Am căutat peste tot acea mapă (dosar) profesional. Deşi presa a dat de el, ca simplu cetăţean se pare că nu am acces la un asemenea document. Nu am ce face şi iau ca reper informaţia deja prelucrată prezentată pe site-ul NewsIn.
Prima “lovitură” din dosar se referă la o notă explicativă pe care domana Norica Nicolai (Clinici) a oferit-o în cazul înfierii unui copil. La o lună de zile după acest eveniment, a cerut transfer.
Ziua la care este datată nota: 29 Iunie 1991. Conflictul de interese este că doamna procuror a reprezentat un cetăţean străin în instanţă deşi era, în acea vreme, procuror.
"Nu am cunoscut că nu pot face acest lucru pe care l-am făcut ca persoană particulară şi nu ca procuror", scria Clinci Norica.
Cetăţeanul străin este american şi se numeşte Patricia Ellen Long, iar minorul ce urma să fie înfiat se numeşte Mădălina Bugină.
Pentru că, nu-i aşa, “cumetria” este cuvântul de ordine în România, doamna Nicolai scria în acea notă informativă că Patricia Ellen Long nu era propriu-zis o clientă ci o cunoştinţă pe care o cunoştea din 1990, pe care, de altfel, a şi vizitat-o la domiciliu.
"În aprilie 1991, doamna Long a trimis o procură prin care m-a autorizat să îi reprezint interesele într-un proces de adopţie. Actele au fost pregătite de domnul Eugen Man, avocat din Bucureşti, iar eu am participat la instanţă, la Tribunalul judeţean Călăraşi unde am pus concluzii în fond".
Sentinţa civilă din 4 iunie 1991 consemnează faptul că Norica Clinci a solicitat admiterea acţiunii şi încuviinţarea înfierii.
Procurorul de şedinţă, Elisabeta Pucheanu, a depus de asemenea o notă prin care a afirmat că, a fost de faţă atunci când procurorul Clinci Norica a pus concluzii în dosar şi a fost întrebată de ce nu a informat pe procurorul şef al judeţului despre această situaţie. Răspunsul a fost : "M-a informat că despre această situaţie cunoaşte procurorul şef, Duşe Dan, şi procurorul şef al judeţului."
Pe 22 iulie 1991, procurorul Norica Clinci a adresat Procuraturii Generale o cerere de transfer de la Procuratura locală Olteniţa în funcţia de jurist consult la S.C. Agrotransport S.A
Aprecierea profesională a doamnei procuror Norica Nicolai este excelentă, 9 calificative "foarte bine" şi unul "bine" la profilul profesional şi 6 calificative "foarte bine" la profilul moral. Data aprecierii: 13 martie 1991.
Cea de a doua “bilă neagră” observată de preşedinţie este legată de erori de procedură care au permis anchetarea unei persoane nevinovate. Totodată, se poate vorbi despre un conflict de interese, adică reprezentarea unui cetăţean străin.
"Astfel, în anul 1987, doamna Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată. După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Sursa citată mai precizează că "în loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată". Acest lucru ar fi dus la situaţia, se mai arată în comunicat, ca făptuitorul real să nu beneficieze de dreptul la apărare, nefiind audiat şi intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. "Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale", mai susţine Preşedinţia.
(Ştirea NewsIn a avut ca Reporter: Mihai Boeru, Editor: Bianca Toma)
Eu nu mă mai mir de multe lucruri. Orice ar spune doamna Nicolai despre dosare de securitate şi alte astfel de catalogări, “scripta manet”. Din tot dosarul mie nu-mi rămâne în cap nimic altceva decât că un procur din România a invocat în apărarea sa faptul că nu cunoştea legea. Un astfel de lucru este peste măsura înţelegerii mele. Adică, conform legii, un cetăţean care nu are absolut nici un mijloc de informare nu poate invoca necunoaşterea legi, mai mult, după cum am mai spus, legile României sunt destul de inaccesibile omului de rând. De cealaltă parte, un om plătit de statul român, adică de bugetul la care contribuie toţi cetăţenii cu venit, să cunoască şi să aplice legile în România, tocmai acest om care ar trebui să fie cel ce ştie legea în România, să invoce necunoaşterea legilor. Ce mai urmează, alergători de fond care să nu cunoască să meargă, electricieni care să nu ştie ce este curentul electric, preşedinţi care să ignore şi să nu cunoască Constituţia României. Nu este tristă România?
Ascultam ştirea aceasta şi mă gândeam la părinţii care intervin la doamna profesoară cu un buchet de flori pentru a avea copilul lui o notă mai mare. Mulţi zic că-şi ajută copilul astfel, mulţi cred ca propulsarea “peste rând” este un ajutor. Iată însă că acel copil care arde etapele practicii normale, care ocoleşte furcile caudine în loc să le înfrunte, ajunge într-un post unde chiar trebuie să facă ceva. Ajuns acolo, va ridica din umeri.
Am preţuit-o pe doamna Norica Nicolai ca fiind ultima fărâmiţă cu adevărat liberală din PNL. Nu mi-a schimbat această impresie nici Traian Băsescu, nici politica liberală, nici mapa profesională sau cum s-o numi acest dosar de cadre. Am descoperit chiar că undeva în domnia sa există o sensibilitate umană, o sensibilitate care o ridică peste dl. Orban, de exemplu, sau dl Tăriceanu. Totuşi ceva nu este firesc în această imagine, începe să se vadă că sub fard stau cearcăne… Am obosit să mă mai încred în oameni şi să constat că mă dezamăgesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu