Dimicatio IV

---

(conflict 4)
Preşedintele se trezise de dimineaţă. Avea prea multe emoţii pentru a mânca liniştit. Farfuria era aproape neatinsă şi era abandonată pe măsuţa pe care preşedintele mânca în mod obişnuit. Începea să simtă oboseala ultimelor zile. Acest război pusese la încercare anduranţa umană a tuturor celor implicaţi. Oricât vroia să-şi afişeze jovialitatea, simţea oboseală în fiecare celulă a corpului. Războiul este departe de a se fi sfârşit, lupta Justiţiei este însă foarte aproape de lovitura finală.
“Şi acum să beneficiem de lipsa Ministrului Justiţiei. Spre CSM!”

JUSTITIA EST FUNDAMENTUM REGNORUM
CSM-ul este unul dintre punctele cheie în bătălia dosarelor.
Potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale". Această „separare" nu înseamnă existenţa unor graniţe rigide între autorităţile statului, ci presupune colaborarea şi interdependenţa lor. Pe de altă parte, „echilibrul" reclamă cu necesitate posibilitatea şi capacitatea fiecăreia dintre autorităţi de a-şi îndeplini corespunzător atribuţiile conferite de lege.
Capitolul VI din Titlul III al legii fundamentale este consacrat autorităţii judecătoreşti, formată din instanţele judecătoreşti (respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege), Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţii proprii, stabilite prin normele constituţionale şi prin alte dispoziţii legale.
Constituţia republicată, prin articolul 133 alin. (1), a conferit nobila şi înalta misiune de „garant al independenţei justiţiei" Consiliului Superior al Magistraturii. Prin noua reglementare constitutională, Consiliul cunoaşte o firească şi importantă extindere a competenţelor, extindere ce are ca efect consolidarea independenţei sale, şi, pe cale de consecinţă, a autorităţii judecătoreşti, în raport cu legislativul şi executivul.
Consiliul Superior al Magistraturii a fost înfiinţat în anul 1909, prin Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească. Titlul XIII al acestei legi se referea exclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii.
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin Legea nr. 317/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Aceste prevederi sunt detaliate prin dispoziţiile Regulamentului de organizare şi functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotarârea Plenului Consiliului nr. 326/2005.
Atribuţiile referitoare la cariera magistraţilor au fost transferate de la ministrul justiţiei către Consiliului Superior al Magistraturii, prin legile privind reforma justiţiei adoptate în anul 2004. Astfel, Consiliul este instituţia competentă în ceea ce priveşte recrutarea, promovarea, transferarea, detaşarea, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.
Consiliul are o influenţă decisivă şi asupra formării iniţiale şi continue a magistraţilor, prin coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. Toate aceste atribuţii sunt astfel reglementate încât să permită CSM să-şi îndeplinească rolul care i-a fost conferit prin Constituţie.

“Sper că nu ne face o surpriză Pandrea şi Codruţa… doar nu mai există ministru în CSM… dacă luăm şi CSM-ul nimic nu ne mai poate opri. Dăm drumul la dosare… Pot să vină pe urmă cu miniştrii… cât vor ei… Nu vor mai avea timp de campanii electorale între două declaraţii pe la DNA. Hai, mai vorbim… am ajuns la CSM… noroc!”

Postul Realitatea TV anunţă:
Bilanţ la CSM, Guvernul e într-o situaţie gravă, 40 de acte au fost date fără avizul CSM.
Domnul Pandrea:
“Am în faţă o listă cu peste 40 de acte normative şi toate se referă la atribuţii care vizează sistemul judiciar din România şi la care nu ni s-a cerut punctul de vedere. Consecinţele le constatăm noi dar le constată mai ales colegii noştri judecători, procurori, în momentul în care sunt puşi să aplice o lege, pentru că, sigur, avizul nostru este consultativ, dar este un aviz de specialitate. La parlament a fost înaintată o listă cu peste 100 de acte normative la care noi nu am fost consultaţi.”

