considerând că nu sunt reunite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi.
Parlamentului României, conform deciziei sale de astăzi, confirmă decizia Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României enunţată în acest sens.
Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaştere sau garantare a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale.
Reafirmându-şi sprijinul pentru angajamentele europene şi euro-atlantice asumate de România, Parlamentul României solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să analizeze cu promptitudine statutul prezenţei militare şi civile româneşti în provincia Kosovo, sub egidă internaţională, în condiţiile nou create după decizia de ieri de la Priştina.
Parlamentul României solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fie informat în legătură cu intenţia de schimbare a statutului acestor trupe şi cu eventualitatea trimiterii de noi forţe ale ţării noastre în provincia Kosovo.
Parlamentul României îşi reafirmă sprijinul deplin pentru orice politică în zona Europei de Sud-Est, menită să sprijine stabilitatea şi securitatea regională şi să asigure, în continuare, manifestarea ţării noastre ca membru responsabil al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice.
În condiţiile în care Parlamentul României va fi de acord, domnilor preşedinţi, cu acest text, această declaraţie este propusă de către Birourile permanente deciziei şi votului Parlamentului României.
Vă mulţumesc foarte mult.

Sala simte apropiindu-se finalul fericit. Aplaudă mult mai puternic decât ar fi cerut-o textul. Intervine preşedintele Deputaţilor...

Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Declaraţie comună a Parlamentului României.
Cine este pentru? 357 voturi pentru.
Voturi împotrivă? Să numărăm. (Rumoare şi vociferări).

Corneliu Vadim Tudor urmăreşte pe "trădătorii de ţară şi popor" care votează împotrivă. Îi vede pe cei ce votează împotrivă, observă că vin din zona parlamentară a UDMR-ului şi strigă, plin de indignare.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
Afară cu voi din România! Să vă fie ruşine!

Domnul prezident nu este însă impresionat, nu este prima dată când domnul Vadim depăşeşte solemnitatea gestului parlamentar şi îl transformă într-o acţiune trivială şi greţoasă.

Domnul Bogdan Olteanu:
Stimaţi colegi,
Vă rog să asiguraţi disciplina şedinţei.
Suntem în procedură de vot şi colegii noştri reprezintă pe cetăţenii români în aceeaşi măsură ca şi dumneavoastră.
27 de voturi contra.
Abţineri? Nu sunt abţineri.
Cu 357 voturi pentru, 27 voturi contra, Declaraţia Parlamentului României a fost adoptată.
Stimaţi colegi, vă mulţumesc.
Declar închisă şedinţa. (Aplauze puternice).
Şedinţa s-a încheiat la ora 20,55.

O jumătate de oră, 30 de minute. Şedinţa este închisă şi parlamentarii se vor duce acasă.
Gata, nu mai e nimic, de ce citiţi mai departe?