luni, ianuarie 14, 2008

Virtualitatea bibliotecilor virtuale


Recunosc, am fost destul de insistent. Am insistat pe blogul doamnei europarlamentar Gabriela Creţu să aflu situaţia reală a transcrierii electronice a fondului românesc de carte în vederea construirii unei biblioteci virtuale naţionale care să permite descărcarea rapidă şi gratuită a cărţilor în limba română. Insistenţa mea a fost, cred eu, justificată având în vedere că, pe de o parte, există o cerinţă europeană în acest sens şi, pe de altă parte, interesul scăzut faţă de literatură al tinerei generaţii nu trebuie dublat şi de o situaţia de a nu găsi o carte care îţi este necesară. Există o şansă ca gratuitatea şi uşurinţa obţinerii literaturii, plus faptul că este în “trend” folosirea internetului pentru a obţine informaţii, să readucă interesul pentru cultură a tinerei generaţii.
Scriam pe blogul doamnei Gabriela Creţu, un pic melodramatic:
“Eu mă simt mărunt şi chiar sunt mărunt. Încerc să fac şi eu ce pot pentru cultura aceste ţări. Poate nu reuşesc nimic, dar încerc. Dacă un parlamentar însă dă un telefon şi se interesează de o problemă, se mişcă desigur ceva, indiferent dacă parlamentarul este de la putere sau de la opoziţie. Dacă nici un telefon de la un parlamentar nu grăbeşte lucrurile, nu le pune pe un făgaş normal, şi vorbesc aici de impunerea legii, de nimic altceva, cine poate pune lucrurile pe roate. Dacă aş şti că se întâmplă ceva, aş da un email pe zi doamnei Poamă pentru a o întreba în ce stadiul se afla bibliotecă. Şi nu numai ei, tuturor bibliotecilor din ţară. Aş da un email şi domnului academician Eugen Simion ca să întreb de ce a rămas Biblioteca Virtuală a Academiei, de la deschiderea ai (acum 2 ani), la două cărţi, Traian Vuia şi ceva Eminescu, aş da şi la domnul Videanu pentru Biblioteca Virtuală Municipală, şi ea rămasă cu aceleaşi cărţi ca la deschidere, cu mult fast şi speranţă, tot acum 2 sau 3 ani… Digitizarea acestor materiale este un lucru extrem de important.”
Doamna Gabriela Creţu m-a ajutat în acest demers printr-o scrisoare de interpelare către Ministerul Culturii. Aş vrea să-i mulţumesc şi pe această cale pentru faptul că-i pasă.
Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Nr 3653A/17.10.2007
INTREBARE
Adresată: MINISTERUL CULTURII (Bibliotecii Naţionale a României)
1. Dat fiind extinderea tehnologiilor informatice şi internetului precum şi a utilizării lor, în special de grupele de vârstă tinere
2. Ţinând cont de misiunea Bibliotecii Naţionale de promovare a literaturii şi, în general, a culturii româneşti şi universale

Solicităm următoarele informaţii:
1. Care este gradul de digitalizare a colecţiilor Bibliotecii Naţionale?
2. Există un program prin care cititorii să poată avea acces on line la versiunile electronice ale lucrărilor aflate în bibliotecă?
Deputat,
Gabriela Creţu


Iată şi răspunsul venit pe cale oficială la Camera Deputaţilor:
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
CABINET MINISTRU
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
DOAMENI DEPUTAT GABRIELA CREŢU
Nr 3654/31.10.2007

Răspuns la interpelarea nr 3653A/17.10.2007, adresată de doamna deputat Gabriela Creţu, înregistrată la Biblioteca Naţională a României cu nr. 5453/23.10.2007:
1. Biblioteca Naţională a României consideră prioritară modernizarea serviciilor oferite utilizatorilor printr-o politică de informatizare, având o strategie pe termen lung pentru îndeplinirea acestui obiectiv. În ciuda resurselor financiare şu umane insuficiente, Biblioteca Naţională a României a făcut paşi importanţi în această direcţie.
Un demers coerent de numerizare a colecţiilor Bibliotecii Naţionale a României a fost realizat în perioada 2004-2005 prin proiectul Apograf iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor şi finanţat în cadrul programului “Patrimoniu Cultural”, derulat împreună cu Banca Mondială. În cadrul acestui proiect au fost numerizate peste 75.000 de pagini de manuscrise, carte veche, incunabule din colecţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia (filială a Bibliotecii Naţionale a României), precum şi peste 50.000 de pagini de documente valoroase şi rare din Colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a României.
De asemenea, prin eforturi proprii au fost scanate câteva mii de exlibrisuri şi fotografii din colecţiile BNR.
2. Biblioteca Naţională a României pune la dispoziţia utilizatorilor catalogul electronic online care conţine descrierile bibliografice ale documentelor intrate în colecţiile sale începând cu anul 1993.
Documentele digitizate în cadrul proiectului Apograf pot fi consultate pe site-ul Cimec (www.cimec.ro). Celelalte documente în format electronic vor fi accesibile online pe site-ul bibliotecii naţionale, în expoziţia virtuală.
3. Ministerul Culturii şi Cultelor a aprobat iniţiativa privind promovarea unei politici publice de susţinere a realizării Bibliotecii Digitale a României, ca parte a Bibliotecii Digitale Europene.
În cadrul acestei iniţiative, în luna august 2007, la cererea Ministerului Culturii şi cultelor, Biblioteca Naţională a României a realizat un studiu de fezabilitate privind nemerizarea, prezervarea digitală şi accesibilitatea online a resurselor deţinute de bibliotecile din România în vederea elaborării unei politici publice la nivel naţional, în conformitate cu concluziile şi recomandările Comisie Europene. Studiul a urmărit identificarea aspectelor tehnice, juridice, organizatorice şi financiare referitoare la digitizarea resurselor din biblioteci, precum şi propunerea unor soluţii pentru probleme identificate.
În prezent resursele financiare ale bibliotecilor permit numai derularea unor iniţiative izolate, de mici dimensiuni. Pentru derularea unui proiect de numerizare la nivel naţional este necesară atragerea unor fonduri de la bugetul de stat, alocate de MCC, dar şi din finanţări externe.
Priorităţile legate de aspectul legislativ vor duce în prim plan lucrări exceptate de dreptul de autor, lucrări originale realizate în cadrul bibliotecilor, apoi documente pentru care se poate obţine permisiunea de utilizare (abţinerea gratuit sau prin cumpărare a dreptului integral de proprietate de la deţinătorul copyrightului, facilităţi legale pentru biblioteci, licenţe, altele).
Aspectele de ordin documentar în stabilirea priorităţilor de numerizare vor conduce la constituirea unui corpus documentar prioritar, selectat de o comisie special constituită în acest sens.
Biblioteca Naţională a României, prin atribuţiile conferite de cadrul legal, prin structură şi organizare, poate coordona, la nivelul sistemului naţional de biblioteci, activitatea de numerizare şi constituire a Bibliotecii Digitale Naţionale.
Prin toate iniţiativele luate la nivel european este încurajată crearea de conţinut numeric şi constituirea de bază de date pentru o mai bună diseminare a informaţiei, pentru a permite utilizatorilor accesul on-line la resurse, pentru încurajarea procesului de creaţie în format electronic, pentru promovarea şi prezervarea numerică a patrimoniului cultural naţional şi european în format electronic.
România, ca ţară membră a Uniunii Europene poate îmbogăţi memoria culturală colectivă cu un patrimoniu cultural şi ştiinţific de valoare, oferit utilizatorilor de pretutindeni, într-un mod coerent, în concordanţă cu normele europene.
În cadrul proiectului de dezvoltare a portalului de servicii Biblioteca Europeană (The European Library) a fost iniţiat proiectul TELplus (http://www.theeuropeanlibrary.org/telplus). Aceasta a primit aprobarea finanţării de către Comisia Europeană şi va fi finanţat din programul eContentplus al UE pe o perioadă de 27 de luni (1 octombrie 2007 – 31 decembrie 2009). Proiectul este coordonat de Biblioteca Naţională a Estoniei.
Proiectul are şapte programe de lucru, iar cel de-al şaselea (WP6) are drept scop includerea României şi Bulgarie, noile ţări intrate în UE, în The European Library, ca participanţi cu drepturi depline.
Cu stimă,
ADRIAN IORGULESCU
MINISTRUL CULTURII SI CULTELOR



Nu cred să am idei preconcepute, am purces deci la pomul lăudat cu tolba dornică de noutăţi.
În primul rând am căutat în DEX câteva dintre cuvintele primita în răspuns.
NUMERIZÁ, numerizéz, vb. I (reg.) a numerota.
INCUNÁBUL s.n. Tipăritură care datează de la începuturile artei tipografice (înainte de anul 1500); (p. ext.) exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri (româneşti). [< lat. incunabulum – leagăn, cf. engl. incunabulum, fr. incunable].
EX-LÍBRIS, ex-librisuri, s.n. Vinietă aplicată pe o carte, purtând numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviză. – Din fr. ex-libris, lat. ex libris.
Apoi am fost pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României. Ce am găsit acolo relativ la virtual a fost un fragment din LEGEA bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002:
FUNCŢII ŞI ATRIBUŢII
Art. 9 (2) Catalogul naţional partajat şi Biblioteca naţională virtuală sunt coordonate de către Biblioteca Naţională a României.
Art. 12 (1) Biblioteca Naţională a României îndeplineşte următoarele funcţii specifice:
a) conservă, cercetează, dezvoltă şi pune în valoare patrimoniul de documente deţinute în colecţiile sale;
b) organizează Depozitul legal, potrivit legii;
c) depistează, colecţionează, organizează, conservă şi pune în valoare Fondul Documenta Romaniae, constituit din tipărituri şi alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la România şi poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate;
d) organizează şi gestionează Rezerva naţională de publicaţii;
e) în calitate de centru naţional de schimb realizează evidenţa centralizată şi statistica schimburilor internaţionale de publicaţii;
f) în calitate de centru naţional metodologic elaborează şi coordonează metodologia împrumutului interbibliotecar intern şi internaţional, avizată de Comisia naţională a bibliotecilor;
g) în calitate de centru naţional de patologie şi restaurare a publicaţiilor coordonează activitatea din aceste domenii;
h) elaborează şi emite, cu avizul Comisiei naţionale a bibliotecilor, instrucţiuni şi norme metodologice pentru biblioteci;
i) realizează şi coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul naţional de biblioteci;
j) îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
(2) Biblioteca Naţională a României funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.
Art. 13 În subordinea Bibliotecii Naţionale a României funcţionează Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor, cu următoarele atribuţii:
a) realizează controlul bibliografic naţional ca parte a controlului bibliografic universal;
b) elaborează Bibliografia naţională curentă pentru toate categoriile de documente;
c) elaborează, gestionează şi actualizează Catalogul colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, prin participarea contractuală a bibliotecilor din România;
d) atribuie numărul internaţional standard pentru cărţi (ISBN), pentru publicaţii seriale (ISSN), pentru alte categorii de documente şi realizează catalogarea înaintea publicării (CIP);
e) elaborează programe şi metodologii privind informatizarea bibliotecilor din România, avizate de Comisia naţională a bibliotecilor.
Art. 14 Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor se finanţează de la bugetul de stat şi din resurse extrabugetare prevăzute în bugetul Bibliotecii Naţionale a României.

Există un link pe care scrie “Batthyaneum”, la accesul căruia dai de… Pagina in Constructie. Link-ul “Omnia” duce către … Pagina in Constructie.
Pe link-ul “produse şi servicii” există o trimitere către Servicii pentru public. Mi-am zis că aici dau de cărţile virtuale. Dar aici nu e nimic virtual.
Am dat pe catalog on-line, cu speranţă, şi am ajuns pe adresa http://tinsql.bibnat.ro/intro.jsp . Aici deja am ajuns într-un loc cunoscut. Tronează mare două trimiteri către Biblioteca Digitală şi Catalogul Bibliotecii Digitale.
Catalogul Bibliotecii digitale nu duce decât tot acolo. Dau clic şi pe link-ul spre Biblioteca Digitală şi… mă duce spre Catalogul Bibliotecii Digitale. Tot e bine. Să caut o carte… aleg la întâmplare un autor, scriu Preda, selectez serverele şi… încep să aştept. După un timp în vin si rezultatele, aleg Moromeţii, care îmi apare la rezultat ?Morome?tii şi îmi apare o fişă: Titlu carte/colecţie: ?Marin Preda. ?Morome?tii,...
Autor: Preda
Editor: Vitner
Loc, editură, an: Bucure?sti : Editura de Stat pentru literatur?a ?si art?a, 1960.
Paginaţie: In-16 (16 cm), XXII-490 p., portrait. [Don 2856-64]
Note: Biblioteca pentru to?ti. 45
Deţinător: BN France

Cu alte cuvinte am aflat că acea carte există în Banca Naţională a Franţei şi că a fost numerizată. O pot obţine electronic, desigur că nu, dar o pot rezerva la o adică dacă mă duc acolo să o citesc.
Mă gândesc că poate Biblioteca Batthyaneum este virtuală şi caut pe Google. Obţin rapid o fotografie cu o clădire plină de igrasie la parter. Multe referiri la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, nimic virtual.
Caut Proiectul Apograf şi găsesc cu uşurinţă site-ul Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România. Ei nu dau nimic la download, doar despre membrii asociaţilor. Găsesc un link câtre Biblioteca Virtuală care mă duce la vechiul site e-scoală, http://www.x3m.ro/ScoalaOnline/biblioteca/ unde găsesc 30 de cărţi româneşti la download şi alte câteva de limbă străină. Le ştiam de mult timp.
Intru în sfârşit pe www.cimec.ro, un site pe care îl ştiu de mult timp şi care are, este adevărat, câteva lucruri interesant. Aici însă totul este la început şi într-o stare de nemişcare de cel puţin un an, de când l-am descoperit. Probabil că nu ştiţi, cIMeC este Institutul de Memorie Culturală, “Poarta către patrimoniul cultural românesc”. Acesta s-a dorit un portal către întreaga cultură românească. O intenţie lăudabilă şi care ar putea să reuşească dacă vor exista şi voinţe politice. Personal apreciez cel mai mult de pe această pagină CRONICA MUZICALĂ on-line. Desigur, acum sunt la vânătoare de cărţi în format electronic. Intru deci pe Biblioteca digitală. Aici găsesc câteva cărţi grupate în patru domenii: Arheologie, Istorie, Ghiduri, Literatură. Intru desigur pe Literatură şi… 4 cărţi: Revolutiile Valahiei de Anton Maria del Chiaro, Veneţia, 1718 (reeditare electronică), "1907 - din primavară până în toamnă" de Ion Luca Caragiale (reeditare electronică), Scrieri politice de Ion Luca Caragiale (reeditare electronică), Poezii de Mihai Eminescu.
Îmi aduc aminte că mâine e ziua lui Eminescu.
Descoper cu greu http://www.cimec.ro/carte/cartev/default.htm , cotrobăi şi acolo şi găsesc nişte cărţi vechi din care domniile lor nu prezintă decât fotocopia pagini 6, o singură pagină dintr-o carte. Descopăr o lume a nepăsării şi închid, cu nervi, browserul.
Cu un clic am distrus lumea infinit posibilă a virtualului şi am rămas tremurând lângă calorifer în lumea aceasta reală a neputinţei.

10 comentarii:

Anonim spunea...

Si nici nu iti vor raspunde vreodata clar si nici nu vor lua "taurul de coarne", pentru ca au invatat o lectie simpla:
INCURCA-I PE CEI CARE ITI CER CEVA, IN ITELE LEGILOR ROMANESTI SI CU SIGURANTA ORICUI ARE CHEF DE MUNCA II VA TRECE!
Nu rezista nimeni la asemenea incercari!
:(

pescarusul argintiu spunea...

E bine ca lucrurile au inceput sa se miste in aceasta privinta si ca ai reusit sa vezi schimbari "palpabile" in formarea unui patrimoniu cultural virtual... In schimb nu e bine ca in multe domenii domneste netulburata nepasarea, si ca in toate se vede aceeasi trista realitate: lipsa respectului pentru om si nevoile lui.
La cat mai multe carti in format digital, domnule bibliotecar ! Macar aici sa nu mai fim saraci.

@artistu

Daca exista tenacitate si vointa concentrata din mai multe directii si un munte de rabdare, cu siguranta ca cineva "va lua taurul de coarne", si nu numai la propriu, ca la vanatoarea de mistreti de la Balc...

Bibliotecaru spunea...

Comparativ cu fraţii noştri moldoveni care au deja sute, poate mii, de PDF-uri de carte românească, probabil ca suntem săraci.

Darius F spunea...

Te urmaresc demult cu subiectul asta Bibliotecarule si tot demult vreau sa te rog sa ma lamuresti ceva. Poate Ministerul Culturii sau Biblioteca Nationala sau cine o fi sa publice carti PDF gratuite pe net fara a avea acordul autorilor acelor carti? Nu are efect legea copyright-ului si asupra cartilor?

Bibliotecaru spunea...

Aici nu este o problemă importantă. Problema stă asemănător cu difuzarea muzicii în discotecă. Se plăteşte o taxă globală care se împarte drepturilor de autor.
Principiul este în curs de omologare în ceea ce priveşte MP3-urile. Se face download la mp3-ul şi în acel moment există o reclamă pe care o vezi. Din banii de reclamă se plăteşte cel care are site-ul şi dreptul de autor.
Pe de altă parte, în România astfel de comunicare se încadrează drept comunicare publică:
LEGE nr.329 din 14 iulie 2006
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, 6. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 15 va
avea urmatorul cuprins:
„Art. 15. – (1) Se considera comunicare publica orice comunicare
a unei opere, realizata direct sau prin orice mijloace tehnice, facuta
într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se aduna un numar de persoane care depaşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştintelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenica, recitarea sau orice
alta modalitate publica de executie ori de prezentare directa a operei,
expunerea publica a operelor de arta plastica, de arta aplicata,
fotografica şi de arhitectura, proiectia publica a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de arta digitala, prezentarea într-un loc public, prin intermediul înregistrarilor sonore sau audiovizuale, precum şi prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se considera a fir,
publica orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau far
realizata prin punerea la dispozitie publicului, inclusiv prin Internet sau alte retele de calculatoare, astfel încât oricine dintre membrii publicului sa poata avea acces la aceasta, din orice loc sau în orice moment ales în mod individual.”
Trebuie să te gândeşti că editurile au interes la publicarea acestor cărţi în format electronic. Vezi şi ziarele în format electronic.

Bibliotecaru spunea...

Am luat articolul de lege cu copy/paste şi văd că are erori... asta e :)
Probabil că se va da o lege specială. oricum vorbim de o directivă europeană, deci treaba trebuie facută mai devreme sau mai târziu.

Anonim spunea...

@Bibliotecaru,
Si totusi ideea ca din munca mea sa profite numai breasla sau comunitatea si eu poate sa nu am ce manca(sunt asemenea cazuri) mi se pare si nedrept si absolut comunist.
Astept un raspuns nu neaparat aici, poate in fata, ca eu nu am controlul propriilor postari si mai uit sa mai ajung aici.
Asta este o problema ablogurilor care cred ca inca nu e rezolvata sau nu stiu eu ce sa fac?

Bibliotecaru spunea...

Totul este discutabil... îmi închipui că familia celui care a inventat roata este plină de bani. :)
Dincolo de glumă, nu se pune problema ca cel ce face să nu fie plătit, dimpotrivă. Dacă o bibliotecă publică o carte şi câştigă, prin reclama de pe site, 2 cenţi de fiecare carte, din care 1 îl dă la autor, la fiecare milion de cărţi descărcate autorul primeşte 10.000 euro. De la editura, un autor român primeşte mult mai puţin, poate 1000 de euro într-un caz super-fericit.

ADRIAN spunea...

nu sunt direct in domeniu dar stiu ca Cimec chiar a lucrat la scanarea acelor carti pretioase, a fost un program special. Problema cu Cimec, o institutie ce ar fi fost foarte valoroasa daca era pusa la treaba in contextul potrivit, a fost una dintre institutiile care au fost "restructurate" fiind azi (2011) inglobat intr-un centru de perfectionare al MCPN. Subfinantat si subutilizat. Dar nu cred ca ar trebui sa mire pe nimeni caci bugetul culturii este de sub 0,15% din PIB iar asta include si Biblioteca Nationala care taraie un santier de zeci de ani fara sa stie nici acum catre ce finalitate ...

Bibliotecaru spunea...

@ ADRIAN
Aveţi dreptate şi ştiţi bine ceea ce ştiţi. Numai că această instituţie, Cimec, la fel cu celelalte instituţii similare, precum este şi Biblioteca virtuală metropolitană, au avut un mic hei-rup la înfiinţare după care pleosc!, dulce visare spre vremurile bune care au fost.