Se vor scumpi alimentele?

---

Ministrul Economiei si Finanţelor, Varujan Vosganian şi ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş s-au întâlnit cu cei care fac mâncarea ţării. Iată ce spune Ministerul Economiei şi Finanţelor că s-ar fi întâmplat acolo:
Varujan Vosganian: Prin intalnirea de astazi am dorit sa existe o informare corecta in legatura cu situatia preturilor din industria alimentara. Am analizat preturile de productie in corelatie cu costurile pentru utilitati si implicit impactul cresterii pretului la gaze naturale.
Concluzia intalnirii a fost ca, in medie, impactul pe pretul produselor alimentare este de 0,3% la industria alimentara, este 0,2% la industria carnii, 0,7% la industria carnii de pasare , 0,3% la prepararea produselor din carne si 0,5% la fabricarea painii si a produselor din panificatie. Aceasta analiza a fost insusita si de reprezentantii patronatelor care au convenit intr-adevar ca aceasta crestere de 8,5% la gaze naturale are un impact relativ mic asupra cresterii pretului si se incadreaza in analiza facuta impreuna cu Banca Nationala, potrivit careia pentru luna februarie impactul acestei cresteri afecteaza indicele de inflatie cu 0,2% pana la 0,3% din pretul final.
Vreau sa asigur pe romani ca nu avem in vedere simultaneitatea cresterii acestor preturi, pretul la energie electrica a ramas neschimbat de la 1 ianuarie si, in clipa de fata, nu avem elemente sa schimbam aceasta atitudine.
Reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor au ridicat si probleme legate de preturile la ingrasamintele chimice, acciza la motorina si repartizarea castigurilor pe intregul an de productie / distributie. S-a convenit organizarea unei intalniri cu cei trei producatori de ingrasaminte. La intalnire vor participa si ministrul Dacian Ciolos si reprezentanti ai Consiliului Concurentei.
Este foarte important sa se stie ca nu o masura guvernamentala este sursa cresterii preturilor. Sigur ca piata este libera si pot fi influente de orice natura. In legatura cu riscul valutar eu pot sa va incredintez ca si noi si Banca Nationala luam fiecare pe linia sa masuri de politica economica pentru ca in viitor riscul legat de slabirea monedei nationale sa fie diminuat daca nu eliminat cu totul.
Dacian Ciolos: O sa repet ce spunea un reprezentant al Patronatelor. Nu sindicatele si nici macar patronatele nu stabilesc preturile ci piata le stabileste, in functie de cerere, de oferta, in functie de variatia costurilor de productie. Noi avem sute ca sa nu zic mii de agenti economici in sectorul agroalimentar, si eu cred ca e destul de greu de exprimat cresteri mai ales la procente atat de mari.
O problema care a fost ridicata si unde o sa incerc sa ma implic si sa mediez discutiile este modul cum se repartizeaza venitul sau pretul, cum se stabileste pretul de la producatorul de produse de materie prima, procesator, distribuitor si retailer. Aici se pare ca sunt discrepante mari. Noi constatam ca la producatorul agricol preturile nu prea au crescut, exceptie fac cerealele unde preturile au crescut pe plan mondial, dar in sectorul zootehnic de exemplu, producatorii nostri nu prea au crescut pretul iar in industria alimentara si mai putin. Trebuie vazut ce se intampla acolo unde productia e pusa pe raft si ajunge la consumator.
Pe de alta parte, sunt si anumite probleme pe care le-am discutat astazi. Spunea domnul ministru Vosganian de accize la motorina, producatorii agricoli platesc acelasi pret la motorina pe care il plateste orice consumator usual, si aici cred ca sunt putini dezavantajati fata de colegi de-ai lor din UE. Noi vom incerca sa gasim o solutie, sistemul de subventii l-am gandit in asa fel incat prin instrumentele pe care le avem de ajutor de stat sa putem interveni in sectoarele care sunt mai puternic afectate de aceasta intrare pe piata comuna, pentru ca e vorba de o reala concurenta.
As vrea sa mai subliniez un lucru care mi se pare cel putin la fel de important ca si subventiile care pot fi acordate. E vorba de investitii. In astfel de situatii de presiuni pe piata mult mai usor rezista un producator care a facut investitii, care s-a modernizat si care reusesc sa-si reduca costurile de productie. Cred ca e important si la nivelul producatorului dar si al asociatiilor lor sa se gandeasca nu numai la subventii dar si la programe de investitii, aceste forme asociative pot ajuta nu numai in a negocia un pret mai bun pe piata dar si in a face investitii in comun si le-am suporta mai usor din punct de vedere bugetar.
