Declaraţie comună de presă

---

Declaraţie comună de presă susţinută de preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy

Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 4 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy, aflat într-o vizită oficială în România.

La finalul întrevederii, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie comună de presă în care au prezentat concluziile convorbirilor.

„Traian Băsescu: Bună ziua,

Vă mulţumesc mult că aţi dat curs invitaţiei de a face o vizită în România. Este pentru noi un semn de preţuire pe care îl apreciem în mod deosebit şi vă asigur că românii s-au uitat cu multă atenţie la această vizită.

Vizita a avut substanţă din punct de vedere politic, e vorba de un dejun şi o întâlnire oficială, în interiorul căreia am discutat realizarea unui program strategic, a unei relaţii strategice Franţa-România, România-Franţa. Contextul în care are loc vizita este legat, în primul rând, de tradiţia relaţiilor franco-române şi în acelaşi timp de apropiata Preşedinţie franceză.

Ţin să mulţumesc domnului preşedinte Nicolas Sarkozy pentru informarea pe care mi-a făcut-o cu privire la priorităţile Franţei în Preşedinţia sa şi, cu această ocazie, vă pot informa că Franţa va avea tot sprijinul României, în calitate de stat membru, pentru realizarea integrală a obiectivelor Preşedinţiei, care începe la 1 iulie.

Parteneriatul strategic acoperă domenii prioritare ale relaţiilor bilaterale şi aş enumera dialogul politic, parteneriat în dezvoltare economică. De asemenea, relaţia noastră strategică va include mobilitate universitară ştiinţifică, libera circulaţie a persoanelor, apărare şi securitate la nivel european. Cam acestea sunt principalele teme în linii mari, principalele aspecte ale parteneriatului strategic.

Vă asigur că România va fi un partener de excepţie în relaţia cu Franţa şi că vom face ca acest parteneriat, cu o valabilitate de cinci ani, să devină o realitate, în urma foii de parcurs, aşa cum ea va fi convenită de cele două Guverne.

Vă mulţumesc!

Nicolas Sarkozy: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, sunt onorat să fiu primul Preşedinte al Republicii Franceze care vine în România, acum membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 40 de ani de la vizita istorică a generalului De Gaulle, care a avut viziunea unei Europe eliberată de opresiuni şi care a depăşit diviziunile şi Războiul Rece, vreau să asigur România de prietenia, de consideraţia şi de fraternitatea poporului francez.

Vizita mea în România este cu atât mai simbolică având în vedere că are loc în ziua în care Parlamentul român şi cel francez se angajează să ratifice Tratatul de la Lisabona. Trebuie să spun că am fost foarte sensibil la onoarea pe care mi-a făcut-o Parlamentul României, dându-mi posibilitatea să mă adresez celor două Camere, iar, imediat după discursul meu să înceapă procesul de ratificare parlamentară.

România este o ţară care contează în Europa – este a 7-a ţară, după populaţie, iar noi, Franţa, reprezentăm al treilea partener comercial pentru România. I-am spus preşedintelui Băsescu că, dacă România este membră a Uniunii de numai un an, aceasta nu înseamnă că are mai puţin dreptul la cuvânt decât celelalte. Vreau ca România să-şi ocupe locul în cadrul dezbaterii politice europene – avem nevoie de o Românie care să reprezinte un glas puternic în interiorul acestui ansamblu european căruia îi aparţine în întregime.

Acesta este sensul parteneriatului strategic pe care l-am semnat împreună cu Preşedintele României, şi va permite o colaborare activă la nivelul energiei, în special energia nucleară, la nivelul gazelor naturale şi a industriei de armament. Discuţiile asupra unor acorduri pe teme militare vor începe în cadrul foii de parcurs care va urma acestui parteneriat strategic, iar Franţa vrea să fie şi mai prezentă alături de prietenii români. De aceea, am stabilit, împreună cu preşedintele Băsescu, să facem schimb de păreri asupra tuturor chestiunilor ce reprezintă subiecte de dezbatere în Europa şi la nivel internaţional pentru a ne pune de acord în privinţa poziţiilor noastre.

