Declaraţie de presă

---

Declaraţie comună de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a preşedintelui Republicii Serbia, Boris Tadić

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit astăzi, 29 ianuarie a.c., la Belgrad, cu preşedintele Republicii Serbia, Boris Tadić. La finalul întrevederii, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie comună de presă.

Boris Tadić:
„Dragi prieteni,
Bine aţi venit! Mulţumesc domnului preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru vizita în Serbia, în numele unei ţări prietene şi al unui popor prieten care întotdeauna a colaborat cu poporul sârb.
România este un membru foarte important în Uniunea Europeană şi, cu această ocazie, urez bun-venit în Serbia Uniunii Europene! România a avut numeroase succese în ultimul timp, mai ales de când a devenit membru al Uniunii, iar o contribuţie importantă, când e vorba de acest succes, aparţine preşedintelui Traian Băsescu.
Ceea ce doresc să subliniez este atitudinea României faţă de statutul provinciei Kosovo – domnul Traian Băsescu a fost întotdeauna un prieten care înţelege dorinţa Serbiei de a apăra interesele ei legitime şi integritatea ţării. Încă o dată, vreau să reiterez faptul că Serbia nu va părăsi niciodată interesul ei legitim când este vorba de dorinţa ca provincia Kosovo să rămână în teritoriul Serbiei, apărând, în felul acesta, pe toţi cetăţenii – sârbi, albanezi – care se află momentan în Kosovo.
De asemenea, Serbia nu va renunţa niciodată atunci când este vorba de viitorul european, acest viitor fiind calea cea mai bună pentru fiecare cetăţean al Serbiei, indiferent de etnie. În plus, vom face tot posibilul pentru a apăra interesele etniei române din Serbia şi ale etniei sârbe din România. Am stabilit că interesul nostru comun, în acest sens, este ca toţi să trăim sub acelaşi acoperiş european.
Între România şi Serbia există relaţii foarte bune şi sunt foarte fericit că aceste relaţii persistă în perioada în care domnul Traian Băsescu este preşedintele României, iar eu, al Serbiei. Anul trecut am organizat o aplicaţie militară pe Dunăre prin care am dovedit că, împreună, putem să ne apărăm interesele. Astăzi am discutat despre perspectiva extinderii colaborării economice şi în sens european.
Dunărea este un fluviu care ne leagă şi o cale de transport foarte importantă către Europa şi, în sensul acesta, am subliniat importanţa Portului Constanţa ca punct fluvial. De asemenea, pentru a lărgi colaborarea noastră economică, am reiterat intenţia noastră de a contribui la dezvoltarea acestui port şi a creşte investiţiile noastre. Încă o dată, am accentuat importanţa oleoductului Constanţa-Trieste şi vom continua colaborarea pentru acest proiect de însemnătate pentru ambele ţări.
Încă o dată, mulţumesc domnului preşedinte Traian Băsescu pentru vizita efectuată în Republica Serbia, îi mulţumesc pentru prietenia arătată de domnia sa şi de poporul român poporului sârb. De asemenea, mulţumesc preşedintelui Traian Băsescu pentru atitudinea sa în ceea ce priveşte provincia Kosovo, care trebuie să rămână în cadrul Serbiei, cât şi pentru perspectivele îmbucurătoare pe plan economic din relaţiile celor două ţări.
Domnule preşedinte Traian Băsescu, vă rog.

Traian Băsescu:
Bună ziua,
Vă mulţumesc, domnule preşedinte Tadić, vă mulţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o de a vizita Belgradul astăzi şi vă asigur că am venit cu multă plăcere, ca expresie a prieteniei pe care doresc să o arăt eu şi poporul român poporului sârb şi dumneavoastră. Vreau să ştiţi că nu este o formulă de complezenţă, românii au mult respect pentru sârbi, iar eu, ca reprezentant al românilor, cu atât mai mult.
Aş vrea să spun câteva gânduri înainte de o dată extrem de importantă, data de 3 februarie. Părerea mea, ca şi părerea celei mai mari părţi a sârbilor şi a politicienilor sârbi, e că locul Serbiei este în Uniunea Europeană. Pe data de 3 februarie, sârbii vor decide drumul lor către Uniunea Europeană sau vor opta pentru alte soluţii.
Aş vrea să vă spun că, pentru România, cea mai mare realizare de la al Doilea Război Mondial încoace a fost intrarea în Uniunea Europeană. Acest eveniment care s-a petrecut la 1 ianuarie 2007 a dat românilor posibilitatea să circule liber în interiorul Uniunii Europene, a dat tinerilor români posibilitatea să înveţe la universităţi din Uniune la preţuri foarte scăzute. Intrarea în Uniunea Europeană a dat şansa ca 3 milioane de români să lucreze cu salarii foarte bune în statele Uniunii, un număr deosebit în Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie.
Tot acest eveniment este acela care a făcut ca asistenţa nerambursabilă pentru România în următorii 6 ani să fie de 32 de miliarde de Euro, bani care sunt destinaţi construcţiei de autostrăzi, modernizării sistemului de educaţie, pregătirea profesională a oamenilor care lucrează în România, bani destinaţi îmbunătăţirii mediului, destinaţi dezvoltării României – în ansamblul ei.
Intrarea în Uniunea Europeană a făcut ca investiţiile străine să fie o realitate a dezvoltării economiei româneşti. Dar, dincolo de toate aceste avantaje, faptul că România cu cele 22 de milioane de cetăţeni este membră UE a făcut ca românii să se simta în Europa la ei acasă.
Aceste lucruri sunt în faţa sârbilor pe data de 3 februarie: optează să fie parte a marii familii europene sau pot opta pentru o amânare. Vreau să ştiţi că nu vă vorbesc ca un şef de stat care a venit să facă o campanie, nu este treaba mea acest lucru. Am venit ca un om care participă la deciziile Uniunii Europene în calitate de şef de stat şi care ştie perfect ce vă spune astăzi. Am venit în calitate de vecin şi prieten al dumneavostră să vă spun aceste lucruri. Dacă nu aş fi făcut-o, aş fi avut conştiinţa încărcată.
Aş vrea să mai spun un lucru despre Uniunea Europeană: nimeni nu-şi poate apăra interesele europene din afară. În interiorul Uniunii au voce egală Malta, ca şi Germania; în Consiliul European, structura cea mai importantă pentru decizia politică a Uniunii, acolo unde se întâlnesc şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre, deciziile se iau în consens, iar, când vreun stat are o problemă, celelalte 26 trebuie să ţină cont de problema statului respectiv.
În structura de decizie politică a Uniunii Europene, fiecare stat îşi poate rezolva problemele naţionale, de aceea, să ştiţi că drumul Serbiei către o rezolvare a problemelor naţionale este către Uniunea Europeană, către interiorul Uniunii şi nu în afara ei.
Statele din Balcanii de Vest se apropie toate cu viteză tot mai mare de soluţii europene. Croaţia va deveni foarte curând membru al Uniunii Europene, Macedonia, alte state din jurul frontierelor dumneavoastră sunt într-un stadiu avansat al parteneriatului lor cu Uniunea. Acest parteneriat este necesar şi poporului sârb: într-o Europă care se confruntă cu realităţile globalizării, izolarea este lucrul cel mai rău care se poate întâmpla unei naţiuni.
Aş vrea să vă mai spun un lucru şi să-l luaţi în considerare cu cea mai mare seriozitate. Ieri, la Bruxelles, la nivelul miniştrilor de Externe, s-a discutat Acordul de asociere pentru Serbia. Din păcate, nu s-a luat o decizie. Vă asigur că România a susţinut fără rezerve, alături de alte state, luarea unei decizii la întâlnirea de ieri. Am certitudinea că decizia se va lua, probabil, pe data de 7, la noua întâlnire a miniştrilor de Externe, după ce se va constata direcţia pe care poporul sârb doreşte să meargă.
Din acest punct de vedere, din tot sufletul, le doresc sârbilor mult succes pe 3 februarie, pentru că aceasta dată nu va fi un succes al unui politician sau al altuia, pe data de 3 se va decide succesul sârbilor. Le doresc, din tot sufletul, succes!
În ceea ce priveşte relaţia bilaterală, am discutat cu domnul preşedinte multitudinea obiectivelor comune pe care le avem şi care v-au fost deja prezentate, fie că vorbim de proiectele comune pentru Portul Constanţa, pentru Dunăre, oleoductul Constanţa-Pancevo-Trieste sau alte proiecte. Sunt convins că parteneriatul nostru nu numai politic, dar şi economic se poate dezvolta foarte bine în perioada următoare.
Ca să nu rămână nici un dubiu pentru nici un ziarist sârb sau român, pentru nici un cetăţean sârb sau român, aş vrea să ştiţi că, pentru poziţia noastră legată de Kosovo, pentru sprijinul pe care-l acordăm Serbiei în orice împrejurare, România nu cere nimic. Este doar dorinţa şi interesul nostru ca un popor care ne este vecin şi prieten şi pe care îl respectăm să-şi ia drumul definitiv către Europa din care face parte şi nimeni nu poate pune sub semnul întrebării dreptul sârbilor de a fi parte a Europei unite. Mai spun încă o dată, pentru poziţia noastră similară cu cea a Guvernului de la Belgrad legată de Kosovo, pentru sprijinul politic pe care îl acordăm Serbiei, noi nu cerem nimic.
Vă mulţumesc!”