România, care a aderat la UE la 1 ianuarie, odată cu Bulgaria, are "patru ani avans" în ceea ce priveşte controlul utilizării fondurilor europene, a declarat preşedintele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Franz-Herman Bruener, într-un interviu acordat cotidianului Dnevnik, transmite AFP
"Românii au început să se pregătească mult mai devreme şi au făcut din buna distribuire a fondurilor europene o prioritate chiar înainte de aderare", a declarat Bruener, reproşând implicit Bulgariei că nu a făcut acelaşi lucru.
Bruener făcuse aceste comparaţii şi la începutul săptămânii trecute, în prezentarea unui raport anual în legătură cu neregulile legate de cheltuirea fondurilor europene.
"România are o autoritate de investigare foarte activă şi am avut o cooperare excelentă. Este nevoie de progres în ceea ce priveşte nivelul de cooperare cu Bulgaria", spunea el atunci.
Oficialul european a reproşat Sofiei încetineala "maşinii instituţionale" care "porneşte greu" atunci când OLAF anchetează modul cum au fost folosite finanţările venite de la Bruxelles, "multe probleme cu transparenţa licitaţiilor publice" şi incapacitatea justiţiei de a ancheta cazurile de spălare de bani.
Autorităţile bulgare trebuie să înţeleagă că "problemele nu vor dispărea dacă sunt ignorate mult timp". "Ne aşteptăm la ameliorări cât mai curând posibil", a subliniat el. "Nu suntem la capătul drumului, nu suntem nici măcar la mijloc", a adăugat el, subliniind totuşi "bună-voinţa" Sofiei, care va primi în perioada 2007-2013 fonduri europene de peste 11 miliarde de euro.
Potrivit raportului menţionat, în ansamblu, nivelul cazurilor în care au existat suspiciuni de folosire incorectă a fondurilor a rămas neschimbat în 2006 faţă de 2005, iar valoarea totală a acţiunilor suspectate de fraudă a fost de 323,4 milioane de euro.
Numărul mare de nereguli financiare nu înseamnă neapărat o creştere a fraudelor, ci arată că autorităţile UE cooperează mai strâns cu cele 27 de state membre pentru a le detecta, a asigurat comisarul antifraudă Siim Kallas. "Un număr mare de nereguli raportate poate fi un indicator al unor controale eficiente", a spus el.
Printre nereguli se numără acordarea de fonduri UE prin Politica Agricolă Comună unor fermieri care nu aveau dreptul să le primească sau acordarea de fonduri pentru infrastructură unor proiecte care nu îndeplinesc criteriile europene.
Luni, 18 februarie 2008, orele 14:00, Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, va organiza Lansarea Raportului de Activitate pe 2007, la care vor participa dl. Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României, dl. Tudor Chiuariu, consilier de stat pe probleme de justiţie şi antifraudă, dl. Teodor Meleşcanu, ministru interimar al Justiţiei, Thierry Cretin şi James Sweeny directori din cadrul Oficiului European de Lupta Antifraudă - OLAF, reprezentanţi ai instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor comunitare, ai Comisiei Europene în România, precum şi de membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
ALOCUŢIUNEA PRIMULUI-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU LA BILANŢUL DEPARTAMENTULUI DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ
„Domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai Oficiului european de Luptă Antifraudă,
Stimaţi participanţi,
Apreciez faptul că Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF – prezintă astăzi bilanţul activităţii din ultimul an. Bilanţul DLAF are o foarte mare importanţă, pentru că este în strânsă legătură cu cel mai important angajament politic al Guvernului, şi anume: aderarea la Uniunea Europeană şi transformarea României într-o ţară europeană.
România are şansa de a deveni cu adevărat o ţară europeană, iar românii să poată trăi prosper la ei acasă. Creşterea economică înregistrată în ultimii ani va putea fi continuată şi datorită accesării fondurilor europene.
Aceste progrese nu pot fi făcute decât într-o Românie în care banii publici – indiferent că sunt bani româneşti sau europeni – sunt cheltuiţi eficient, şi cu transparenţă.
Avem datoria să garantăm gestionarea corectă şi transparentă a fondurilor europene în proiecte din domeniul infrastructurii, educaţiei, sănătăţii, agriculturii. Este obligaţia noastră faţă de români şi faţă de partenerii noştri europeni să garantăm că banii europeni şi cei româneşti alocaţi drept co-finanţare sunt folosiţi în beneficiul cât mai multor români.
Activitatea Departamentul pentru Lupta Antifraudă este esenţială. Aveţi rolul de „gardian” al gestionării corecte şi eficiente a fondurilor europene şi de garant că românii vor profita la maximum de aceşti bani.
Apreciez rezultatele pe care le-aţi obţinut anul trecut. Valoarea proiectelor controlate a crescut în anul 2007, comparativ cu anul 2006, de la 145 de milioane euro la aproximativ 200 de milioane de euro. A crescut de peste şapte ori numărul solicitărilor de control din partea structurilor judiciare, fapt ce demonstrează, încă o dată, rolul şi eficienţa DLAF în prevenirea şi combaterea fraudelor cu fonduri europene.
La nivel operaţional, cooperarea cu OLAF - organismul european pentru lupta antifraudă - s-a consolidat prin creşterea numărului de controale comune desfăşurate. Dacă în anul 2006, România a fost prima ţară care a efectuat controale comune la faţa locului cu OLAF, în 2007 numărul total al acestora a ajuns la şapte.
Toate aceste progrese au fost apreciate şi de Directorul general al OLAF, dl. Franz-Hermann Brüner, care a evidenţiat eficienţa angajaţilor DLAF şi seriozitatea cu care sunt tratate toate neregulile descoperite.
Activitatea dumneavoastră de anul trecut dovedeşte două lucruri:
1. Numărul mare de controale (103 în anul 2007) arată că aţi acţionat pro-activ şi aţi pus accentul pe prevenţie;
2. Aţi acţionat ca o instituţie care se bucură de autonomie funcţională şi decizională.
Veau să subliniez că toate aceste controale s-au făcut fără nici un fel de direcţionare politică. Frauda poartă acelaşi nume şi are acelaşi efect indiferent de culoarea politică a celui care o săvârşeşte. Vă cer în continuare ca aceasta să rămână o constantă a Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Sunt aici pentru a vă asigura că voi face tot ce îmi stă în puteri pentru ca politicul să nu aibă nici o imixtiune în activitatea dumneavoastră.
Aveţi pârghiile necesare pentru a acţiona ferm şi eficient, aşa cum aţi făcut-o şi până acum.
Guvernul a promovat măsurile necesare pentru a sprijini DLAF şi a-i oferi mijloacele şi instrumentele pentru a o putea să acţioneze. Am cerut, la începutul anului trecut, la bilanţul Autorităţii de Control, să fie pus în practică un mecanism pentru controlul fondurilor europene post-aderare. Acest mecanism există acum şi este în sarcina DLAF să-l implementeze.
Prin modificări legislative la nivel instituţional, Guvernul a extins competenţele de control ale DLAF la fondurile post-aderare. Practic, acum DLAF are atribuţii de control cu privire la întreaga asistenţă comunitară: fonduri europene, precum şi co-finanţarea acordată la nivel naţional.
Mai mult, DLAF a iniţiat şi elaborat, în colaborare cu alte instituţii, acte normative cu privire la constatarea neregulilor şi recuperarea prejudiciilor cauzate fondurilor europene.
Aveţi în mine un susţinător şi un partener. Vreau să colaborez în continuare cu dumneavoastră pentru a introduce acele măsuri ce pot asigura o şi mai mare eficienţă pentru activitatea DLAF.
Aţi reuşit să demonstraţi că lupta împotriva corupţiei se face eficient prin acţiuni concrete şi nu prin televizor. Lupta împotriva corupţiei nu se face cu Supermani de televiziune, sau cu personaje providenţiale, ci cu oameni responsabili, oneşti, muncitori şi serioşi, care mai presus de orice îşi fac datoria. Instituţiile care au rol central în lupta împotriva corupţiei trebuie să stea departe de războiul politic televizat.
Vreau să le amintesc acestora care sunt preocupările reale ale românilor. Mă refer la cei care doresc să facă Justiţia cu televizorul sau prin televizor. Românii doresc o Justiţie în care politicul să tacă. Românii îşi doresc să nu mai dea şpagă. Micii investitori îşi doresc ca accesul la fondurile europene să fie cât mai transparent. Îşi doresc ca primarii şi autorităţile locale să informeze corect asupra fondurilor şi asupra modului cum pot fi accesate aceste fonduri.
Sunt preocupări concrete, care nu au nici o legătură cu victorii politice şi de imagine. De fapt, victoriile de imagine sunt tot atâtea înfrângeri pentru cetăţeanul obişnuit.
Noi, însă, la nivelul Guvernului, avem ca priorităţi problemele cetăţenilor. De aceea, am acţionat pentru a limita birocraţia care alimentează corupţia. Am promovat recent proiecte legislative prin care să se asigure o mai mare eficienţă a luptei împotriva corupţiei. Zilele acestea, Ministerul Justiţiei, împreună cu Transparency International România, au finalizat campania: „Fără Şpagă!”. Este doar un exemplu al modului concret în care trebuie acţionat pentru ca românii să trăiască într-o Românie mai curată. Şi de data asta, prin fapte, nu prin vorbe.
Vreau în acest context să anunţ faptul că, pe baza datelor obţinute în această campanie, Guvernul va acţiona la nivelul tuturor ministerelor. În domenii cum sunt Sănătatea, Educaţia, Administraţia Publică, o serie de reprezentanţi ai autorităţilor locale, directori de spitale, profesori au venit cu o serie de iniţiative concrete pentru a limita fenomenul corupţiei. Iniţiative concrete, şi cu rezultate concrete. Guvernul prin urmare, va acţiona pentru a ne asigura că aceste iniţiative salutare devin regulă.
DLAF a demonstrat că poate fi una dintre instituţiile în care unitatea de măsură o reprezintă rezultatele concrete, şi nu vorbele. DLAF a dovedit că poate răspunde direct preocupărilor reale şi aşteptărilor românilor.
Vă încurajez să continuaţi pe acest drum şi vă asigur că veţi avea în mine, aşa cum am spus şi înainte, un colaborator şi un susţinător al muncii dumneavoastră. Vă mulţumesc şi vă urez în continuare spor la treabă!”
Stimaţi participanţi,
Apreciez faptul că Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF – prezintă astăzi bilanţul activităţii din ultimul an. Bilanţul DLAF are o foarte mare importanţă, pentru că este în strânsă legătură cu cel mai important angajament politic al Guvernului, şi anume: aderarea la Uniunea Europeană şi transformarea României într-o ţară europeană.
România are şansa de a deveni cu adevărat o ţară europeană, iar românii să poată trăi prosper la ei acasă. Creşterea economică înregistrată în ultimii ani va putea fi continuată şi datorită accesării fondurilor europene.
Aceste progrese nu pot fi făcute decât într-o Românie în care banii publici – indiferent că sunt bani româneşti sau europeni – sunt cheltuiţi eficient, şi cu transparenţă.
Avem datoria să garantăm gestionarea corectă şi transparentă a fondurilor europene în proiecte din domeniul infrastructurii, educaţiei, sănătăţii, agriculturii. Este obligaţia noastră faţă de români şi faţă de partenerii noştri europeni să garantăm că banii europeni şi cei româneşti alocaţi drept co-finanţare sunt folosiţi în beneficiul cât mai multor români.
Activitatea Departamentul pentru Lupta Antifraudă este esenţială. Aveţi rolul de „gardian” al gestionării corecte şi eficiente a fondurilor europene şi de garant că românii vor profita la maximum de aceşti bani.
Apreciez rezultatele pe care le-aţi obţinut anul trecut. Valoarea proiectelor controlate a crescut în anul 2007, comparativ cu anul 2006, de la 145 de milioane euro la aproximativ 200 de milioane de euro. A crescut de peste şapte ori numărul solicitărilor de control din partea structurilor judiciare, fapt ce demonstrează, încă o dată, rolul şi eficienţa DLAF în prevenirea şi combaterea fraudelor cu fonduri europene.
La nivel operaţional, cooperarea cu OLAF - organismul european pentru lupta antifraudă - s-a consolidat prin creşterea numărului de controale comune desfăşurate. Dacă în anul 2006, România a fost prima ţară care a efectuat controale comune la faţa locului cu OLAF, în 2007 numărul total al acestora a ajuns la şapte.
Toate aceste progrese au fost apreciate şi de Directorul general al OLAF, dl. Franz-Hermann Brüner, care a evidenţiat eficienţa angajaţilor DLAF şi seriozitatea cu care sunt tratate toate neregulile descoperite.
Activitatea dumneavoastră de anul trecut dovedeşte două lucruri:
1. Numărul mare de controale (103 în anul 2007) arată că aţi acţionat pro-activ şi aţi pus accentul pe prevenţie;
2. Aţi acţionat ca o instituţie care se bucură de autonomie funcţională şi decizională.
Veau să subliniez că toate aceste controale s-au făcut fără nici un fel de direcţionare politică. Frauda poartă acelaşi nume şi are acelaşi efect indiferent de culoarea politică a celui care o săvârşeşte. Vă cer în continuare ca aceasta să rămână o constantă a Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Sunt aici pentru a vă asigura că voi face tot ce îmi stă în puteri pentru ca politicul să nu aibă nici o imixtiune în activitatea dumneavoastră.
Aveţi pârghiile necesare pentru a acţiona ferm şi eficient, aşa cum aţi făcut-o şi până acum.
Guvernul a promovat măsurile necesare pentru a sprijini DLAF şi a-i oferi mijloacele şi instrumentele pentru a o putea să acţioneze. Am cerut, la începutul anului trecut, la bilanţul Autorităţii de Control, să fie pus în practică un mecanism pentru controlul fondurilor europene post-aderare. Acest mecanism există acum şi este în sarcina DLAF să-l implementeze.
Prin modificări legislative la nivel instituţional, Guvernul a extins competenţele de control ale DLAF la fondurile post-aderare. Practic, acum DLAF are atribuţii de control cu privire la întreaga asistenţă comunitară: fonduri europene, precum şi co-finanţarea acordată la nivel naţional.
Mai mult, DLAF a iniţiat şi elaborat, în colaborare cu alte instituţii, acte normative cu privire la constatarea neregulilor şi recuperarea prejudiciilor cauzate fondurilor europene.
Aveţi în mine un susţinător şi un partener. Vreau să colaborez în continuare cu dumneavoastră pentru a introduce acele măsuri ce pot asigura o şi mai mare eficienţă pentru activitatea DLAF.
Aţi reuşit să demonstraţi că lupta împotriva corupţiei se face eficient prin acţiuni concrete şi nu prin televizor. Lupta împotriva corupţiei nu se face cu Supermani de televiziune, sau cu personaje providenţiale, ci cu oameni responsabili, oneşti, muncitori şi serioşi, care mai presus de orice îşi fac datoria. Instituţiile care au rol central în lupta împotriva corupţiei trebuie să stea departe de războiul politic televizat.
Vreau să le amintesc acestora care sunt preocupările reale ale românilor. Mă refer la cei care doresc să facă Justiţia cu televizorul sau prin televizor. Românii doresc o Justiţie în care politicul să tacă. Românii îşi doresc să nu mai dea şpagă. Micii investitori îşi doresc ca accesul la fondurile europene să fie cât mai transparent. Îşi doresc ca primarii şi autorităţile locale să informeze corect asupra fondurilor şi asupra modului cum pot fi accesate aceste fonduri.
Sunt preocupări concrete, care nu au nici o legătură cu victorii politice şi de imagine. De fapt, victoriile de imagine sunt tot atâtea înfrângeri pentru cetăţeanul obişnuit.
Noi, însă, la nivelul Guvernului, avem ca priorităţi problemele cetăţenilor. De aceea, am acţionat pentru a limita birocraţia care alimentează corupţia. Am promovat recent proiecte legislative prin care să se asigure o mai mare eficienţă a luptei împotriva corupţiei. Zilele acestea, Ministerul Justiţiei, împreună cu Transparency International România, au finalizat campania: „Fără Şpagă!”. Este doar un exemplu al modului concret în care trebuie acţionat pentru ca românii să trăiască într-o Românie mai curată. Şi de data asta, prin fapte, nu prin vorbe.
Vreau în acest context să anunţ faptul că, pe baza datelor obţinute în această campanie, Guvernul va acţiona la nivelul tuturor ministerelor. În domenii cum sunt Sănătatea, Educaţia, Administraţia Publică, o serie de reprezentanţi ai autorităţilor locale, directori de spitale, profesori au venit cu o serie de iniţiative concrete pentru a limita fenomenul corupţiei. Iniţiative concrete, şi cu rezultate concrete. Guvernul prin urmare, va acţiona pentru a ne asigura că aceste iniţiative salutare devin regulă.
DLAF a demonstrat că poate fi una dintre instituţiile în care unitatea de măsură o reprezintă rezultatele concrete, şi nu vorbele. DLAF a dovedit că poate răspunde direct preocupărilor reale şi aşteptărilor românilor.
Vă încurajez să continuaţi pe acest drum şi vă asigur că veţi avea în mine, aşa cum am spus şi înainte, un colaborator şi un susţinător al muncii dumneavoastră. Vă mulţumesc şi vă urez în continuare spor la treabă!”