Îl voi asocia pe Preşedintele României la Preşedinţia franceză a Uniunii, în acelaşi fel în care ministrul Jean Pierre Jouyet va avea grijă ca România să fie un element decisiv care să asigure succesul mandatului francez. Trebuie să mărturisesc că, aproape în majoritatea cazurilor, este vorba despre o armonie a punctelor de vedere, fapt ce mă bucură, este un element decisiv pentru Franţa, în această Europă de Est pe care a neglijat-o prea mult în anii trecuţi şi în sânul căreia Franţa speră să-şi reia locul.

Vă mulţumesc!

Traian Băsescu: După cum ştiţi, am căzut de acord să se pună câte două întrebări fiecărui Preşedinte. Înainte de a se trece la întrebări, aş vrea să vă informez că am convenit ca firma de stat, compania de stat franceză Gaz de France să fie asociată proiectului Nabucco, România urmând să fie un susţinător al Gaz de France în angajarea în proiectul Nabucco.

Nicolas Sarkozy: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, Franţa este foarte sensibilă la acest lucru şi este un fapt foarte important pentru Gaz de France.

De la "Le Figaro", o întrebare despre Ciad. Atacul care tocmai a avut loc asupra capitale, N”Djamena, pare un avertisment fără precedent împotriva trupelor europene a căror dislocare a fost amânată. Aţi putea să ne spuneţi, domnule Preşedinte, când va putea avea loc această desfăşurare de forţe? Şi o întrebare acum pentru domnul Băsescu; atunci când se va face această desfăşurare de forţe, România va face parte din acest contingent cu cei 120 de soldaţi care au fost anunţaţi deja?

Nicolas Sarkozy: Situaţia din Ciad este îngrijorătoare pentru că ţara are un guvern legitim, al domnului Idriss Deby, care a fost ales la urne, dacă îmi amintesc exact, în 2004. Este un guvern legitim care, prin urmare, trebuie susţinut. Am discutat de două ori, sâmbătă, cu preşedintele Ciadului, apoi de trei ori duminică şi o dată seara târziu, ieri.

Franţa a avut iniţiativa depunerii unei rezoluţii la Consiliul de Securitate, în acord cu statele africane membre ale Consiliului – mă refer la Libia, Burkina Faso şi Africa de Sud. Această rezoluţie ar trebui să fie adoptată (am folosit condiţional aici), se pare că şi ruşii şi-au dat acordul şi atunci am toate motivele să cred că va fi adoptată. Această rezoluţie condamnă acţiunile rebelilor, susţine Guvernul domnului Deby şi face apel la fiecare stat care poate să o facă să susţină, prin modalităţile corespunzătoare, acest Guvern legitim al Ciadului. Am avut, de asemenea, ocazia să vorbesc cu Preşedintele Senegalului, al Gabonului, Preşedintele libian – împărtăşesc cu toţii punctul de vedere al Franţei, aşa că prioritatea este să evităm războiul civil în Ciad prin susţinerea acestui Guvern legitim şi prin condamnarea fermă a acţiunii rebelilor.

În nicio regiune a lumii nu se câştigă puterea cu armele. De altfel, Franţa a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a evita ce e mai rău şi pentru a susţine Guvernul legitim, prin informare, evacuare a răniţilor, discuţii foarte aprofundate şi regulate cu Guvernul din Ciad. Se înţelege de la sine că, dacă Consiliul de Securitate adoptă rezoluţia despre care v-am spus, Franţa va fi dispusă să-i susţină şi mai mult pe prietenii din Ciad. De altfel, avem şi preocuparea cetăţenilor de origine franceză şi am luat hotărârea ca toţi cetăţenii francezi să fie luaţi sub protecţie în trei sectoare aflate sub control armat, precum şi, cu acordul preşedintelui Deby, forţele noastre să se deplaseze pe Aeroportul N”Djamena în aşa fel încât acesta să fie accesibil avioanelor noastre. Am luat, de asemenea, o altă decizie, aceea de a pune la dispoziţie un avion de la Air France pentru a-i evacua pe compatrioţii noştri. A trebuit să răspundem şi solicitărilor venite din partea aliaţilor noştri, a prietenilor noştri ruşi, americani, nemţi, elveţieni, libieni – toţi ne-au cerut să le evacuăm cetăţenii de acolo. Vă reamintesc că luptele de duminică din N”Djamena au fost foarte violente.

Iată, deci, ce am făcut noi până acum şi nu am vrut să mergem mai departe ca să fie clar că Franţa nu va interveni decât în cadrul unei rezoluţii ONU, şi numai într-un astfel de cadru. Nu vom combate rebelii în afara unui proces juridic internaţional.

În ceea ce priveşte desfăşurarea forţelor europene, aceasta nu se va putea face decât atunci când se va fi ajuns la un nivel minim de pace în Ciad. Dacă îmi este permis să spun, atacul rebelilor a fost unul preventiv, de teama instalării unei forţe europene – aţi spus şi dumneavoastră că, la est de Ciad, la frontiera cu Sudan – ceea ce marca utilitatea unei asemenea prezenţe. În ceea ce mă priveşte, în ceea ce priveşte Franţa, mai ales, speram ca trupele să fie dislocate înainte şi, dacă toate ţările ar fi dat dovadă de acelaşi elan ca Franţa, s-ar fi putut, toţi observatorii recunosc acest lucru. Am cerut, de asemenea, aviaţiei franceze să survoleze frontiera Ciadului cu Sudanul, pentru a verifica că nu există nici un fel de incursiune străină.

Adaug că Libia are, aşadar, o poziţie similară cu aceea a Franţei. În ceea ce priveşte Uniunea Africană, observ că inclusiv Sudanul – întrucât rezoluţia a fost adoptată în unanimitate – a condamnat – o să vedem dacă a fost sinceră sau nu această condamnare – dar a condamnat intervenţia rebelilor. Iată unde ne aflăm acum, situaţia, aşa cum este ea – am vorbit şi cu domnul Preşedinte român, îi mulţumesc pentru înţelegerea şi solidaritatea de care dă dovadă, şi, chiar înainte de a răspunde el însuşi întrebării, am constatat, în urma discuţiilor aprofundate că împărtăşim aceeaşi viziune asupra situaţiei.

Vă rog să mă scuzaţi pentru cât de lung a fost răspunsul, însă, ţinând cont că am avut posibilitatea să mă refer la această situaţie din Ciad, am făcut-o şi precizez că, odată revenit la Paris, voi mai discuta cu Preşedintele Deby pentru a aprofunda acest subiect.

Traian Băsescu: Pentru a completa răspunsul în ceea ce priveşte România, România va participa la forţa Uniunii Europene din Ciad, în condiţiile definite în Consiliul de Securitate ONU şi în parteneriat cu Europa, dar în primul rând cu Franţa, ca ţară conducătoare a participării militare europene în Ciad.

Ciprian Bălţoiu, Televiziunea Română: O întrebare pentru domnul preşedinte Sarkozy. De ce a ales Franţa să semneze, ca primă ţară, cu România, un astfel de parteneriat strategic? Presa din Franţa susţine că nu e vorba de contracte comerciale, nu poate fi vorba, de vreme ce nivelul corupţiei din România este încă destul de ridicat. Şi o întrebare comună pentru cei doi preşedinţi: dacă comentaţi puţin rezultatul alegerilor din Serbia şi ce se va întâmpla cu Kosovo în noile condiţii?