Am mai anuntat ca urmeaza sa lansam in data de 3 martie a.c. Programul National de Dezvoltare Rurala , aproape jumatate din bugetul acestui program se va duce pe investitii in agricultura , industrie alimentara deci in modernizari, creari de structuri de productie noi. Am inceput deja discutiile cu principalele banci comerciale din Romania, in vederea lansarii unor produse bancare financiare avantajoase pentru potentialii beneficiari. Ne gandim deja ca sa abordam un avans la semnarea contractului de investitie din cadrul acestui program pentru producatori. Am discutat cu bancile posibilitatea acordarii unor perioade de gratie care ar trebui sa fie specifice pentru agricultura, industria alimentara unde timpul de la investitie pana la inceperea productiei e mai mare. Incercam sa mentinem niste instrumente mai avantajoase ca sa putem utiliza sumele destul de importante care le avem.
Pe subventii discutam sector cu sector, pentru sectorul porticol de exemplu am incercat sa gasim niste mijloace suplimentare de crestere a subventiei care sa tina cont si de cresterea unor costuri de productie, pentru sectorul zootehnic prin legea creditului agricol am facut in asa fel incat procentul subventiei din costul de productie sa fie acelasi si in acest an ca si anul trecut cu toate ca au crescut putin costurile de productie. Pentru sectorul productiei vegetale , cred ca rezolvarea problemei accizarii motorinei ar solutiona o parte din probleme, costurile cu motorina fiind importante in costurile de productie.
Eu nu vreau sa comentez cifre pentru ca e destul de greu sa stabilesti cifre , concluzia la care am ajuns a fost ca, nu datorita cresterii preturilor la utilitati se justifica cresterile anuntate, cresteri atat de importante care sunt vehiculate pentru industria alimentara. Sigur costurile cu materia prima din import pot sa afecteze in parte aceste costuri dar lucram pe instrumente legate de subventii sa sprijinim producatorii atat cat putem. Discutiile continua, nu a fost vorba de o oferta a fost vorba de discutii si discutiile vor continua.
Eu nu ştiu ce facultăţi de economie a făcut domnul Vosganian, dar a spune că preţul la produsele agricole vor creşte mult sub 1% atunci când preţul gazelor (implicit al energiei) va creşte cu peste 8%, dovedeşte o tratare cel puţin neglijentă a lucrurilor. Mă văd nevoit să-i dau dreptate domnului Băsescu relativ la competenţa cetăţeanului (nu "armeanului") Varujan din Guvernul României. Domnule Vosganian, este adevărat că piaţa stabileşte preţul la produsele alimentare, nu o neagă nimeni. Dacă până la 1 martie o să avem o creştere, nu de 8,5%, de peste 10% la produsele alimentare, sunteţi de acord să vă daţi demisia şi să ne lăsaţi cu aceste analize făcute cu pixul şi nu cu realitatea în obiectiv? Dacă doriţi, am să vă dau eu o realitate economică desprinsă din ce s-a întâmplat în alţi ani în care s-a scumpit gazul, motorina-benzina, curentul electric (că acestea sunt la pachet, nu scumpeşti una fără să se scumpească şi celelalte). Scumpirea preţului gazului cu 8,5% în lei va duce la o inflaţie (provocată în timp şi de mărirea salarială care va urma valului de scumpiri) de peste 10%, poate 20%, poate 30%, greu de controlat şi un coşmar pentru un ministru de finanţe. Probabil că actualul ministru de finanţe va arunca povara inflaţiei pe umerii viitorului ministru. Realitatea va fi deci că pensionarii vor rămâne iar cu buza umflată, pentru că nu vor mai primi nici o creştere până la sfântul aşteaptă, gazele vor trebui iar scumpite în lei pentru că moneda euro se va aprecia... şi tot aşa un an de zile, poate doi, până se va face un oarecare echilibru de putere de cumpărare mult mai mică decât acum. Nu v-aţi gândit să "scumpiţi" gazele cu 19% şi să le exceptaţi, de exemplu, de plata TVA, astfel încât consumatorul să nu simtă nimic? Se împăca astfel şi capra şi lupul şi varza, măcar pentru o perioadă de timp. Provocând avalanşa inflaţiei, oricum veţi strânge în real (adică transformat în euro) mai puţin TVA decât dacă aţi pierde TVA-ul pe gaz, pentru că lumea nu va avea bani sa mai consume nimic. Iată părerea mea de inginer care nu a făcut înalte academii de studii economice.