Uneori şi doi sunt de ajuns

---

De câteva zile Realitatea TV face o strângere de semnături care nu poate avea drept finalitate o impunere a schimbării impozitului/taxei pe primă înmatriculară, fie că este pentru prima înmatriculare, fie că este taxă pe mediu, fie că este taxă pe prostie. Motivul, Constituţia României nu permite ca cetăţenii să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte nivelul de taxe şi impozite de frică că s-ar vota a doua zi eliminarea lor. Poate chiar aşa s-ar şi întâmpla. Parlamentul însă ar putea să interzică o asemenea taxă, acesta este unul dintre rolurile lui. Parlamentul însă nu vrea acest lucru. Vorbim aici de foarte mulţi bani, de acoperirea găurilor în buget şi parlamentul ştie că România nu poate cădea în colaps economic chiar de alegeri. Uneori tot despre bani este vorba şi în Europa, mai mult, tot despre poluare. Iată însă că în bătrâna Europă se pot dezvolta discuţii pornind de la vocile a doi oameni.
Iată articolul citit pe site-ul Parlamentului European:
Un proiect de gazoduct între Rusia şi Germania, care să treacă prin Marea Baltică, a fost subiectul a două petiţii adresate Parlamentului European. Autorii petiţiilor (un lituanian şi un polonez) şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu impactul gazoductului asupra mediului înconjurător şi au întrebat dacă proiectul va ţine cont de standardele internaţionale privind protejarea mediului. Comisia parlamentară pentru Petiţii a organizat pe 29 ianuarie o audiere publică pe această temă.La audiere au participat deputaţi europeni, comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas şi cel pentru energie, Andris Piebalgs, reprezentanţi ai companiei care intenţionează să construiască acest gazoduct, Nord Stream, şi experţi internaţionali. Audierea a fost prezidată de deputatul european polonez Marcin Libicki (Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor), preşedintele Comisiei pentru Petiţii. Comisia pentru Afaceri externe şi cea pentru Industrie, energie şi cercetare au participat la organizarea acestei audieri.Ce este Nord Stream?Nord Stream este un proiect de conductă de gaze naturale de 1.200 km, care ar pleca din oraşul Vyborg din Rusia şi ar ajunge în Greifswalder Bodden, în Germania, trecând prin Golful Finlandei şi Marea Baltică. Proiectul este gestionat de Nord Stream AG, companie aflată în co-proprietatea unor întreprinderi ruseşti (Gazprom), germane (BASF/Wintershall, E.ON Ruhrgas) şi olandeze (N.V. Nederlandse Gasunie). Proiectul se numără printre proiectele de prioritate ale Reţelelor Energetice Transeuropene ale Comisiei Europene (TENE). Marea Baltică, ce ar trebui să fie traversată de acest gazoduct, reprezintă un ecosistem extrem de vulnerabil şi este deja foarte poluată. Marea este aproape închisă (este nevoie de 30 de ani pentru schimbarea apei) şi nu este foarte adâncă (adâncimea medie este de aproximativ 50 de metri). În plus, în urma celui de-al doilea război mondial şi a războiului rece, tone de arme chimice şi substanţe toxice şi nucleare au rămas scufundate în mare.Doi cetăţeni îşi exercită dreptul la petiţie Krzysztof Mączkowski (polonez) şi Radvilė Morkūnaitė (lituanian) au adresat câte o petiţie Parlamentului European exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu consecinţele devastatoare asupra ecosistemelor marine vulnerabile situate de-a lungul coastelor poloneze şi lituaniene. Ambele petiţii menţionează şi faptul că studiul de impact asupra mediului cu privire la acest proiect nu a fost încă efectuat şi solicită Parlamentului să se asigure de implicarea Comisiei Europene în acest studiu. Cei doi s-au adresat deputaţilor europeni în cadrul audierii publice organizate de Comisia parlamentară pentru Petiţii, cerând companiei Nord Stream să ia în considerare construirea unei conducte pe uscat. Domnul Mączkowski a vorbit în numele asociaţiei „Agencja Informacji i Ochrony Środowiska“ despre riscul real al unui dezastru, care ar putea distruge flora şi fauna într-o zonă protejată. Dumnealui a mai menţionat poluarea deja existentă a Mării Baltice şi armele chimice de pe fundul acesteia, spunând că toate statele cu ieşire la Marea Baltică ar putea fi afectate. Vorbind în numele Ligii Tineretului Conservator, domnul Morkūnaitė a spus că proiectul ar putea afecta 85 de milioane de oameni care trăiesc în jurul Marii Baltice. Conducta ar traversa cele mai poluate zone ale mării şi ar putea deplasa substanţe chimice toxice aflate pe fundul acesteia. „De ce să ne riscăm sănătatea şi mediul înconjurător?“ a întrebat dumnealui. „Trebuie să ne asumăm responsabilitatea destinului Mării Baltice“, a adăugat domnul Morkūnaitė. Dumnealui a cerut suspendarea proiectului până la finalizarea studiului independent privind impactul asupra mediului înconjurător. Între energie şi protejarea mediului înconjurător „Studiul privind impactul asupra mediului înconjurător nu este responsabilitatea Comisiei Europene, ci a statelor membre“ a spus în timpul audierii comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas. Cu toate acestea, datorită faptului că legislaţia europeană se aplică în zonele economice exclusive ale statelor membre (ce vor fi traversate de gazoduct), vor fi aplicate sancţiuni dacă nu sunt respectate legile comunitare. Comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a vorbit despre utilitatea acestei conducte pentru Uniunea Europeană datorită faptului că producerea energiei din gaz natural emană o cantitate redusă de CO2. Dirk von Ameln, membru în conducerea companiei Nord Stream, a asigurat participanţii la audiere de faptul că „proiectul respectă toate regulile şi regulamentele“, că studiul independent privind impactul asupra mediului înconjurător este în desfăşurare şi că proiectul nu a început încă. Este nevoie de încredere şi transparenţă. Deputaţii europeni au discutat şi despre siguranţa aprovizionării cu energie, despre dependenţa energetică şi creşterea nevoii de gaz. Ei au subliniat faptul că lipsa de încredere reciprocă între UE şi Rusia pe de o parte şi între statele membre pe de altă parte rămân problema majoră în acest proiect. Deputaţii au cerut mai multă transparenţă şi informarea publicului larg asupra proiectului. Experţii au prezentat puncte de vedere diferite legate de necesitatea gazoductului Nord Stream şi de costul construirii acestuia. Conform unora, versiunea submarină a conductei costă de trei ori mai mult decât alternativa construirii conductei pe uscat. Comisia pentru Petiţii va redacta un raport pe această temă, raport ce va fi prezentat şi votat în plen în vara acestui an. Raportor este deputatul european polonez Marcin Libicki (Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor).