Surse din Uniunea Democrată Maghiară Din România (Romániai Magyar Demokrata Szövetség) spun că Maghiarii români sunt în momentul în care trebuie să se pregătească pentru alegerile locale în hainele valorilor europene, cu inima deschisă şi dialogul la îndemână. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul şedinţei CRU (Consiliului Reprezentanţilor Unionali) de la Târgu-Mureş.
Dialogul cu toate segmentele importante ale societăţii maghiare din Transilvania, cu membrii marcanţi ai societăţii civile, cu exponenţii intelectualităţii şi ai bisericii, cu membrii corpului didactic, este imperativ pentru UDMR, este părerea preşedintelui partidului, dl. Béla Markó. Domnia sa a mai arătat că aceste lucruri sunt o condiţie pentru păstrarea rezultatelor alegerilor trecute şi, de ce nu, îmbunătăţirea rezultatelor obţinute cu acea ocazie. Câştigarea localelor este un obiectiv cu atât mai important pentru maghiarii din România cu cât condiţiile europene oferă posibilitatea unor avantaje şi oportunităţi mult mai mari decât în trecut şi, în consecinţă, cu atât mai mare este nevoie de aleşi cu o bună pregătire. În cazul UDMR, pregătirea candidaţilor trebuie să se instituie în condiţia alegerii lor de către partid.
Consiliului Reprezentanţilor Unionali a pus în discuţie criteriile şi metoda de desemnare a candidaţilor pentru locale şi a stabilit termenul acţiunii de alegere a candidaţilor pentru luna mai. Consiliul a mai stabilit drept directive generale întinerirea candidaţilor, aportul feminin în structurile alese în administraţia locală, pe de o parte, dar şi că este la libertatea organizaţiilor teritoriale să stabilească dacă alegerile preliminare vor fi cu urne fixe, mobile sau cu electori. Conducerea UDMR este destul de tânără, nu cred că se pune prea pregnant problema întineririi. Una din problemele prezente ale UDMR-ului este că nu prea are reprezentanţi femei. Iată de ce accesul femeilor în zona decizională este deosebit de important.
Problema scorului UDMR este principala prioritate a anului 2008. Pentru aceasta, candidaţii trebuie să fie sub semnul dorinţei unanime a maghiarilor din teritoriu. UDMR a intrat într-o nouă perioadă democratică. Miza nu este cine anume este candidatul UDMR, ci că acel candidat desemnat să câştige alegerile, a atenţionat preşedintele Uniunii. În acest scop trebuie să purtăm dialog cu toate segmentele importante ale societăţii maghiare, cu societatea civilă, cu intelectualitatea, cu bisericile, cu pedagogii. Va continua dialogul şi cu grupările politice din afara UDMR, dar pentru asta trebuie să ştim cu cine se poate, cu cine trebuie să purtăm acest dialog, a menţionat Béla Markó, adăugând că până când organizaţiile în cauză nu caută decât confruntarea, Uniunii îi este foarte greu să poarte un dialog real.
Făcând referire în acest fel la stările tragicomice ale politicii interne din România, Béla Markó a spus: “Caragiale trăieşte!”. Dincolo de observaţia devenită platitudine în România, domnul Béla observă corect faptul că, evident, clasa politică din România suferă astăzi de miopie şi duce o luptă oarbă pentru atribuţii care asigură puterea, fiind astfel incapabilă să se concentreze pe problemele reale ale ţării, problema minorităţilor, problemele sănătăţii, învăţământului, descentralizării, să acorde atenţie problemei Kosovo, sau problemelor atât de importante din punctul de vedere al economiei ca cele energetice. În această zarvă continuă UDMR nu trebuie să greşească direcţia, să piardă din vedere ţelul, priorităţile reale: demnitarii maghiari lucrează stăruitor în guvern şi de-acum şi în Parlamentul European – a arătat preşedintele UDMR, în opinia căruia nu este întâmplător că politologi de elită au plasat în revista „22” pe toţi trei miniştrii UDMR în fruntea miniştrilor din Guvernul Tăriceanu. Béla Markó a atras atenţia şi asupra faptului că în timp ce europarlamentarul independent, László Tőkés, luptă încă doar pentru soluţionarea propriei situaţii în Parlamentul European, cei doi parlamentari ai UDMR, Csaba Sógor şi Gyula Winkler, au dobândit locuri şi roluri importante în grupul europarlamentar al României şi în comisiile de specialitate ale PE, reuşind deja să formuleze obiective importante în domeniul drepturilor minorităţilor, dezvoltării regionale, al comerţului exterior. În context, Béla Markó a menţionat că Gyula Winkler a ridicat deja, nu fără ecou, problema actualelor regiuni de dezvoltare, informând că UDMR urmăreşte reorganizarea acestora. În vreme ce UDMR lucrează şi slujeşte obiectivele şi cauza comunităţii, László Tőkés luptă încă pentru soluţionarea situaţiei sale şi are nevoie de ajutor. Este plin de învăţăminte că László Tőkés continuă să solicite sprijin şi susţinere preşedintelui Traian Băsescu şi Partidului Democrat-Liberal. Sper că iluzia că Traian Băsescu şi PD-L lucrează pentru noi, se va risipi cât de curând – a spus preşedintele UDMR. CRU a retras, cu largă majoritate de voturi, 6 voturi împotrivă şi 12 abţineri, sprijinul politic deputatului Tibor T. Toró, pentru faptul că în campania pentru alegerile europarlamentare din 25 noiembrie a dus o campanie în favoarea candidatului independent şi împotriva propriei sale organizaţii, UDMR. În dezbaterea acestei chestiuni marea majoritate a celor care au luat cuvântul a optat pentru retragerea imediată a sprijinului politic, iar unii s-au pronunţat pentru amânarea deciziei. În cuvântul său, preşedintele UDMR, Béla Markó, a arătat: „Pentru mine este o chestiune de etică faptul că în discuţiile pe care le-am avut cu domnia sa, Tibor T. Toró a spus altceva, şi nu adevărul, în legătură cu felul în care s-au desfăşurat negocierile cu László Tőkés, dar asta este problema mea.” Béla Markó a arătat că după ce a fost discutată în cadrul grupului parlamentar al UDMR, chestiunea a fost ridicată şi în şedinţa precedentă a CRU. „Atunci s-a cerut amânarea deciziei. Dar chestiunea trebuie tranşată. Aici este vorba de faptul că din punct de vedere politic cineva nu a luat poziţie alături de UDMR, ci împotriva ei, şi în pofida acestei opţiuni ar dori să se bucure, în continuare, de încrederea noastră.” Béla Markó a recunoscut că uneori e bine ca lucrurile neplăcute să fie amânate, în UDMR nici nu era un obicei să i-se retragă încrederea cuiva, dar se ştia de luni de zile că există o problemă gravă în ce priveşte un coleg de-al nostru. „Am discutat de mai multe ori cu colegul Tibor T. Toró după campania pentru europarlamentare, cunoscând deja rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Au fost discuţii în grupul parlamentar, şi aici, în precedenta şedinţă a CRU. Eu zic că UDMR a fost întotdeauna o organizaţie elastică, deschisă. Deci, dacă cineva a greşit, a văzut unele lucruri în mod eronat, avea ocazia să-şi corijeze poziţia. Dar Tibor T. Toró continuă să susţină cu încăpăţânare că poziţia sa corectă este aceea de a duce campanie împotriva UDMR, şi de fapt el nu sprijină UDMR-ul, ci grupările opuse Uniunii. Din acest moment avem de-a face cu o chestiune politică, dar şi morală. Căci cum am putea cere cuiva să lucreze pentru această organizaţie, pentru comunitate, dacă investim încredere şi în cei care nu numai că nu lucrează pentru Uniune, ci acţionează împotriva ei. De aceea cred că aceasta este o decizie politică. Nu putem avea încredere în cineva care de fapt nu sprijină Uniunea” – a subliniat preşedintele UDMR, Markó Béla. În cadrul şedinţei au fost aleşi membrii Biroului Permanent al CRU, ai Comisiei de Supraveghere a Statutului Uniunii şi au fost adoptate regulamentele de funcţionare ale Consiliului Aleşilor Locali şi Prezidiului Executiv. Înaintea şedinţei CRU, în cadrul unei festivităţi au fost decernate – pentru a şasea oară – premiile „Bradul de Argint” unui număr de 25 de persoane. (aceste informaţii se regăsesc pe site-ul UDMR)
Ziarele din Ardeal şi nu numai, văd în UDMR un curent al schimbării, al înnoirii. Înnoirea visează, în principal, depăşirea stadiului de “platformă geografică” concomitent cu reorganizarea Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU) al UDMR, "miniparlamentul maghiarilor" cum i se mai spune. Senatorul UDMR Peter Ekstein-Kovacs visează la un UDMR care nu este împărţit pe criterii geografice ci pe criterii ideologice: social-democraţi, conservatori şi liberali. Domnul senator consideră că trebuie trecut de la simplele interese regionale la interese politice, astfel încât să existe o discuţie reală în cadrul partidului şi nu una antagonică. În cazul unui “for politic de dezbatere care se organizează pe regiuni, din Secuime sau din Oradea, etc. cum să faci o discuţie politică între cei din Oradea şi Târgu Mureş? Este haios", spune senatorul.
Părerea domnului Gyorgy Frunda este destul sensibil asemănătoare. Domnia sa consideră că "la nivelul CRU, fracţiunile nu ar trebui să fie teritoriale, ci ar trebui să fie ideologice. Cred că trebuie să aibă loc o mutare, nu e normal ca să se lupte Partiumul, deci vestul ţării, cu Secuimea. Cred ca în acest sens într-adevăr trebuie să aibă loc o schimbare".
Preşedintele executiv al Uniunii, domnul Kelemen Hunor spune însă un “nem” răspicat. Domnia sa susţine că "organizaţiile teritoriale nu vor dispărea", iar "cine se gândeşte la o astfel de soluţie, înseamnă că nu cunoaşte UDMR sau îl cunoaşte foarte superficial". Atacul este vizibil către ceilalţi doi oficiali ai partidului.
Din ce constat eu, poate mă înşel, UDMR are în interiorul lui două curente principale, plus altele mai mici extremiste. Primul curent susţin modalitatea picăturii chinezeşti pentru a obţine drepturi suplimentare pentru populaţia maghiară din România. Persuasiunea moderată este un mijloc benefic al acţiunii unei minorităţi, în primul rând pentru că nu alertează partea extremistă a majorităţii. Cel de al doilea curent este reprezentat de cei care doresc o explozie a naţionalismului maghiar şi este reprezentat de latura extremistă a UDMR. Până acum dreptatea a fost de partea moderaţilor. Iată însă că alegerea pastorului Tokes a dat din nou frâu liber părţii extremiste convinsa “că se poate”. Probabil că rezultatul alegerilor interne din partid, desemnarea candidaţilor, va stabili care dintre cele două forţe va fi mai puternică.
Pentru că domnul Kelemen Hunor pare a fi din ce în ce mai important în structura UDMR, iată câteva date despre domnia sa:
Nume/Prenume: KELEMEN Hunor
Adresă: Com. Cârţa, jud. Harghita
Data naşterii: 18.10.1967
Experienţă profesională:
Deputat, membru al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, chestor (din februarie 2005)
Secretar de stat la Ministreul Culturii şi Cultelor
Redactor Revista Korunk, Cluj Napoca, str. General Eremia Grigorescu nr.52
Redactor şi moderator radio la Studioul teritorial Cluj, Str. Donath nr. 160
Licenţiat în filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Istorie-Filosofie
Licenţiat în medicină veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole, Cluj Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară
3 comentarii:
By the way: o analiza privind respectarea minoritatii romanesti in tarile care inconjoara Romania gaseste satisfactaoare numai situatia surorii noastre din UE adica Ungaria.
Adresa este:
http://www.centruldestudii.ro/csrr/
Părerea mea este că, în acest moment, relaţiile de orice natură cu Magyar Köztársaság (Republica Maghiară) sunt, paradoxal, mai strânse decât cu Republica Moldova. "Fraţii" moldoveni de peste Prut par a dori să-şi uite provenienţă de lângă Carpaţi şi se apropie mai mult de Moscova. Cei ce vin în România nu o fac dintr-un avânt de latinitate ci pentru valoarea economică a deranjului. Nu vorbesc, desigur, în termeni absoluţi.
Din pacate asa este.
Trimiteți un comentariu