Kosovo, un precedent

Kosovo, un precedent care trebuie să accelereze autonomia Ţinutului Secuiesc

Secretarul Biroului Permanent al Consiliului Naţional Secuiesc, Andrassy Arpad, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că recunoaşterea independenţei Kosovo „ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei Ţinutului Secuiesc”.
"Răbdarea poporului secuiesc este fără sfârşit şi e legată de a obţine drepturile, libertăţile şi de a redobândi aceste lucruri. Problema autonomiei datează de 5 secole. A existat autonomie totală a secuilor în Transilvania. A existat autonomie totală, aş putea spune, ceea ce dorim noi să refacem”, a spus Andrassy, care a adăugat că faptul că Sibiul a fost desemnat capitală culturală a Europei se datorează autonomiei saşilor de acolo.
"Problema Kosovo ar putea să ne ajute bineînţeles pentru că în Kosovo există o minoritate sârbă. Acolo problema trebuie rezolvată cu ocazia independenţei acestui ţinut şi, într-un fel, aveţi dreptate şi vă mulţumim că ne spuneţi că ar trebui să fie un precedent care să accelereze însăşi problema rezolvării autonomiei din Ţinutul Secuiesc”, a conchis Andrassy.
Înainte de această intervenţie, vicepreşedintele CNS Iszak Balasz susţinuse că în mod cert Kosovo poate fi considerat un precedent, din perspectiva recunoaşterii europene a dreptului la autodeterminare, dar că în România, CNS doreşte obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc printr-o lege organică votată de Parlament.

Este interesant cum unii oameni îşi închipuie că mai pot câştiga voturi astăzi cu un un astfel de discurs. Sugestia mea pentru domniile lor este să caute mai mult spre cei tineri care nu mai au problema separatistă în sânge. De ce? Pentru că suntem cu toţii în Uniunea Europeană şi nu în Dezbinarea Europeană. A fi o zonă mică în loc de parte a unei zone mari, nu este deloc un avantaj. Ce ar mai putea face România mai mult de atât, ce drepturi ar mai putea acorda minorităţilor. Nu există absolut nici o justificare pentru cererea separatistă, iată de ce poate ar fi mai important sloganul de unificare decât cel de separare.
Hai să vedem motivaţia autonomiei "Ţinutului Secuiesc".


Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene.

Autonomia practicată în regiunea istorică Székelyföld – Ţinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuieşti datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special. Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene.

Autonomia practicată în regiunea istorică Székelyföld – Ţinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuieşti datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcţionat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special.

Locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc – Székelyföld – Terra Siculorum. Exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoaşterea şi transferul competenţelor sporite şi specifice regiunii şi autorităţilor sale alese, asigură egalitatea deplină şi efectivă a tuturor locuitorilor aparţinători colectivităţii regiunii autonome. Istoria, precum şi experienţa statelor de drept din Europa, a demonstrat şi demonstrează faptul că protecţia colectivităţilor, a comunităţilor cu identitate naţională diferită faţă de cea majoritară dintr-un stat necesită măsuri specifice de protecţie.

Documentul Consiliului pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) de la Copenhaga (1990) notează la punctul 35. efortul statelor semnatare, printre care şi România, de a crea condiţiile necesare promovării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale prin instituirea administraţiilor autonome sau locale, corespunzătoare condiţiilor istorice şi teritoriale ale acestora.

În documentul CSCE de la Geneva (1991), semnat şi de România, statele semnatare recunosc că luarea măsurilor care ţin seama de condiţiile istorice şi teritoriale ale minorităţilor naţionale, sunt importante acolo unde problemele acestora reclamă o preocupare deosebită. Statele semnatare iau notă cu interes de faptul că s-au obţinut rezultate pozitive pe căi democratice, între altele prin: administraţie autonomă sau locală, precum şi prin autonomie teritorială, incluzând existenţa unor organisme consultative, legislative şi executive, desemnate prin alegeri libere şi periodice.
Recomandarea nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, prevede la art. 11. dreptul persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale de a avea autorităţi autonome sau locale, sau statut special în acele regiuni unde sunt în majoritate şi dispun de condiţii istorice şi teritoriale specifice.
Rezoluţia Parlamentului Europei cu privire la cetăţenia Uniunii Europene, din 21 noiembrie 1991, prevede la art. 3. că Uniunea şi statele membre încurajează comunităţile etnice şi lingvistice istorice existente pe teritoriul lor în exprimarea identităţii şi promovării coexistenţei, oferind garanţii pentru asigurarea egalităţii reale a tuturor cetăţenilor, formelor specifice ale autonomiei locale, regionale sau de grup, ale cooperării inter-regionale, aspiraţiilor comunităţilor şi soluţiilor practicate în Europa.

Carta Europeană a Autonomiei Regionale adoptată prin Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1118/1997, enunţă printre altele, următoarele principii:
- recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat, ale cărui regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale,
- organizarea de instituţii europene adecvate trebuie să ţină seama de existenţa regiunilor în cadrul statelor europene pentru elaborarea şi realizarea politicilor puse în aplicare la nivel european,
- regiunea, ca o componentă esenţială a statului, stă mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradiţiilor sale istorice.

În conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Regionale, prin autonomia regională se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă pentru colectivităţile teritoriale cele mai întinse în cadrul fiecărui stat membru, dispunând de organe alese care se situează între stat şi colectivităţile locale şi care au fie prerogative de autoadministrare, fie prerogative de ordin statal, pentru a prelua asupra lor responsabilitatea şi în interesul populaţiei respective, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Rezoluţia nr. 1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la experienţele pozitive ale regiunilor autonome în rezolvarea conflictelor din Europa (24 iunie 2003), remarcă, printre altele, următoarele:
- reînnoirea tensiunilor în Europa se datorează, în parte, acelor schimbări teritoriale şi formării noilor state care au apărut în urma celor două războaie mondiale şi a prăbuşirii sistemului comunist în anii 1990,
- aceste tensiuni reflectă, de asemenea, şi progresul inevitabil în privinţa concepţiei statului naţional, care a prezentat suveranitatea naţională şi omogenitatea culturală ca o problemă esenţială. În zilele noastre statele se confruntă cu alte cerinţe izvorâte din dezvoltarea practicii democratice şi dreptului internaţional.
- statele trebuie să împiedice apariţia tensiunilor prin aranjamente flexibile din punct de vedere constituţional sau legislativ venind în întâmpinarea aşteptărilor. Acordând puteri, respectiv competenţe minorităţilor în scopul rezolvării problemelor lor proprii, fie prin transferul de competenţe de la guvernul central, fie prin împărţirea puterii, statele pot corobora principiul unităţii şi integrităţii teritoriale cu principiul diversităţii culturale.
- numeroase state europene şi-au rezolvat tensiunile interne, sau sunt în curs de rezolvare prin introducerea diferitelor forme ale autonomiei teritoriale sau culturale, cuprinzând acele principii şi măsuri concrete care pot ajuta la rezolvarea conflictelor interne,
- autonomia, cum este aplicată în statele care respectă dispoziţiile legale cu privire la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale naţionalităţilor lor, poate fi privită ca un „aranjament substatal” (sub-state arrangement), care asigură ca minoritatea să-şi exercite drepturile şi să-şi păstreze identitatea culturală, acordând în acelaşi timp anumite garanţii pentru păstrarea unităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului,
- statutul de autonomie poate fi aplicat în cazul diferitelor sisteme de organizare politică, începând cu descentralizarea simplă în statele unitare şi ajungând la împărţirea reală a puterii, prin metode fie simetrice, fie asimetrice, în statele regionale sau federale.

Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc – Székelyföld – Terra Siculorum reprezintă reglementarea revendicărilor referitoare la autonomia teritorială, care prin adoptarea de către Parlamentul României oferă garanţiile necesare şi cadrul adecvat prosperării regiunii autonome, protecţiei identităţii naţionale maghiare a secuimii şi intereselor specifice ale colectivităţii.
Raportul Parlamentului European cu privire la cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, din 01.04.2005, prevede respectarea, recunoasterea si sprijinirea minoritatilor nationale, prin urmare, eradicarea tuturor formelor de violenta si de discriminare indreptate asupra lor. Totodata, Raportul Parlamentului European noteaza ca, protectia minoritatii maghiare necesita masuri suplimentare, in conformitate cu prinvipiile subsidiaritatii si ale autoguvernarii.

UPDATE:

PRM propune acordarea unei prime de plecare din ţară a ungurilor

Secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Arad, că în urma “precedentului extrem de periculos” privind autonomia Kosovo, PRM cere Parlamentului aprobarea unei legi privind acordarea de prime de plecare din ţară a ungurilor nemulţumiţi.
Funar a declarat că PRM are o iniţiativă legislativă ce va fi supusă dezbaterilor în Parlament şi care prevede acordarea unor prime de plecare din ţară a celor care nu recunosc statul naţional unitar român.
“Kosovo este un precedent extrem de periculos, iar după ce ungurii ne-am minţit atâţia ani că nu vor autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, acum s-au găsit lideri care să declare că modelul Kosovo poate fi aplicat şi în România. Noi propunem însă ca cei care nu recunosc statul naţional unitar să plece în ţara în care le convine, iar statul român să le acorde o primă de 1.000 de euro pentru asta”, a spus Funar.
Liderul PRM a adăugat că iniţiativa legislativă mai prevede ca cei care vor să plece din ţară să-şi poată vinde bunurile statului român la preţul pieţei, “pentru a nu le căra cu căruţa”. “Asta, însă, numai dacă pleacă de aici pentru minimum 25 de ani”, a completat Funar.
Secretarul general al PRM a spus că partidul său va înainta Parlamentului şi o iniţiativă legislativă care prevede “restabilirea structurii etnice” în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, conform statisticilor din 1989. “Peste 50.000 de români au fost alungaţi după Revoluţie din aceste judeţe”, a susţinut Funar, care nu a precizat pe ce probe îşi bazează afirmaţia. El a spus că, potrivit iniţiativei legislative, românii care vor să se stabilească în cele trei judeţe ar urma să primească de la stat teren, un miliard de lei vechi pentru construirea unei case şi un loc de muncă.
Deputatul UDMR de Covasna Antal Arpad Andras va merge, la sfârşitul acestei săptămâni, împreună cu europarlamentarul Sogor Csaba, în Pristina, pentru a participa la momentul în care va fi proclamată independenţa provinciei Kosovo.
Deputatul UDMR de Covasna Antal Arpad Andras a declarat, vineri, că a atras atenţia, încă la începutul anului, asupra faptului că cea mai mare provocare a anului 2008 din perspectiva comunităţii maghiare din Transilvania este aceea de a se folosi în mod inteligent de modul în care se va rezolva situaţia provinciei Kosovo, respectiv de a sensibiliza forţele cele mai importante din punct de vedere politic pentru a sprijini autonomia Ţinutului Secuiesc.
Premierul din Kosovo, Hashim Thaci, a confirmat sâmbătă că independenţa provinciei din sudul Serbiei va fi proclamată duminică.

Iată că lupta a început. "Lor" sigur le foloseşte, dar "Nouă" ne este de vre-un folos?