CNSU a aprobat astăzi în şedinţă extraordinară mai multe măsuri pentru protejare a populaţiei şi evitarea inundării unor gospodării
Ministrul Cristian David a cerut astăzi membrilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă aprobarea soluţiei tehnice pentru asigurarea securităţii popopulaţiei şi a mediului împotriva efectelor negative provocate de alunecările haldei de steril din satul Turceşti, comuna Mateeşti, judeţul Vâlcea, activată începând cu data de 9 februarie a.c.Soluţia tehnică identificată prevede devierea albiei pârâului Târâia spre malul drept, pe o lungime de 450 de metri, albia nouă urmând a fi protejată cu anrocamente din piatră brută, atât pe taluze, cât şi pe talveg, pentru exploatarea în siguranţă a lucrării.
Membrii CNSU au aprobat această soluţie tehnică ce va fi proiectată şi executată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi de Administraţia Naţională Apele Române, iar la solicitarea ministrului Cristian David au mai fost aprobate două decizii, după cum urmează:
- Constituirea unui grup tehnic de lucru pentru analizarea şi stabilirea cauzelor alunecării haldei de steril, precum şi identificarea soluţiilor de stabilizare a acesteia.
Grupul va fi condus de reprezentantul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
- Constituirea unei comisii mixte interministeriale care va realiza o serie de verificări privind lucrările de stabilizare şi punere în siguranţă a haldei de steril, precum şi modul în care s-au eliberat autorizaţiile de construcţie pentru casele construite pe acest teren după anul 1997 şi responsabilitatea pentru evacuarea familiilor expropriate la momentul predării haldei către autorităţilor locale.
Rolul acestei din urmă comisii este şi de a determina responsabilităţile şi cuantumul eventualelor despăgubiri care vor fi acordate familiilor afectate.
Comisia interministerială va fi prezidată de reprezentantul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
5 comentarii:
Acum 30-40 ani, s-a mai prabusit o halda de steril la Sacaramb(poate gasesti ceva referitor la...)asa ca o sa copie concluziile de acolo(au participat specialisti de marca dar desigur ca recomandarile de acolo nu vor fi fost respectate asa ca Dumnezeu in mila sa mare ne-a ferit destul de multa vreme, ca pe niste copii ai lui si saraci cu duhul si tampitei si ticalosei si cu orice diminutiv laodiceean ca ni se potriveste cu exceptia crimei de FRATRICID care este cu litere mari si fara diminutive) si toate dupa ce vor mai zvarli cativa lei va fi la fel de bine ca si inainte.
Trebuie sa ma opresc ca si voma nu poate fi stapanita prea mult timp.
Mă îndoiesc ca aş putea să găsesc ceva de atunci. Acum 40 de ani era o problemă sa ai telefon, nu mai vorbesc de INTERNET.
Am găsit ceva într-un interviu cu Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale.
Agenţia Naţională de Resurse Minerale una dintre instituţiile cu un un rol foarte important în domeniul protecţiei mediului. Toate exploatările de minerale, petrol, balastierele, sarea, argintul, aurul şi cam tot mai are România în materie de zăcământ este monitorizat de către această instituţie. Tot de aici sunt eliberate licenţele de exploatare şi sunt stabilite obligaţiile revin agenţilor economici care solicită aceste licenţe.
Responsabilitatea ce revine conducătorilor acestei instituţii este imensă, în mâna acestora aflându-se zestrea minerală pe care România o va transmite generaţiilor următoare. De ei depinde dacă în prezent aceste resurse sunt exploatate cu responsabilitate şi tot de ei depinde dacă toate ariile exploatate vor fi readuse la o stare cel puţin apropiată de cea iniţială.
Relativ cu puţin timp în urmă, în funcţia de Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale a fost numit profesorul doctor Gheorghe Buliga, care a avut amabilitatea de a acorda un interviu pentru cititorii revistei Ecologic.
Reporter: Vă puteţi mândri cu o vastă experienţă în exploatarea zăcămintelor minerale, vă rugăm să ne prezentaţi măcar o parte din locurile unde v-aţi adus contribuţia în dezvoltarea acestui domeniu.
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: M-am născut în anul 1943 în Rovinari, Gorj. Am terminat liceul Tudor Vladimirescu în Târgu Jiu, am urmat Facultatea de Exploatare a Zăcămintelor de la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie din Bucureşti.
La început am fost repartizat la Întreprinderea de Foraj Bucureşti unde am pus în evidenţă zăcământul de gaze Colelia-Brăgăreasa, zăcământ care este şi acum în exploatare. Apoi m-am ocupat la IPROMIN în principal de exploatarea sării în soluţie cu sonde. Acolo am fundamentat teoretic tehnologiile de exploatare ale sării in solutie, tehnologii care sunt valabile şi acum. În continuare am lucrat în proiectarea de iazuri de decantare, transport hidraulic polifazat şi transport de solide pe conducte. Am fost propus pentru premiul Academiei Române pentru proiectul ce viza transportul polifazat al concentratelor de cupru şi pirită de la Moldova Nouă la port. Am fost director la iniţierea exploatării de cupru de la Roşia Poieni, în condiţiile în care şantierul era la vremea respectivă al treilea ca importanţă, după canal şi metrou.
Pentru scurt timp, am fost numit consilier la Institutul Central de Cercetări pentru Industria Extractivă până când s-a desfiinţat Ministerul Minelor Petrolului şi Gazelor, după care am ocupat funcţia de şef al serviciului tehnic în Ministerul Petrolului, iar după revoluţie pe cea de director al Direcţiei Tehnice din Ministerul Petrolului.
După ce un timp am fost şef de proiecte pentru Banca Mondială, am trecut în sectorul privat si am pus bazele unei firme de foraje pentru alimentări cu apă, şi de asemenea, am realizat o serie de studii şi cercetări pe care le-am contractat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dintre care unele mi-au fost şi premiate. Revenit la Societatea Naţională a Petrolului PETROM, am înfiinţat structuri ale calităţii şi am procedurat întregul sistem din Societatea Naţională a Petrolului şi l-am adus în situaţia de a fi certificat deschizând în acelaşi timp porţile pentru formarea structurilor unor sisteme integrate de management calitate, mediu, sănătate. În ianuarie anul acesta am fost numit preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale.
Reporter: Care este principalul obiect de activitate al Agenţiei pentru Resurse Minerale?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Obiectul principal de activitate în sensul pe care l-a dat Hotărârea de Guvern privind organizarea acestei activităţi este de a gestiona prevederile Legii Minelor şi Legii Petrolului cu atribuţii de a concesiona şi a gestiona cercetarea geologică, explorarea şi exploatarea tuturor substanţelor minerale utile, înţelegând prin aceasta de la balastul de râu şi agregatele minerale, rocile de construcţii, combustibili fosili, cărbuni, petrol, gaze, minerale şi minereuri feroase şi neferoase, aurifere, argintifere, argile, nisipuri, roci ornamentale, apele minerale, apele geotermale, nămolurile terapeutice, apele medicinale. Toate acestea sunt supuse licenţierii către agenţii economici, acordurilor petroliere încheiate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În afară de aceastea, obligaţia foarte importantă ce ne revine este de a conduce raţional exploatarea la toate aceste resurse minerale ţinând seama de faptul că aproape toate reprezintă resurse neregenerabile. Aceasta înseamnă că ceea ce revine României din zestrea generală de resurse a planetei trebuie să ajungă atâta timp cât va exista omenirea şi respectiv România, ca ţară şi popor.
De aceea, noi suntem interesaţi ca aceste bogăţii să fie exploatate raţional şi, cu o eficienţă economică.
Nu în ultimul rând, suntem preocupaţi de conservarea mediului ambiant astfel încât activitatea noastră să afecteze cât mai puţin şi dacă se poate să afecteze în mod pozitiv factorii de mediu. Sigur că exploatările de substanţe minerale solide în general generează nişte cavităţi în soarta terestră care la rândul lor scot din circuitul economic, temporar sau definitiv nişte suprafeţe care ar putea să fie utilizate în scopuri agricole sau să însemne plantaţii de păduri. În aceste condiţii intenţia noastră este ca aceste suprafeţe să fie cât mai mici cu putinţă, iar după încetarea activităţii miniere ele să fie redate circuitului economic şi circuitului ecologic, aduse cât mai aproape de situatia iniţială sau chiar mai mult prin aducerea de îmbunătăţiri fata de situaţiei iniţiale şi crearea condiţiilor pentru a fi valorificate ulterior în alte scopuri.
Obiectivul pe care personal îl consider primordial este acela de a transforma ANRM într-o instituţie europeană care să ofere şi să impună soluţiile pentru exploatarea raţională a zăcămintelor promovând astfel dezvoltarea durabilă.
Reporter: Cu ce probleme se confruntă Agenţia Naţională de Resurse Minerale?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Problemele pe care le avem şi cu care ne confruntăm sunt multiple si complexe, de la închiderea minelor şi conservarea rezervelor neexploatate, la problemele momentului, legate de exploatarea agregatelor de râu, unde încercăm să impunem un control mai strict prin inspectoratele noastre teritoriale şi prin condiţiile de licenţiere. Pe lângă faptul că valorificarea acestor substanţe este necesară şi aducătoare de profituri pentru cei care le exploatează, noi insistăm să se respecte strict toate condiţiile din acordurile de mediu şi din acordurile pe care agenţii economici le au încheiate cu Apele Române, astfel încât să se aducă cât mai puţine stricăciuni cursurilor râurilor. Mă refer aici si la construcţiile civile şi industriale aflate în albia majoră sau minoră, la lucrările de artă care sunt pe cursurile de ape: poduri, şosele, etc.
Activitatea de extracţie de agregate minerale poate afecta lucrările de acest tip deoarece râul tinde să-şi aducă albia la panta iniţială. Concret, dacă din aval au fost extrase nişte cantităţi de agregate atunci râul tinde să aducă din amonte o anumită cantitate de agregate pentru a compensa cantitatea extrasă. O exploatare inadecvată poate să conducă la schimbarea cursurilor de ape sau poate aduce atingere malurilor, care la rândul lor afectează proprietăţile riveranilor, dar nu numai, şi poate favoriza, aşa cum s-a întâmplat şi acum, amplificarea efectelor distructive ale inundaţiilor. Sigur că noi cunoşteam aceste lucruri şi de comun acord cu Ministerul Mediului am introdus clauze suplimentare în permisele de exploatare încă de la preluarea mandatului meu.
Reporter: Ce proiecte aveţi acum în derulare?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Acum dezvoltăm un proiect cu Banca Mondială, ce se referă la reducerea riscurilor de poluare cu deşeuri miniere în bazinul Tisei. Proiectul vizează în principal menţinerea sub control a iazurilor de decantare de la exploatările de minereuri din această zonă şi calitatea apelor care ajung în emisar; aceste ape trebuie să îndeplinească condiţiile legale de deversare. În procesele tehnologice se întrebuinţează o serie de substanţe care modifică calitatea apelor şi cu toate că apele în general se recirculă, iar cantităţile care ajung în emisar sunt mici, aceste ape există totuşi, iar limitele trebuie să fie cele prevăzute de norme. Mă gândesc la cianuri, la ape acide, la deşeuri radioactive şi la alte deşeuri care pot afecta calitatea apei. Noi la emiterea unei licenţe avem în vedere ca în prealabil să existe un acord de mediu şi un acord al Apelor Române, atunci când este cazul.
De asemenea, am obţinut şi un grant de la Agenţia pentru Comerţ şi Dezvoltare a Statelor Unite pentru realizarea unui studiu ce va avea în vedere evaluarea factorilor de mediu şi de risc geotehnic din industria minieră. Este vorba de stabilitatea câmpurilor de la Ocnele Mari şi de fenomenele de surpare care au mai apărut şi care pot să mai apară în exploatarea sării întrucât ele sunt fenomene dinamice.
Preocuparea noastră este aceea de a monitoriza, de a prevedea şi de a ţine sub control fenomenele de surpare şi efectele secundare cu caracter catastrofic ce pot apărea şi care pot avea efecte catastrofice. Fenomenele de surpare a rocilor acoperitoare lucrărilor miniere subterane sunt practic inevitabile, putând să se propage până la suprafaţă, chiar în situaţia rambleerii lucrărilor subterane. În legătură cu lucrările miniere se mai pot produce, datorită existenţei unor halde de steril sau iazuri de decantare, fenomene de alunecări şi să antreneze prin alunecare mase importante de sedimente, de milioane de tone care pot să conducă la accidente catastrofice.
Reporter: Au avut loc în România asemenea accidente?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Primul accident catastrofic şi din fericire singurul, s-a produs la Certeşti Săcărâmb la începutul anilor 70, după care modalităţile de construire a iazurilor de decantare au fost sistematic studiate şi fundamentate şi îmbunătăţite. A fost accidentul de acum câţiva ani din zona Baia Mare, de la Bozânţa, care a dus la poluarea cu cianuri a afluenţilor râului Tisa şi care a avut un ecou negativ internaţional. Acolo s-au cumulat atunci mai mulţi factori, în special precipitaţiile mult peste media anuală şi mult peste gradul de asigurare avut în vedere la proiectarea iazului de decantare. Atunci apele au rupt digurile de la iaz şi au ajuns în afluenţi sau direct în Tisa.
Reporter: Anul acesta situaţia a fost asemănătoare. Au apărut astfel de probleme?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Anul acesta nu am avut, până acum, raportări. Noi monitorizăm atent toată situaţia, atât pentru iazuri cât şi pentru balastiere, cariere şi nu numai. Agenţia gestionează şi sistemul naţional de conducte de transport a ţiţeiului şi a gazelor care ar fi putut să conducă, dacă ar fi avut loc ruperi de conducte, la poluarea mediului. Au fost ceva situaţii izolate în cadrul schelelor de petrol, dar acestea au fost rapid remediate . Există la ora actuală tehnologii care permit reducerea zonei poluate şi captarea substanţelor şi, de asemenea, există tehnologii de depoluare a zonelor respective şi de aducere la calitatea de mediu iniţială.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre proiectul de la Roşia Montana?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere al mediului proiectele pe care noi le-am văzut sunt fezabile. Problema o reprezintă prepararea minereului aurifer cu utilizarea cianurilor şi deversarea sedimentelor îmbibate cu cianură într-un iaz de decantare, care are dimensiuni foarte mari , pe Valea Cornii. Pentru a se obţine avizul de mediu s-a instituit o comisie interguvernamentală în care fiecare analizează proiectul de reabilitare a mediului şi de exploatare ecologică a zăcământului. S-au făcut observaţiile de rigoare urmând ca proiectantul împreună cu Gabriel Resourcies, care este acţionarul principal şi titularul licenţei pentru Roşia Montana, să răspundă şi funcţie de aceste răspunsuri şi de soluţiile pe care le vor aborda, să se avizeze, sau nu, acest proiect.
Reporter: Ce obiecţii aţi adus dumneavoastră până acum?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Obiecţiile şi observaţiile cele mai importante pe care noi le-am făcut se referă la proiectul iazului de decantare, necesitatea adăugării unor iazuri de avarii care ar trebui construite în aval de iazul principal, astfel încât în situaţia în care se rupe o porţiune din barajul principal şi o parte din sedimente pornesc spre aval, ele să fie captate şi stopate fără a se înregistra alte pagube.
