Briefing de presă susţinut de primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu la finalul şedinţei de Guvern
Sarcina elaborării planurilor strategice, prevăzute în metodologie, revin exclusiv ministerelor şi SGG. Acestea vor elabora componenta de programare bugetară în conformitate cu hotărârea pe care am aprobat-o astăzi. Dl. secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, este aici pentru a vă da mai multe elemente pe acest subiect, care, neatractiv jurnalistic, este extrem de important, în aşa fel încât să creăm acest element fundamental de predictibilitate al politicilor publice care în România a lipsit foarte multă vreme.
Un al doilea lucru la care doresc să mă refer este nota întocmită de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse referitoare la proiectul pentru readucerea în ţară a cetăţenilor români care lucrează în Spania şi Italia. Cu ceva timp în urmă am însărcinat Ministerul Muncii pentru a prezenta un set de măsuri care au fost incluse astăzi într-o notă, pe care am şi aprobat-o. Dorim să stimulăm reîntoarcerea muncitorilor români din Italia şi Spania, pentru că există o serioasă problemă de lipsă de forţă de muncă pe piaţa muncii din România. Nivelul şomajului a coborât la 4%, cu toate că în sondaje, remanent, există încă o percepţie legată de necesitatea creării de locuri de muncă. Anul trecut în România au fost create peste 170.000 de locuri noi de muncă. Avem un nivel de şomaj foarte scăzut. Eu consider că este de dorit şi este necesar, pentru a putea susţine ritmul de creştere economică ridicată, să atragem forţă de muncă. Iar forţa de muncă care în acest moment se află în Italia şi Spania, poate să îţi găsească locuri de muncă bine plătite în România. Acţiunile concrete le veţi vedea de îndată ce nota va fi publicată.
Prima acţiune concretă: peste 10 zile, pe 23 februarie, la Roma va avea loc o bursă a locurilor de muncă din România. Autorităţile române vor merge la Roma pentru a prezenta muncitorilor români de acolo – vor merge împreună cu angajatori români din domeniul construcţiilor –oferta care include peste 1.500 de locuri de muncă pe durată nedeterminată în România. Angajatorii, pe lângă locul de muncă, salariu, oferă şi alte bonusuri: tichete de masă şi cazare. Am convenit care vor fi modalităţile. Vom utiliza presa de limbă română din Italia şi Spania pentru mediatizarea acestor acţiuni pe care le întreprindem. Vom utiliza ambasadele, consulatele, toate site-urile Ministerului de Externe şi ale Ministerului Muncii, toate vor avea un link care să ducă către această ofertă de locuri de muncă, care nu se referă doar la domeniul construcţiilor. În Italia, cel puţin, reprezentanţii întreprinzătorilor italieni din România, unii din presă, doresc să se asocieze şi vor participa la acest proiect. Companii mari, precum Pirelli, susţin acest proiect, ţinând cont de lipsa de forţă de muncă pe care o avem în România şi care trebuie acoperită şi cu cei care doresc să se reîntoarcă.
Nu îmi imaginez sau să nu ne imaginăm că toţi cei un milion de români care sunt astăzi în străinătate şi lucrează vor reveni acasă. Probabil că unii şi-au găsit condiţii foarte bune de muncă, de locuire şi unii vor hotărî să se stabilească în acele ţări. Eu cred că este un mare beneficiu pentru români, astăzi, pentru generaţiile mai tinere şi de adulţi, că pot să îşi permită o astfel de decizie. Este un avantaj care decurge din calitatea de ţară membră a UE şi de libertatea de care cu toţii ne bucurăm. Dar, poate să pară surprinzător, cred că mulţi dintre românii care astăzi muncesc în străinătate ar putea să câştige mai bine venind astăzi în România.
Tot astăzi am aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care va aduce reparaţii morale şi materiale persoanelor persecutate din motive politice, care au participat la revoluţia muncitorească anti-comunistă din 15 noiembrie 1987 şi urmaşilor celor decedaţi. Această categorie de persoane va beneficia de prevederile legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989. Vor avea un statut similar. Doresc să vă subliniez că numărul celor care vor beneficia de prevederile actului normativ este de aproximativ 150 de persoane. Acestea sunt lucrurile principale la care doream să mă refer.
Reporter: Ne-aţi putea spune dacă a acordat astăzi Executivul ajutoare pentru familiile din Mateeşti ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Şi am să vă explic şi de ce. Informaţiile preliminare primite de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative indică faptul că locuitorii din acea zonă au mai fost odată despăgubiţi pentru a-şi construi case. Nu este pentru prima dată când acea haldă de steril este în pericol să se prăbuşească peste casele lor. Trebuie să vedem o situaţie exactă, la zi, şi în funcţie de aceasta vom putea să acordăm despăgubiri sau vom acorda numai ajutoare la nivel de urgenţă aşa cum am făcut şi în alte zone care au fost afectate de diferite calamităţi. Pentru aceeaşi casă pe care nu au demolat-o şi au rămas să locuiască în ea nu putem să acordăm despăgubiri de două ori.
Reporter: Cum vedeţi refuzul preşedintelui în privinţa revocării ministrului Apărării pentru portofoliul de la Justiţie ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să fac acum un lung comentariu. Cred că aceste subiecte trebuie tratate în cadru legal şi instituţional. Aştept decizia Curţii Constituţionale şi pe baza deciziei voi formula propunerile în conformitate cu Constituţia şi legile în vigoare. Cred că primul-ministru are anumite prerogative pe care are tot dreptul să şi le exercite, precum şi preşedintele are prerogativele lui. Desemnarea miniştrilor ţine de competenţa primului-ministru. Preşedintele are conform Constituţiei anumite obligaţii şi, anume, de a semna decretele de revocare şi de numire în funcţie.
Reporter: Ce aţi discutat aseară cu liderul PSD, Mircea Geoană ? V-a cerut acesta, din nou, să vă daţi demisia de onoare? Aţi discutat de anticipate?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu văd că este un subiect care a început să circule şi să fie speculat. Am mai spus odată. În plan politic, opoziţia are oricând posibilitatea să folosească instrumentele parlamentare, care sunt si politice: de a răsturna Guvernul, de a depune moţiune de cenzură la adresa Guvernului. Eu nu am intenţia să demisionez. Nu cred că dacă la nivelul PSD există anumite planuri, trebuie neapărat să le împărtăşim. PSD are propriile obiective şi strategii politice. Eu în calitate de prim-ministru – şi aici trebuie să vorbesc în calitate de prim-ministru dar şi de lider politic – am obiective politice diferite din perspectiva responsabilităţilor guvernamentale pe care el am şi din perspectiva calităţii de preşedinte al PNL.
Reporter: Dl. Prim-ministru, vă rugăm să faceţi câteva comentarii legate de ceea ce aţi spus dvs. astăzi în şedinţa de Guvern: că nu există niciun pericol pentru depăşirea nivelului deficitului bugetar.
Călin Popescu-Tăriceanu: Trebuie să răspundem la întrebări care nu s-au pus câteodată. Nimeni nu ne-a întrebat dacă depăşim deficitul bugetar. Este o chestiune care s-a lansat pe piaţă şi cel mai bun lucru ar fi următorul: luaţi bugetul aprobat pe 2008 şi veţi vedea care este plafonul. Plafonul este de 2,7% din PIB iar limita stabilită prin Tratatul de la Maastricht este 3%. Nu numai atât. Am declarat în câteva rânduri, în ultima perioadă, că vom avea politici extrem de prudente în planul politicilor salariale, în planul politicilor bugetare şi vom ţine sub control deficitul bugetar. Am făcut acest lucru în şedinţele de Guvern în care am aprobat memorandumurile privind politicile salariale şi am vorbit despre acest lucru şi în cadrul conferinţei de presă pe care am ţinut-o după întâlnirea cu guvernatorul Băncii Naţionale. Pe baza veniturilor suplimentare care le înregistrăm deja la buget nu vom angaja cheltuieli suplimentare ci vom diminua deficitul. Iertaţi-mă, mie mi se pare că tot reluăm această chestiune fără niciun fel de suport.
Reporter: Dl. Prim-ministru, aţi luat o decizie în privinţa datei organizării alegerilor locale ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Am spus că acest lucru îl voi face pe baza consultărilor cu partidele politice. Şi, repet, nu am intenţia să amân alegerile locale.
Reporter: De vreme ce aţi acceptat demisia dl. Stroe din funcţia de secretar general al Guvernului, credeţi că este o soluţie potrivită pentru ministerul Apărării ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Demisia dl. Stroe a fost într-un context. De fapt nu a fost o demisie ci am procedat la o restructurare a Guvernului. De ce? Pentru că am dorit să reduc numărul portofoliilor ministeriale de la 22 la 15. Printre portofoliile pe care le-am considerat că nu se justifică obligatoriu a fi conduse de un membru al Cabinetului s-a numărat şi SGG. SGG este o instituţie în subordinea primului-ministru şi am procedat la o restructurare astfel încât, astăzi, această instituţie este condusă de un înalt funcţionar public. Domnul Radu Stroe nu mai putea să ocupe în continuare această funcţie pentru că el era membru al Parlamentului iar membrii Parlamentului nu au voie să ocupe decât funcţia de membrii plini ai Cabinetului. Aceasta a fost situaţia în ceea ce îl priveşte pe Radu Stroe şi nici un alt considerent. El s-ar fi găsit în incompatbilitate.
Reporter: Care au fost totuşi subiectele pe care le-aţi abordat aseară la întâlnirea cu Mircea Geoană? Că au apărut tot felul de informaţii pe surse.
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu cred că există un apetit extraordinar pentru speculaţii şi comentarii. Guvernul demisionează, nu demisionează. Se fac alegeri, nu se fac alegeri. V-am explicat şi vă mai spun o dată. Dacă voi avea vreodată intenţia, vin şi v-o comunic. Nu am intenţia să demisionez. Dacă opoziţia doreşte alegeri anticipate, are posibilitatea să răstoarne Guvernul şi vine cu o moţiune de cenzură în Parlament. Şi astea sunt toate lucrurile care vi le pot spune în legătură cu acest subiect. Mai mult de atât nu am ce să vă declar. Trebuie să constataţi că aşa funcţionează mecanismele politice şi parlamentare în România, şi, în rest, nu aveţi decât să faceţi câte speculaţii şi comentarii doriţi în legătură cu acest subiect.
Reporter: Veţi da curs invitaţiei preşedintelui CSM de a discuta pe tema reformei în Justiţie?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am primit o invitaţie. Nu ştiu, nu am văzut. La Cabinet s-ar putea să fi sosit. Da, sigur că da. De ce să nu...
Reporter: A fost făcută public.
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu vreau să fac un dialog cu CSM şi pentru că mi-aţi pus această întrebare vă spun că sunt foarte bucuros. Dar mai am două subiecte în acest domeniu. Primul: săptămâna viitoare voi organiza o reuniune la care invit şi CSM-ul şi pe Procurorul General pentru a discuta care sunt modalităţile de acţiune şi care este planul de acţiune pentru ca angajamentele pe care România şi le-a luat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare să fie duse la îndeplinire. În faţa instituţiilor europene, România este responsabilă prin Guvern. Guvernul este instituţia cu se care dialoghează. Ştiu că sunt capabil să duc la îndeplinire angajamentele care sunt proprii Guvernului. Vreau să ştiu ce fac celelalte instituţii şi trebuie să existe o coordonare, pentru că o serie din aceste probleme revin CSM şi Procuraturii Generale, cum sunt, de exemplu, cazurile de combatere a corupţiei. Nu Guvernul acţionează, ci instituţiile care ţin de domeniul justiţiei. Dar, totodată, dacă voi face o întâlnire cu CSM, nu voi ezita să aduc în discuţie un subiect care mi se pare absolut periculos, care devine critic, şi anume: ce se constată în ultima perioadă? Că instanţele de judecată sunt