Traian Băsescu: Cred că este, în primul rând, vorba despre o speculaţie a presei din România, legată de contracte comerciale – Preşedintele României, prin Constituţie, nu poate semna contracte comerciale. Am convingerea că nici Preşedintele Franţei nu poate semna contracte comerciale, deci, din acest punct de vedere speculaţiile din presa românească au picat pe erori constituţionale ale celor care au redactat articolele. Noi avem misiunea să stimulăm zone de dezvoltare a relaţiilor economice, dar nicidecum să semnăm contracte comerciale.

În al doilea rând, contractele comerciale au la bază, şi pentru România şi pentru Franţa, legislaţia specifică Uniunii Europene. Ca atare, nu cred că aţi auzit de vreo licitaţie care să fi fost organizată de Palatul Cotroceni sau de Palatul Elysée. Nu aveam ce să semnăm. Însă declaraţia de astăzi arată voinţa de a extinde cooperarea noastră în interiorul cadrului legislativ specific european în foarte multe domenii: energie, agricultură, transporturi, mediu, comerţ internaţional şi multe alte domenii, deci, ceea ce Preşedinţii puteau şi trebuiau să facă pentru a consolida o relaţie strategică s-a făcut. În continuare, ministerele vor face dezvoltările foii de parcurs, pentru ca aceste cooperări, inclusiv cele în domeniul ştiinţific şi militar să se poată realiza.

Nicolas Sarkozy: România este o ţară francofonă. Franţa s-a aflat întotdeauna alături de România în demersul de aderare la Uniunea Europeană, pentru că România este o ţară foarte importantă, mare, în ceea ce priveşte populaţia şi creşterea economică (mai mult de 6% în acest an) şi pentru noi este o mare onoare să avem încrederea întreprinzătorilor din România, a Guvernului şi a Preşedintelui României – atunci, de ce să nu semnăm acest parteneriat strategic? Aş vrea să adaug că, în loc să le reproşăm românilor că au fost primii dispuşi să semneze acest parteneriat strategic, ar trebui, mai degrabă, să-i felicităm pentru aceasta.

În ceea ce priveşte Serbia, Franţa se bucură de rezultatul acestor alegeri şi doreşte să trimitem un semnal de liniştire prietenilor noştri din Serbia, care are vocaţia de a adera la Uniunea Europeană, atunci când societatea şi economia se vor fi pus pe picioare.

Considerăm că independenţa Kosovo este inevitabilă, că trebuie să se facă în cele mai bune condiţii şi, mai ales, Europa trebuie să rămână unită. Toate aceastea îmi întăresc convingerea că toate ţările din Balcani, la care se adaugă Moldova, au până la urmă vocaţia de a face parte din Uniune.

Traian Băsescu: Dacă îmi permiteţi, o completare, ca să nu existe dubii din punct de vedere al presei româneşti: România va fi un partener extrem de loial al deciziilor Uniunii, dar nu va recunoaşte independenţa Kosovo, declarată unilateral.

"Le Monde": Pentru domnul Sarkozy. Domnule preşedinte, cărui factor sau factori atribuiţi scăderea pe care o înregistraţi în sondaje?

Nicolas Sarkozy: O să vă dau ocazia să puneţi o a doua întrebare mai interesantă. Dumneavoastră înşivă aţi spus, în nenumărate rânduri, că sondajele nu spun nimic, aşa că nu ar avea niciun rost să vă răspund la această întrebare. Dacă aveţi o altă întrebare privind chestiuni mai substanţiale, aş prefera să consacrăm timpul rămas acesteia. Între timp, daţi-mi voie să clarific. Cred că am pronunţat chiar cuvântul francofonie pentru a justifica parteneriatul strategic cu România, care este un element esenţial al francofoniei. Aş mai adăuga la răspunsul despre Moldova că Moldova face parte, de asemenea, din fenomenul francofoniei. Poate că nu am vorbit suficient de mult despre acest subiect, aveţi dreptate, însă ideea a existat întotdeauna în mintea noastră, iar faptul că primul parteneriatul strategic se încheie cu o ţară francofonă are o puternică semnificaţie în acest sens.

Traian Băsescu: Mulţumesc mult. ”