România liberă:
"DLAF a recuperat 700.000 de euro din fondurile europene fraudate"
» Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) a efectuat anul trecut 103 controale cu privire la obtinerea, derularea si utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenta financiara nerambursabila ale UE in perioada 2005-2007, se arata intr-un raport de activitate al DLAF.
In 56 de cazuri au fost constatate indicii de frauda, iar in 14 cazuri au fost identificate nereguli. Valoarea totala a proiectelor controlate a fost de aproximativ 200 de milioane euro, iar in perioada 2005-2007 DLAF a recuperat pe cale administrativa debite in cuantum de aproximativ 2,6 milioane euro, din care 700.000 de euro in 2007. Anul trecut numarul controalelor pe fondurile PHARE a crescut cu 20% fata de 2006 (58 de cazuri), iar pentru programul SAPARD (30 de cazuri) controalele s-au dublat. Intre 2005 si 2007, DLAF a trimis DNA 121 de cazuri privind posibile fraude in obtinerea si utilizarea fondurilor comunitare. Dintre acestea, Parchetul a solutionat 53 de dosare. 30 de controale au fost confirmate prin trimiterea in judecata a persoanelor vinovate, procurorii emitand 20 de rechizitorii. Au mai fost doua cazuri care s-au solutionat cu scoaterea de sub urmarire penala, iar in 17 cazuri procurorii au dispus neinceperea urmaririi penale. Potrivit dosarelor penale intocmite de DNA, au fost trimise in judecata 39 de persoane, care risca pedepse de pana la 20 de ani de inchisoare.
Controalele efectuate de DLAF in anul 2007 au acoperit in mod uniform toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Cea mai mare valoare a proiectelor controlate in perioada respectiva este aferenta Regiunii 2 Sud Est ( 47,330 milioane euro). In 2007 au fost recuperate integral debitele stabilite in 20 de cazuri, iar in alte cazuri debitele calculate au fost recuperate partial.
Principalele modalitati de fraudare identificate au fost: folosirea de documente justificative falsificate, incorecte sau incomplete (34%), utilizarea de certificate sau declaratii false sau falsificate (16%), efectuarea de cheltuieli neeligibile (15%) si incalcarea normelor privind achizitiile publice (4%).
Raportul DLAF prezinta si cateva exemple de cauze de fraudare a banilor comunitari. Un asemenea dosar penal a fost intocmit pentru primarul din localitatea Santana de Mures, care pe 18 iulie anul trecut a fost trimis in judecata de catre DNA pentru infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE, fiind constatat un prejudiciu de peste 100.000 de euro. Acest caz se refera la un proiect de racordare a orasului la sistemul de canalizare. Insa, datele tehnice au fost modificate, au fost utilizate documente inexacte privind proprietatea asupra terenului. Intr-un alt caz de prejudiciere a banului comunitar, in care au fost falsificate certificate de autoritate fiscala in judetul Neamt, trei inculpati au fost condamnati la inchisoare intre 4 si 10 ani.
Tariceanu lauda activitatea DLAF
Primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, a declarat ieri ca institutiile implicate in combaterea coruptiei trebuie sa stea departe de razboiul politic televizat, deoarece romanii doresc o justitie in care politicul sa taca, precizand ca se va implica personal pentru a se evita interventia politicului in actul de control. El a subliniat ca Executivul se va implica in continuare pentru combaterea coruptiei in sanatate, educatie, administratie. In acest sens, Tariceanu a laudat activitatea DLAF, care s-a dovedit a fi impartiala, fara culoare politica, si ca Guvernul va asigura independenta controalelor realizate. "DLAF trebuie sa reprezinte un garant al utilizarii corecte a fondurilor europene", a adaugat premierul.
Chiuariu acuza DNA de intarzierea solutionarii dosarelor
Consilierul pe probleme juridice al premierului, Tudor Chiuariu, a acuzat faptul ca "prea multe" dintre dosarele de frauda instrumentate de catre DLAF si trimise DNA pentru cazuri de fraudare a banilor comunitari raman nerezolvate ani de zile. "Din cele 121 de dosare trimise DNA in perioada 2005-2007 sunt inca nesolutionate", a aratat fostul ministru al Justitiei. De asemenea, acesta a mai spus ca, "din cauza faptului ca majoritatea cauzelor vechi se afla inca in faza actelor premergatoare, exista riscul prescrierii raspunderii penale, ce face imposibile recuperarea prejudiciului in cadrul procesului penal si pedepsirea celor vinovati"
Costel Oprea
Un comentariu:
Da, multumesc, dar raportul ca atare?
Trimiteți un comentariu