chemate să judece o serie de acţiuni, procese intentate tot de componente ale justiţiei din România, prin care se acordă cu o mare largheţe sporuri, prime de tot felul, majorări de salarii, încât astăzi suntem în România în următoarea situaţie - pentru tot sectorul public legiferează Executivul, aşa cum se întâmplă în orice ţară, justiţia însă, îşi pune propriile salarii. Cât vor ei. După care Guvernul ar trebui să plătească. Eu cred că există o responsabilitate în acest domeniu, pentru că politica salarială nu poate fi disjunsă în domeniul Justiţiei de alte domenii. Am convingerea că justiţia trebuie să fie o instituţie puternică şi instrumentul de politici salariale este unul de eficienţă, care atrage oameni, care creează perspectiva carierei, etc. În acelaşi timp însă, trebuie să existe o corelaţie între diferitele categorii de funcţionari publici din România. Nu pot să accept ca anumite scăpări de lege să fie folosite de cei care judecă, de instanţe, pentru a îşi acorda drepturi exclusive în favoarea lor. Cred că aici este o responsabilitate majoră a CSM, pentru ca împreună cu Guvernul să găsească cele mai bune soluţii, pentru că în nicio ţară civilizată, fiecare instituţie nu-şi face propriile salarii. Mă refer la instituţiile publice, nu la cele private. Imaginaţi-vă ce ar fi ca fiecare minister din România să îşi pună salariile care ar dori. Sau alte instituţii. De exemplu Rompres-ul. Sau ce vreţi voi. Una ca să vă fac mai sensibili. Cum vi s-ar părea ca televiziunea să îşi pună salariile care le vrea ea, în dezacord cu tot. Sau Inspectoratul de Stat în Construcţii. Inspectoratul de Stat în Construcţii vine, de exemplu, ca să i se aprobe bugetul de către autoritatea de care ţine şi în cadrul bugetului, sigur, sunt şi politicile salariale.
Deci, cu mare plăcere dau curs unei astfel de invitaţii pentru o discuţie pe acest subiect care mi se pare foarte serios. Dar mai avem aceste două chestiuni pe care vreau să le abordez cu CSM, într-o manieră foarte directă, foarte sinceră, cu cărţile pe masă, că nu putem, pe de o parte, să nu ne asumăm cu toţii responsabilităţile care ne revin, fie că este vorba de angajamentele europene, de care spuneam, fie că este vorba de această componentă de politici salariale care a scăpat complet de sub control şi acum Justiţia îşi legiferează pentru ei. După cum Curtea Constituţională a început să legifereze în România, probabil că vine rândul Justiţiei să îşi facă propriile legi. Dar nu cred că acesta este mersul firesc al lucrurilor într-o ţară care este considerată democratică şi cu instituţii solide, între care funcţionează principiul separaţiei puterilor.
Reporter: Dl. Prim-ministru, ce obiective neîndeplinite din programul de Guvernare vă împiedică să demisionaţi? Vă întreb direct, de ce nu demisionaţi?
Călin Popescu-Tăriceanu: Vai, ce întrebare drăguţă. Eu vă răspund în felul acesta. Astăzi, ministrul Economiei şi Finanţelor care primise o sarcină anterioară, să facă un raport de îndeplinire a angajamentelor de guvernare pe trei ani, a venit cu un raport foarte consistent care indică următorul lucru: că toate angajamentele de guvernare pe care ni le-am luat vor fi îndeplinite. Aşa încât, care ar fi motivul pentru care am putea să demisionăm?
Reporter: Preşedintele Traian Băsescu a făcut ieri o ofertă de colaborare pentru o nominalizare bună la Ministerul Justiţiei. Cum comentaţi acest lucru?
Călin Popescu-Tăriceanu: Cred că la întrebarea aceasta am răspuns deja. Constituţia şi legile în vigoare prevăd clar care sunt atribuţiile premierului şi atribuţiile preşedintelui în cazul unei vacanţe a unui portofoliu guvernamental aşa încât colaborarea se poate face numai în cadrul instituţional şi legal. Vă mulţumesc foarte mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu