Din cele mai vechi timpuri bătrânul din România îşi duce existenţa plenar numai atunci când stă la coadă. Cine nu are bătrâni, va trebui să-i cumpere. Cine are deja bătrâni, va trebui mai întâi să creeze o oportunitate de a se construi un rând, o coadă, şi apoi să-i păzească să nu se bată între ei la coadă.
În România coada la medicamente este un obicei deja cu tradiţie. Motivul cozilor este simplu, reţetele cu regim gratuit şi compensat sunt mai multe decât prevede plafonul fiecărei farmacii, se face deci coadă pentru a prinde medicamente înainte ca plafonul să fie atins. Oamenii ajung să moară pentru a-şi procura medicamentele ce le permit să trăiască. Un astfel de enunţ este un paradox pentru intelectualii care au timp să facă analize. Pentru bătrâni se numeşte supravieţuire.
Este început de lună. De la prima oră a dimineţii, bătrânii se aşează la coadă ştiind că altfel riscă să rămână fără medicamentele care le sunt absolut necesare supravieţuirii. Grosul cozii este format de cei cu formulare roz. Acei oameni vor sta probabil un sfert de zi, pentru a ajunge în faţă. În tot acest timp coada pare una a exterminării. Unele farmacii au angajat bodyguarzi care să impună ordinea cozii, care să permită intrarea ordonată a bătrânilor, astfel încât să nu aglomereze incinta farmaciei. La preţul actual al chiriei, nu se mai gândeşte nimeni la risipa unei săli de aşteptare într-o farmacie. Îmi amintesc că în alte vremuri existau nişte fotolii art deco din vinilin imitaţie de piele, o masă, o tava, o carafă de apă şi câteva pahare. Acum asistăm la un act grotesc de dezumanizare.
Nici farmaciştii nu au prea multă alegere în această problemă, doar aparent ei sunt vinovaţii. Prima tranşă de fonduri alocate farmaciilor din Roman pentru februarie este de 446.720 lei, la care se mai adaugă 95.135 lei pentru medicaţia celor cu boli cronice, diabet, tuberculoză, cancer. Ce depăşeşte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu