(Legea Salică)
În sfânta ziua de duminică, 30 ale lunii lui decembrie, maiestatea sa Regele Mihai I a săvârşit, la Castelul Săvârşin, Noul statul al Casei regale a României, prin care fiica sa cea mare principesa Margareta este desemnată succesorul său dinastic şi şef al Casei Regale, după moartea fostului suveran.
"Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic şi Şef al Casei Regale a României, după moartea mea", spusă-se în documentul semnat în cadrul unei ceremonii private, în ziua şi la ora când s-au împlinit exact şaizeci de ani de la actul abdicării forţate, petrecut la Palatul Elisabeta, în Bucureşti.
Se mai spune în actele regale că, "în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul României vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ", Regele Mihai cere (observaţi dară imperativul) Parlamentului "să renunţe la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societăţii româneşti" şi nici voii măriei sale, aş adăuga eu.
"Până când aceste lucruri se vor întâmpla, Principesa Margareta va rămâne, după moartea mea, Şeful Casei Regale a României si Custode al Coroanei României", se mai spune în cel document.
Ce spune legea salică la care făcea referire Regele Mihai? Spune că, în conformitate cu art. 83 din Constituţia României din 1866, în lipsă de descendenţi în linie bărbătească ai regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai învârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora. Pe această bază, la 18 mai 1881, moştenitor al Coroanei României a devenit principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.
Constituţia din 1866 conţine mai multe lucruri, are dedicat un întreg capitol Domnului şi Miniştrilor României. Să urmărim aceste vechi înscrisuri de stat.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
Art. 82.
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
Art. 83.
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d'intre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr'o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa de Art. 84. Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84.
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s'ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85.
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din intemplare ele au fost disolvate mai 'nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86.
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87.
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d'a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
Art. 88.
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris prin Art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89.
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90.
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91.
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92.
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Ce ministru a semnat actul de la Săvârşin? Până la urmă cred că ne jucăm de-a regele şi servanţii de parcă ar fi o poveste din Făt-frumos şi ţara de aur.
6 comentarii:
Interesanta postarea.
Totusi, pana sa revina Romania la monarhie cred ca mai avem de asteptat "ceva" vreme. Deci renuntarea la legea salica, in eventualitatea in care acest eveniment ar avea loc, nu stiu daca ar produce efecte prea curand.
Actul lui Mihai I mi se pare absurd si mai mult ilegal, avand in vedere legile dupa care este guvernata Casa Regla si faptul ca ele nu pot sa fie modificate decat cu ajutorul unui Parlament al unei monarhii constitutionale.
De fapt Regele a suspendat oaplicarea Legii salice asa cum era ea prevazuta in Constitutia Monarhista din 1866 pe perioada nonexistentei Romaniei ca stat monarhic, adoptand o sucesiune de tipul celei britanice si majoritatii monarhiilor europene care nu exclud femeile de la succesiunea tronului.
Pentru Casa Regala a Romaniei lucrul, datorita situatiei concrete(lipsa unor mostenitori masculini majori si varstei inaintate a Regelui,este absolut normal si corect, pentru a se asigura prezervarea ei in istorie si de acum incolo(ca orice titlu nobiliar toate acestea deocamdata nu au decat o valoare platonica).
ps: aplicarea si nu oaplicarea
Este absolut absurd ca cineva să facă referire la o Constituţie atât de veche, ce valabilitate are ea? În cazul că revine în România monarhia, este evident că se va face o altă Constituţie şi nu se va reveni la cea de acum o sută cinzeci de ani.
Chiar dacă era în vigoare încă acea Constituţie, Regele Mihai ar fi trebuit să fie pe tron ca să fi dat o asemenea dispoziţie, ca să semneze un asemenea act. Fără dar şi poate, Mihai nu mai este rege în România, titlul Regele Mihai este onorific, fără a avea o consecinţă legală. Spunem "Regele Mihai" după cum spunem "domnul prim-ministru Adrian Năstase". Este o formulă de politeţe şi atât. Iată de ce cererea actorului, ajuns soţ de prinţesă, de a primi titlul de Alteţă mi se pare atât de stupid încât parcă ţipă şi cerul care a uns prima dată un rege.
Dar să spunem că Regele Mihai este rege al României şi poate semna un asemenea act. Spune aceiaşi Constituţie invocată că: "Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act." Este evident că dacă nu este la putere nu are de unde lua miniştrii. Constituţia este clară în acest sens şi ocroteşte poporul de abuzul regelui său. Ministrul devine responder, totul se întâmplă de parcă ar fi dat el însuşi legea.
Trecând însă graniţa Constituţiei, înlăturarea legii salice nu poate fi făcută în condiţiile în care toţi ceilalţi din casa de Hohenzollern nu se alătură acestui demers.
Să nu uităm că în România mai există un prinţ care consideră că ar fi trebuit să fie rege al României în locul lui Mihai. Poate îndreptăţit.
@Bibliotecaru,
Se pare ca mi-ai raspuns mie, desi eu doar am explicat ceva si ptr cei care nestiind legea salica ar fi considerat, textul tau nefiind suficient de clar in acest sens, ca regele a introdus regula salica anterior inexistenta, si deci:
1. Gestul regelui este un gest protocolar in interiorul Casei sale regale, valabil numai pentru cei ce vor sa-l recunoasca(regina Angliei daca are muschii ei chef si alte familii regale), pentru cei care neacceptand din punctul lor de vedere ca monarhia a fost legal abolita in Romania, doresc o continuitate a casei regale, care in aplicarea regulei salice nu mai era posibila;
2. Daca nu-l facea, maine alde Nastase cu sofisme juridice, ar fi spus ca in Romania dupa regulile proprii ale Casei Regale, care ar fi ramas desigur cele salice din 1866 Casa regala odata cu disparitia Regelui Mihai I, nu mai exista si a blocat aceasta si bine a facut din punct de vedere istoric;
3. Din punct de vedere al sefului actual al Casei Regale aceasta are componenta pe care o hotaraste el nici-un for de stat roman nici nu o poate confirma nici infirma, ci poate doar constata eventual anumite inrudiri sanguine cu alti potentiali pretendenti doar la asemenea inrudiri pe care nici Mihai nu le neaga desigur;
Sper sa fie clar si sa nu mai fie nevoie si de alte explicatii caci e obositor totusi...
PS. Nimeni nu e obligat sa-i spuna alteta lui Duda, dar el o poate pretinde si intrerupe sau nu legaturile cu cei care l-ar refuza, este o problema strict personala asa cum eu maine poimaine pot sa-mi iau titlu de conte si cine mi-l recunoaste bine cine nu, nu...
Trimiteți un comentariu