miercuri, februarie 13, 2008

Conflict între ziarul Ziua şi MCC


Ziarul Ziua spune în ediţia de azi:

Marele jaf
Ministrul Iorgulescu si "RomaniaFilm" au transformat cinematografele Romaniei intr-o prada de cinci miliarde de euro
Cinematografele Romaniei au devenit o prada de cinci miliarde de euro * Din cele 416 spatii ale Regiei "RomaniaFilm" azi mai functioneaza ca sali de cinema doar 37 * Celelalte au fost inchiriate pe cateva mii de euro * Imobilele au ajuns restaurante, casinouri, saloane de coafura, depozite, case de rugaciuni sau temple pentru diverse secte * Cezar Iulius a inchiriat "Terasa Doamnei" (fostul Cinema "Doina") vizavi de BNR pentru 1,92 euro/mp * Adrian Sarbu plateste pentru "Luceafarul" 2 euro/mp * Familia Voiculescu a inchiriat "Excelsior" contra 0,69 de euro/mp * Anca Vlad da doar 2,46 de euro pentru metrul patrat de la Cinema "Giulesti" * Ministrul Iorgulescu a initiat HG nr.1792/ 2006 care permite privatizarea cinematografelor * Acestea ar putea fi vandute la preturi incredibile: "Patria" - 1230 RON, "Scala" - 3900 RON, "Corso" - 9500 RON, "Europa" - 2365, "Cultural" - 3691,4 RON * Lista integrala poate fi consultata pe www.ziua.ro * DNA a deschis un dosar penal in care figureaza ministrul Iorgulescu si conducerea "RomaniaFilm"

Ministerul Culturii şi cultelor răspunde:

Domnului Adrian Pătruşcă, redactor-şef al cotidianului „Ziua”
Domnule redactor-şef, În ediţia de miercuri, 13 februarie 2008, redactorul dumneavoastră Dan-Mircea Cipariu publică articolul Marele jaf, în care, în maniera deja obişnuită, izbuteşte să se întâlnească doar accidental cu realitatea.
Întregul articol este o însăilare ticăloasă, menită să inducă cititorilor impresia că singurii vinovaţi de situaţia catastrofală în care se află cinematografele din România sunt ministrul Adrian Iorgulescu şi patru funcţionari din MCC care au făcut, vreme de câteva luni, parte din CA al RADEF.
Ceea ce nu spune dl. Cipariu, pentru că nu îi serveşte cauza, sunt următoarele aspecte, relevante totuşi pentru tabloul complet:
  • raportul Gărzii Financiare, la care se face referinţă relevă faptul că toate contractele de închiriere a sălilor de cinematograf, în condiţiile amintite în articol, au fost făcute cu mult înainte de anul 2005. În perioada în care au fost încheiate era o altă organizare a RADEF şi multe dintre ele au fost negociate şi semnate de organizaţiile teritoriale ale RADEF, unele pe termen de 99 de ani. Nici ministrul Iorgulescu, nici CA din anul 2005 nu au vreo legătură cu acele contracte.
  • în anul 2005 MCC, a dispus, prin reprezentanţii săi în CA al RADEF, recuperarea creanţelor, neprelungirea contractelor de închiriere scadente, restituirea cinematografelor revendicate prin Legea 10 şi restructurarea Regiei. Adică a acţionat exact în sensul stopării jafului.
  • Controalele efectuate la sediul Regiei de Garda Financiară şi de Corpul de Control al Guvernului au fost solicitate chiar de Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma constatării situaţiei dezastruoase în care se ajunsese. În urma acestor controale, MCC a făcut o plângere penală împotriva conducerii RADEF şi a reuşit înlocuirea din funcţie a directorului general, Mihail Ţintea.
  • RADEF este o regie autonomă şi, de modul în care a fost administrată, este responsabilă conducerea ei executivă, nu MCC.
  • din CA al RADEF, în afară de membrii MCC, mai fac parte directorul general şi directorul economic ai RADEF, şi un reprezentat al Ministerului Finanţelor. În mod surprinzător, dl. Cipariu uită de existenţa acestora, chiar dacă procesele verbale ale CA probează faptul că poziţiile lor în şedinţele de consiliu nu au fost opuse celor ale reprezentanţilor MCC. De asemenea la şedinţe participau cu statut de observatori şi reprezentanţii sindicatelor.
  • Singurul lucru adevărat din articolul domnului Cipariu este că în prezent se lucrează la o strategie privind cinematografia şi că aceasta va fi lansată peste două săptămâni.
Biroul de Presă al MCC

2 comentarii:

Anonim spunea...

Cand eram o copila ma incanta sa merg la "film" si particip sufleteste la toata actiunea.Tin minte ca scenele, in care protagonstul iesea invingator, erau aplaudate de spectatori cu putere.Erau filme, care imi dadeau motive de reflectare.Acum, pe Cultural sau ProCinema, mai vizionez un film bun.Lia

Bibliotecaru spunea...

:)
Din păcate filmele ne învaţă că cei buni înving de cele mai multe ori. Instinctiv, urmărind un film, ştim că personajul principal nu va muri la mijlocul filmului. Realitatea ne arată că nu e tocmai aşa şi, trist fapt, de fapt filmele, cărţile cu "happy end" nu ne pregătesc pentru viaţa reală. Iată de ce filmele actuale vorbesc despre răutate, despre vicii, despre mizerie şi nu despre eleganţă şi bunătate şi virtute. Este o restaurare a realităţii, câştigă nu cel care este mai bun la suflet ci cel care trage primul cu precizie.