duminică, ianuarie 13, 2008

fabrica vs ars


(meserie versus artă)
O zi întreagă s-a discutat despre “Demisia lui CTP”. Multe discuţii, o singură concluzie: domnul Cristian Tudor Popescu a demisionat din cauza reproşurilor lui Adrian Sârbu.
Reamintesc că PubliMedia International, compania de publishing a MediaPro, a preluat, pe la jumătatea anului 2006, 60% din acţiunile societarii Crucişătorul, care editează cotidianul Gândul, planurile comune vizând impunerea acestuia ca ziarul de calitate numărul 1 din România. În acea vreme numărul 1 însemna probabil calitatea cea mai bună şi nu cel mai bun vândut. PubliMedia asigură de atunci managementul, iar politica editorială cade în responsabilitatea exclusivă a directorului ziarului, Cristian Tudor Popescu. Parteneriatul dintre PubliMedia şi Crucişătorul s-a realizat cu scopul de a întări produsului Gândul, care, după un an de la lansare, avea deja o poziţie solidă pe piaţa media din România. PubliMedia International este poate cea mai importantă companie romanească de pe piaţa de publishing din România, cu un portofoliu care cuprinde 12 reviste (printre care Business Magazin, Apropo, Maxim, The ONE, ProTV Magazin, ProMotor, Descoperă etc), un cotidian naţional (Ziarul Financiar), şapte ziare regionale şi numeroase anuare şi cataloage.
Iată că astăzi, după un an şi jumătate, Cristian Tudor Popescu demisionează din funcţia de director al cotidianului "Gândul", în urma unor discuţii cu acţionarul majoritar Adrian Sârbu, nu şi din funcţia de simplu ziarist. Motivul “oficial” este că domnul Adrian Sârbu s-a declarat nemulţumit de politica editorială a ziarului, care nu corespunde investiţiilor, potrivit unui comunicat.
"Dl. Sârbu doreşte pentru anul 2008 un set de parametri de performanţă pentru ziar care mie mi se par de neatins în condiţiile rămânerii în categoria quality newspaper, ziar serios. " "Întrucât, ca jurnalist, consider că ziarul 'Gândul' este un ziar bun, nu de puţine ori foarte bun, un ziar independent şi echilibrat din punct de vedere politic, care contează pentru opinia publică, aleg să rămân senior editor la ziarul 'Gândul', responsabil exclusiv pentru textele publicate de mine, atâta vreme cât aceste texte vor fi considerate utile ziarului şi eu, la rândul meu, voi considera că mai pot să semnez în ziarul 'Gândul'".
Redactorul-şef al cotidianului "Gândul", Marius Niţu, a declarat, foarte plastic, într-o intervenţie la Realitatea TV, că "N-o să-i ia nimeni pixul din mână." Mihai Tatulici a declarat la Realitatea TV că demisia lui Popescu înseamnă moartea presei de autor. "Ziarele vor fi făcute de oameni fără nume, sau cu nume mici", iar numele mari ale presei româneşti vor deveni editori seniori sau editorialişti. "Nu vor mai conduce ziare". În locul lor au venit manageri, care pot avea personalitate şi cunoştinţe, dar nu au nume în presă, potrivit lui Tatulici.
Domnul Cristian Tudor Popescu este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, promoţia 1981. Nu se cunosc prea multe despre calitatea domniei sale ca inginer, se cunosc însă destul de multe despre traseul domniei sale ca ziarist de succes. Cristian Tudor Popescu a “învăţat meserie” la "Adevărul", unde a fost redactor-şef adjunct din 1991 până în 1996 şi redactor-şef în perioada 1996 – 2005. Un bun observator al artei ca fenomen, CTP a fost de asemenea, a fost redactor-şef al săptămânalului "Adevărul literar şi artistic" (1996-2000).
Nemulţumit de modul în care s-a structurat conducerea şi managementul ziarului Adevărul, dl. Popescu a fondat cotidianul "Gândul" alături de Mircea Dinescu, la 2 mai 2005, aducând cu sine mulţi ziarişti de valoare: Adrian Ursu, Lelia Munteanu şi Bogdan Chirieac, care au părăsit atunci redacţia cotidianului "Adevărul" în urma unor neînţelegeri cu Ana Maria Tinu.
Iată că istoria a scris ca acest proiect să fie preluat de PubliMedia International şi mă aşteptam ca situaţia de la Adevărul să se repete. Tocmai aveam impresia că mă înşel şi că dl. Cristian Tudor Popescu poate colabora cu o echipă de management care face dintr-un ziar serios un ambalaj menit sa vândă publicitatea din interiorul ziarului. Demisia lui Cristian Tudor Popescu este legată, desigur, şi de faptul că redactorul-şef al cotididianului "Gândul", Adrian Ursu, a anunţat în decembrie că va părăsi publicaţia, iar un alt jurnalist important care a contribuit la înfiinţarea ziarului, Bogdan Chirieac, şi-a dat demisia în noiembrie în urma unor articole apărute în "Evenimentul Zilei".
În ziua de astăzi nu mai există nimic real, totul este o continuă campanie menită să aducă profit. Din păcate, o astfel de reacţie agresivă, din partea tuturor brandurile care există pe piaţă, duce până la urmă într-o lipsă a cererii de produse reale. Probabil că vor dispărea ziarele, revistele, televiziunile, şi toate vor fi înlocuite, treptat, de simple ambalaje pentru reclamele aducătoare de profit. Când nu vom trezi că banii şi prosperitatea nu înseamnă dezvoltare, efectele vor fi deja devastatoare. Iată că vorbim acum de primul efect major, schimbările climaticii.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Dar e normal, chiar daca este jalnic. Gandeste-te ca Patriciu daca vrea poate sa cumpere mai toate ziarele,noroc ca nu poate tine asta secret, si asta e durerea lor, caci atunci manipularea nu ar mai avea limite.
Un exemplu : o cunostinta care nu are timp sa se informeze si nici nu se osteneste(asta e imensa majoritae de votanti) nu a inteles cu Norica, decat ca Basescu face numai scandal, a insultat o femeie, o romanca verde si nevinovata...,
ca Basescu l-a eliberat pe Hayssam(ceea ce nu ar fi imposibil dar nu rezulta din ce se vede cu adevarat) etc.
Cred ca daca as avea 20 ani, numai vazand aceste lucruri si as intelege ca aici trebuie sa lasi orice speranta si m-as duce unde as vedea cu ochii, nu ca pe acolo manipularea ar fi mult mai scazuta, dar oricum legile ar fi mai legi, as trai mai bine si deci poate ca nu m-ar mai interesa salvarea tarii sau a umanitatii.
Uite si tu blogul lui Nastase care desi e mai rasarit decat majoritatea lasa tot ce e important pentru tara in suspans nu-si asuma decat raspunderea vaicarilor si a demagogiei pe care o cunosc bine de la sedintele de partid si invatamant politic(vad ca chiar iti pierzi vremea pe toate blogurile, e clar ca tu trebuie sa traiesti, adica sa mananci si daca nu esti pensionar, intretinut de parinti, sotie sau taietor de cupoane sau adunator de chirii din case etc atunci cineva te plateste, ce faci tu este meritoriu dar nu poate fi facut gratis caci consuma tot timpul.De fapt nu e treaba mea, dar asa se vede si atunci eu ma intreb ce urmareste cel care plateste ceterasii? De fapt cred ca stiu, adica exact tocmai acele chestii naive(aparent) in care eu te oarecum contrez, dar m-am plictisit si de a urmarii toate aceste tehnici de credibilizare, la urma urmei prostii daca sunt prosti n-au decat sa moara pre limba lor, adica pe limba pe care le-o imprumuta ce-i care -i teleghideaza. Spun toate astea la un subiect in care tocmai ca sunt in totalitate de acord cu tine si vreau sa sper totusi ca ma insel in astelalte.

Bibliotecaru spunea...

Îmi aduc aminte de „Ultima oră” de Mihail Sebastian, acolo "eternul capitalist se numea Grigore Bucşan. Din '45 nu s-au schimbat prea multe. :)