O a doua chestiune care este şi mai importantă, este problema evaporării cianurilor din iaz. Această problemă nu a fost încă studiată nicăieri, însă în situaţia Roşia Montana ea se impune. Iazul este într-o zonă intens populată cu o vegetaţie abundentă, iar fenomenele de evaporare care sunt permanent prezente, conduc la formarea vaporilor care pot să condenseze pe vegetaţie şi apoi se pot acumula şi pot da naştere unor ploi de cianuri. Eu am fost cel care am semnalat acest pericol neluat în seamă din păcate la alte exploatări de acelaşi tip.
Am sugerat o expertiză din partea unei firme de consultanţă germană. Am recomandat Germania fiindcă este o ţară europeană care ar putea fi afectată de eventuale ploi acide şi pentru faptul că şcoala germană, chimia germană este recunoscută în toată lumea. În plus ei au dezvoltat studii de lungă durată, cercetări legate de utilizarea pesticidelor şi a ierbicidelor, studii ale căror rezultate ar putea să ofere răspunsul problemei ridicate de noi.
Studiul de mediu este în discuţie, urmând să vedem care va fi răspunsul proiectanţilor, soluţiile acestora şi avizele pe care organismele competente le vor da. Fiind implicată şi o posibilă poluare transfrontalieră este vorba şi de o avizare a ţărilor riverane.
Noi ne străduim să impunem nişte reguli şi să promovăm tehnologii care să afecteze cât mai puţin sau chiar deloc mediul ambiant.
Reporter: Ce măsuri întrevedeţi în vederea implementării noii directive europene privind deşeurile din industria minieră?
Gheorghe Buliga, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale: Printr-un proiect finanţat de USTDA în valoare de 298.000 USD se va realiza un studiu de fezabilitate pentru un sistem de monitorizare a factorilor de risc asupra mediului generaţi de activitatea minieră atât în cazul minelor operaţionale, cât şi a celor închise. Monitorizarea vizează caracteristicile amplasamentelor, din punct de vedere geotehnic (stabilitate) şi chimic. Se va realiza o ierarhizare a priorităţilor în ceea ce priveşte minele de sare, iazurile de decantare şi haldele de steril,� precum carierele în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de reducere a riscului.
Ca parte a Componentei D şi anume „Reducerea Riscului de Producere a Accidentelor Miniere în Bazinul Tisei“ în valoare de aproximativ 16 milioane de dolari� din cadrul proiectului -� „Reducerea Riscurilor în Cazul Producerii Calamităţilor Naturale şi Pregătirea pentru Situaţii de Urgenţă“ finanţat de Banca Mondială/Facilitatea Globală de Mediu (GEF)/Guvernul României, se vor realiza o serie de programe ce vin în sprijinul implementării prevederilor viitoarei directive europene cu privire la managementul deşeurilor miniere, cum ar fi realizarea unui inventar al iazurilor de decantare şi al haldelor de steril din Bazinul Tisei, adoptarea unei metodologii de clasificare a depozitelor de deşeuri din industria minieră în funcţie de risc, elaborarea unor ghiduri şi proceduri inginereşti şi de mediu, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu, realizarea unui sistem de răspuns în caz de urgenţă legat de accidente produse la depozitele de deşeuri din industria minieră, cu consecinţe grave asupra mediului.
De asemenea, se vor executa lucrări pentru punerea în siguranţă şi reducerea riscului la o serie de amplasamente prioritare, cu grad ridicat de risc.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale va emite instrucţiuni şi reglementări proprii în concordanţă cu această directivă europeană.
Matei Dumitru
Multumesc.O sa citesc cu atentie ce ai postat si o sati comunic concluziile.
sa-ti
Trimiteți un comentariu