Uniunii Scriitorilor din România anunţă dispariţia, după o viaţă împlinită, a scriitorului Vintilă Corbul. Romancierul a decedat la locuinţa sa de lângă Versailles, la vârsta de 91 de ani. Grav bolnav, Vintilă Corbul a fost internat, timp de câteva luni, la o clinică din oraşul francez Rocquencourt (în Yvelines, în apropiere de Versailles).
Vintilă Corbul, (n. 26 mai 1916 - d. 30 ianuarie 2008), numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu, a fost un scriitor român contemporan şi autor de scenarii de film, care s-a stabilit în Franţa în 1979, unde a publicat romanele sale pline de succes.
Vintilă Corbul s-a nascut la 26 mai 1916 si provine dintr-o familie foarte bogată. Sofia, mama acestuia deţinea acţiuni la diverse bănci şi studiouri de film americane, motiv pentru care vizitele în America erau experienţe curente. Constantin Popescu Corbul, tatal adoptiv al autorului, provine dintr-o familie de nobili; detinea multe proprietăţi în Bucureşti şi în ţară, podgorie la Drăgăşani şi chiar un grajd cu cai de curse. Lui Vintilă Corbul i s-a sugerat de către părinţi că tatăl său vitreg este de fapt tatăl natural. C.P. Corbul s-a căsătorit cu Sofia, mama lui Vintilă, după divorţul acesteia de Mihail Economu, şi i-a adoptat imediat copilul. Astfel se explică numele complet al autorului: Vintilă Dumitru Economu Popescu Corbul.
Deşi visa să devină ambasador, la îndemnul părinţilor, Vintilă Corbul urmează cursurile Facultăţii de Drept şi devine magistrat. În paralel, pentru a-şi alimenta propria pasiune, urmează Facultatea de Litere şi Filozofie - secţia Istorie. La doar 23 de ani, imediat după absolvirea facultăţii, Vintilă Corbul se angajează judecător.
Fiind un "răzvratit" se căsătoreşte cu Ana Stoenescu, fata unui simplu muncitor.
Vintilă Corbul a fost, în al 2-lea Război Mondial, locotenent de artilerie antiaeriană şi, ulterior, pilotul comandantului forţelor aeriene române.
Câţiva ani mai târziu se căsătoreşte cu Ioana Sân-Giorgiu., fiica renumitului scriitor Ion Sân-Giorgiu, ce fusese judecat şi condamnat la moarte de regimul comunist. Ioana Sân-Giorgiu a fost dată afară de la Conservatorul de Arte Dramatice şi se vede obligată să se angajeze muncitoare necalificată într-o fabrică de cuţite. Pentru a-şi completa modestul venit, tanara familie începe să traducă opere literare din limbile franceză şi engleză.
Din cauza condiţiilor grele de muncă, Vintila Corbul se îmbolnăveşte de tuberculoză oculară, intră în concediu medical şi rămâne acasă. În perioada de aproape 2 ani în care îşi tratează boala, începe din nou să scrie la aproape 30 de ani de la apariţia ultimului său roman. Romanele sale au mare succes de librărie. Idolii de aur - Dinastia Sunderland-Beauclair (3 volume) dă startul succeselor, cartea fiind editată mai târziu în franceză şi poloneză. Din acel moment nu a mai fost nevoit să se angajeze.
În timp ce scria Căderea Constantinopolelui, cartea ce îl va lansa definitiv, Vintilă Corbul primeşte o lovitură foarte puternică. Ioana moare răpusă de cancer la numai 35 de ani, iar autorul este marcat definitiv şi nu se mai căsătoreşte niciodată.
Romanele lui Vintilă Corbul erau cele mai vândute cărţi ale timpurilor comuniste, iar încasările uriaşe de pe urma acestora susţineau opere falimentare ale altor autori. Încasările din comercializarea titlurilor erau atât de mari încât, dacă ar fi primit orice procent decent din vânzări, aşa cum se practică astăzi, Vintilă Corbul ar fi fost unul dintre puţinii milionari ai anilor ‘60-‘70 şi, oricum, singurul dintre scriitori. Era totuşi plătit cu sume uriaşe pentru acea perioadă, încasând între 100.000 şi 300.000 de lei pe titlu, în condiţiile în care un salariu de director ajungea la doar 4.000-5.000 de lei pe lună.
Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada, ajutaţi de fostul ministru de externe Ştefan Andrei şi de soţia acestuia, cunoscuta actriţă Violeta Andrei.
S-au mutat într-un mic orăşel cochet, lângă Paris iar Vintilă Corbul a locuit până la moarte în acelaşi loc în care s-a stabilit. Multe dintre titlurile sale au fost editate in franceza, poloneza, rusa, araba.
Deşi locuia în Franţa de aproape 30 de ani, nu şi-a pierdut deloc accentul şi vorbea româneşte cu mare uşurinţă.
A inceput sa scrie inca din adolescenta Babel Palace scris la 16 ani si Sclavii pământului este al doilea roman scris de Vintilă Corbul, la numai 18 ani, şi ultima carte publicată înainte de a fi trecut de către comunişti pe lista scriitorilor interzişi.
Căderea Constantinopolelui este creaţia cu cel mai mare succes al lui Vintilă Corbul şi, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare. A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franţa a fost difuzată şi sub formă de teatru radiofonic.
Cenuşă şi orhidee la New York este prima carte apărută cu semnăturile Vintilă Corbul şi Eugen Burada şi pune bazele unei colaborări de aproape 29 de ani. Este unul dintre romanele care i-au supărat pe comunişti din cauza descrierii atrăgătoare a lumii capitaliste, fiind trecut pe lista neagră de regimul Ceauşescu. Primul tiraj de 160.000 de exemplare fiind epuizat într-o singură săptămână. A scris scenariile filmelor Nea Mărin Miliardar, Revansa, Un comisar scuza, Duelul - filme regizate de Sergiu Nicolaescu. Un clasament realizat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin Miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile. Pelicula a fost vizionată de nu mai puţin de 14,6 milioane de români şi are, de departe, cea mai mare cotă de popularitate în rândul telespectatorilor ultimelor două generaţii
Bibliografie
* Cenuşă şi orhidee la New York, cu Eugen Burada
* Cavalcadă în iad, - 2 volume, închinate tatălui autorului, Generalul Constantin P. Corbul şi participării României la cel de-al Doilea Război Mondial
* Căderea Contantinopolelui - 2 volume
* Dinastia Sunderland - Beauclair - Idolii de aur - 3 volume
* Asediul Romei 1527 - 2 volume
* Dinastia Sunderland - Beauclair 2 - Păsări de Pradă - 3 volume
* Uragan asupra Europei, cu Eugen Burada
* Salvaţi-mă! Sunt miliardar
* Sclavii pământului
* Babel Palace
* Roxelana şi Soliman, cu Eugen Burada
* Oameni în Rolls-Royce, cu Eugen Burada
* Iubirile imposibile ale lui Petronius
* Casa din Cherry Street
* Hollywood - infernul viselor
* Groaza vine de pretutindeni, cu Eugen Burada
* Sunt regele Franţei! Regele Soare!
* Împărateasa fără coroană
* Calea ducesei, cu Eugen Burada
* Plângi, plângi, balalaikă, cu Eugen Burada
* Atenţie! Los Angeles va sării în aer
* Mafia şi miliardarii
* Extaz, moarte şi rock'n roll
* Miliarde şi picioare lungi
Sursa: Prefata la Opere Complete, Colectia Adevarul, Bucuresti, 2007 (wikipedia)
7 comentarii:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca. Eram rude...
In prima faza comunista a trait in casa lui din Isvor 101 azi demolata, o viata foarte grea, tatal sau generalul fiind in puscarie fiindca complotase cu alti fosti vanzatori de loz in plic si verzi de batranete.
A ajuns dupa ce a spalat WC in cadrul ICAB sa aibe post de bacalaureat(avea trei diplome universitare)
Ulterior a iesit la lumina si a si parasit tara prin 1980 stabilindu-se la Paris.
Scuza-ma ca am mai scris cele de mai sus caci m-am blocat si nu am continuat sa citesc CV ul prezentat si vad ca stii lucruri pe care nu le stiu multi despre el pe care eu le condfirm.
Pot totusi sa adaug ceva:
Ioana(Boby) moare in ianuarie 1969(asa este avea numai 35 ani) de cancer uterin, dupa aproape doi ani de suferinta. A murit in clinica unei alte rude a noastre Dr Chiricuta de la Cluj, unde a refuzat o operatie care ar fi paralizat-o, daca scapa, de la mijloc in jos.
Este inmormantata la Belu, unde in alta locatie este inmormantata si mama ei(Bebe) o frumusete a Bucurestiului interbelic.
Completările sunt binevenite!
Pacat ca nu m-a luat Plupy cu el in Franta, ca scapam din tara asta de borfasi si de jigodii.
Acum este prea tarziu,in 90 am fost pacalit cateva zile de niste asasini si am ramas crezand ca o sa-i inving. Au invins ei, Fratia Securitatii formata din valetii servitorilor KGBistilor sovietici.
Pacat...condoleante ion adrian! frumos articol bibliotecare!karina
Trimiteți un comentariu