miercuri, ianuarie 30, 2008

Politici româneşti


Să presupunem că o hărtie trebuie să ajungă din punctul A în punctul B. Cine ar putea spune că drumul cel mai scurt este o linie dreaptă. Dacă faci hârtia ghemotoc, iată drumul imaginat de politica românească pentru corespondenţa hârtiilor idntre biroul A şi biroul B:

(daţi clic pe ea pentru a vedea şi dinamica drumului parcurs de hârtie)

Un comentariu:

pescarusul argintiu spunea...

Frumoasa extrapolare in zona politicului din cea a retelei neuronale originale !
Daca se obtine si o bucla de feed-back ca in toate sistemele cibernetice corecte in urma corespondentei acestor hartii pe ruta A - B, atunci sistemul chiar functioneaza :)
Problema care s-ar pune ulterior ar trebui sa se refere la eficienta si productivitatea acestui sistem politic, adica exact la reducerea timpilor "morti", de asteptare, prin introducerea unor parametri de reglare adecvati. Sa apelam la modele si studii de caz importate din UE ?