MEDIAFAX:
Potrivit Legii 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite (judecători şi procurori), pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînoit.
Judecătorului Anton Pandrea şi procurorului Dan Chiujdea li se încheie, joi, mandatul de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al CSM, mandat deţinut timp de un an, potrivit Constituţiei.
Succesorii celor doi ar putea fi judecătoarea Lidia Bărbulescu, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi procuroarea Graţiana Isac, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), potrivit unor surse din Consiliu.
Membrii aleşi ai CSM sunt: judecătorii Anton Pandrea - preşedintele Consiliului şi preşedintele Secţiei penale a instanţei supreme, Lidia Bărbulescu - vicepreşedintele instanţei supreme, Virgil Andreieş - preşedintele Curţii de Apel Cluj, Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apl Bucureşti, membru cu activitate permanentă la Consiliu, Florica Bejinaru - Tribunalul Mehedinţi, Angela Hărăstăşeanu - Curtea de Apel Braşov, Ana Lăbuş - Tribunalul Iaşi, membru cu activitate permanentă la Consiliu, Alexandrina Rădulescu - Judecătoria Cluj Napoca, membru cu activitate permanentă, Costel Drăguţ - preşedintele Curţii de Apel Craiova, cel care a preluat funcţia după pensionarea lui Iulian Gâlcă, precum şi procurorii Dan Chiujdea - vicepreşedintele CSM, şeful Parchetului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi membru cu activitate permanentă, Graţiana Isac - DIICOT, Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti şi membru cu activitate permanentă, Cristian Deliorga - Parchetul Tribunalului Constanţa, Bogdan Licu - Parchetul Tribunalului Capitalei.
Societatea civilă o are ca membru ales în CSM doar pe Irina Zlătescu, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, al doilea post rămânând vacant după decesul, în octombrie 2006, al profesorului Avram Filipaş.
Membrii de drept sunt preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei Nicolae Popa, procurorul general al României, Codruţa Kovesi şi ministrul Justiţiei - funcţie rămasă vacantă după ce preşedintele a semnat decretul de eliberare din funcţie a lui Tudor Chiuariu, care a demisionat în 9 decembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, la începutul şedinţei CSM, că va participa doar la prezentarea raportului de activitate al Consiliului pe anul trecut, dar nu şi la alegerea noii conduceri a CSM.
Şeful statului a menţionat că poate vorbi despre activitatea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) doar prin natura funcţiei şi atribuţiile conferite de Constituţie. El a adăugat că ar vrea ca dezbaterea raportului de activitate al CSM să fie "operativă", întrucât şi punctul al doilea al şedinţei este foarte important, respectiv alegerea noii conduceri a Consiliului.
"La partea a doua nu stau. Doar la prima parte stau. Am vrut să ştiţi, ca să nu las loc la nicio interpretare", a precizat preşedintele Băsescu.

Realitatea TV:
De mai bine de o oră a început şedinţa de bilanţ a Consiliului Superior al Magistraturii, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a procurorului general Laura Codruţa Kovesi. După şedinţă, CSM îşi alege un preşedinte şi un vicepreşedinte care vor guverna activitatea instituţiei, pentru următorul an.
Bilanţul instituţiei a început cu un atac al preşedintelui CSM, judecătorul Anton Pandrea, la adresa Guvernului. El a spus că 40 de acte normative au fost date fără avizul de specialitate al magistraţilor, aşa că au toate şansele să fie contestate.
Şi procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a lansat acuzaţii, dar la adresa CSM, spunând că nu are încredere în această instituţie.
Anton Pandrea a mai spus că principalele obiective ale CSM pe 2007 au fost creşterea calităţii actului de justiţie şi a încrederii populaţiei în justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii s-a întâlnit astăzi în plen pentru alegerea conducerii. Numele cele mai vehiculate pentru candidaturile la posturile de preşedinte şi de vicepreşedinte este Lidia Bărbulescu dintre judecători şi Graţiana Isac pentru procurori.
La şedinţa de plen este prezentat raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2007 după care se alege noua conducere a Consiliului, candidaturile fiind anunţate tot astăzi.
Niciun magistrat nu îşi anunţase până miercuri, oficial, candidatura pentru conducerea CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt desemnaţi dintre membrii aleşi ai Consiliului, neavând drept să candideze reprezentanţii societăţii civile în CSM, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi procurorul general al României, aceştia din urmă fiind membri de drept.

Preşedintele stă pe scaunul de piele, ascultă discursurile, absent, cu gândul la discursul său:
- comisia prezidenţială, numirea judecătorilor…
- procurori nu sunt parte din executiv
- csm este o instituţie foarte importantă şi nu trebuie neglijat
- magistraţii parchetelor şi instanţelor trebuie evaluaţi annual
- csm trebuie să facă evaluări individuale, altfel evaluarea globală nu va ieşi bine
- csm acceptă tacit încălcarea constituţiei şi a independenţei justiţiei
- eu nu m-am sfiit să sesizez curtea constituţională în diferite cazuri
- csm nu trebuie să cedeze atunci când guvernul sau parlamentul vin cu legi neconstituţionale
- realitatea arată că independenţa csm este încălcată aproape zilnic de diferite instituţii
- este greu ca csm să fie exigent cu alţii, dacă nu reuşeşte să fie exigent cu el însuşi
- nu voi accepta să desemnez un ministru al justiţiei care nu este ireproşabil la cariera profesională şi morală
- eu nu semnez ca notarul. Premierul propune şi preşedintele decide. Decizia e la mine.
- România este în dificultate. Sunt multe lucruri care legiferează fraude
- corupţia e o realitate. În toate segmentele ţării există corupţie
- e posibil ca 95% din judecători să fie oameni corecţi. Dar cei 5% care sunt corupţi trebuie scoşi din sistem
- urez succes csm-ului în noul an şi sper să se creeze o echipă la csm, vreau să văd solidaritate
- “Am senzaţia că vorbiţi de independenţă dar vă căutaţi stăpâni”
- “Ar trebui să fiţi uniţi!”
- Discuţiile cu soţia, interes public, “dezavuare discuţii”
…
Între timp vârful PNL recomandă premierului să nu se ducă la Palatul Cotroceni, Lidia Bărbulescu, vechi adversar al Noricăi Nicolai, se pregătea să beneficieze de cele 15 voturi din 16 pentru a devenit preşedinte al CSM, Graţiela Isac îşi avea şi ea postul de vicepreşedinte al CSM pus deoparte.
(Acest scenariu, fără nici o legătură cu realitatea, va continua. Sau nu)