(Gloria câştigată cu cenuşă vine prea târziu)
Ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu, s-a aflat duminică la Belgrad, pentru a participa la reuniunea ambasadorilor Republicii Serbia.
Şeful diplomaţiei române răspunde, astfel, invitaţiei adresate de omologul sârb, Vuk Jeremic, de a lua parte la acest eveniment. Ministrul de externe al Republicii Serbia s-a aflat printre invitaţii ministrului român de externe la Reuniunea Ambasadorilor României, desfăşurată în luna septembrie.
Cu ocazia prezenţei la Belgrad, cei doi miniştri de externe s-au întâlnit având pe agenda lor teme precum perspectiva europeană a Serbiei, relaţia bilaterală şi dosarul Kosovo.
Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu a reafirmat susţinerea României pentru parcursul european al Serbiei şi pentru o soluţie negociată în conformitate cu dreptul internaţional şi acceptate de ambele părţi în cazul provinciei Kosovo.
Cioroianu a spus, referindu-se la Kosovo, că în opinia României orice soluţie trebuie să fie conformă dreptului internaţional şi acceptată de ambele părţi. România susţine o soluţie negociată cu implicarea ONU, a spus ministrul, adăugând că România nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, deoarece crede că principiile dreptului internaţional trebuie respectate.
România este îngrijorată de evoluţia consecinţelor câtre care se îndreaptă situaţia creată în jurul problemei Kosovo şi atrage atenţia asupra lor şi celorlalte state.
Ministrul român a transmis un mesaj poporului sârb din partea statului român, spunând că pe de o parte NATO nu este un inamic al acestuia, iar pe de altă parte nu există o condiţionalitate directă legată de Kosovo în ceea ce priveşte parcursul european al Serbiei.
Adrian Cioroianu: "M-am născut la Craiova şi circumscripţia mea este Timişoara". Declarându-se astfel familiar poporului sârb, domnia sa a spus o serie de cuvinte în limba sârbă, pe care le consideră repere legate de ceea ce-şi aminteşte despre Serbia din trecut.
Ministrul a adăugat că formaţia sa de istoric îi permite să ştie şi mai mult legat de această ţară şi din această perspectivă să perceapă provocările cu care se confruntă regiunea.
El s-a referit în discursul său cu precădere la viitorul Serbiei, adăugând că este nevoie de o Serbie stabilă şi democratică, ce poate duce la bun sfârşit reformele iniţiate.
Cioroianu s-a declarat convins că Belgradul a depus eforturi susţinute pentru a ajunge la rezultate bune, iar capacitatea instituţională a Serbiei va permite obţinerea de rezultate şi mai bune.
Cioroianu a reamintit celor prezenţi că vineri, la Consiliul European, România a susţinut necesitatea încheierii acordului de stabilizare şi de asociere până la sfârşitul lunii viitoare.
Ministrul s-a referit şi la relaţiile bilaterale dintre cele două state, apreciind că între România şi Serbia există un dialog complex pe o varietate de domenii.
Cioroianu a dat asigurări în ceea ce priveşte susţinerea României pentru îndeplinirea dezideratelor europene ale Serbiei.
Poziţia României a fost afirmată, de curând, şi de preşedintele Traian Băsescu, la Bruxelles, la încheierea summit-ului UE. Reamintesc că, urmare a solicitării României, Consiliul European a decis crearea forţei de stabilitate în regiune, urmând ca în ianuarie să ia hotărârea referitoare la statutul provinciei Kosovo. Domnia sa a mai apreciat că poziţia României exprimată la summit-ul UE pe tema Kosovo a fost "constructivă, europeană şi de apărare a interesului naţional". El a subliniat că, în lipsa unei rezoluţii ONU şi fără respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional privind inviolabilitatea frontierelor, România nu va accepta soluţia privind statutul provinciei Kosovo. MEDIAFAX
Conflictul din Kosovo are rădăcini pur economice şi mai puţin etnice. Probabil un Kosovo lipsit de rezervele sale naturale de cărbune, cupru, plumb, cadmiu şi argint nu ar fi atât de interesant încât să suscite un război inter-etnic. Cum aceste rezerve există însă, interese străine Serbiei doresc să se înfrupte un pic din resurse cu munca poporului aflat “la faţa locului”. Este un model cunoscut şi în România şi, desigur, sistemul economic al exploatărilor străine este probabil în plină desfăşurare şi în România chiar în timp ce vorbim.
Iată că există însă şi o altfel de rezolvare economică, bazată tot pe exploatarea resurselor: Petrol in schimbul independentei Kosovo.
Un articol scris pe HotNews de Olga Popescu.
Serbia s-a decis in privinta pretendentului la compania de stat Naftna Industrija Srbije (NIS), scrie ziarul rus Gazeta. Guvernul de la Belgrad si Gazprom pregatesc un acord care prevede includerea Serbiei in proiectul South Stream si achizitionarea de catre Gazprom a unei cote de participatiune la compania petroliera NIS. Analistii pun in legatura aceasta decizie cu sprijinul masiv acordat Serbiei de Rusia in problema Kosovo.
„Acordul prevede construirea conductei de tranzit South Stream pe teritoriul Serbiei, construirea unui depozit de gaze naturale si un parteneriat strategic de modernizare a NIS”, a declarat ministrul sarb al energiei, Alexandr Popovici.
„Voi depune acordul la guvern, apoi un grup de lucru va analiza detaliile. Ulterior, parlamentul il va aproba”, a adaugat oficialul.
Privatizarea sectorului petrolier al Serbiei a inceput inca din toamna anului trecut. Initial, Guvernul intentiona sa scoata la vanzare doar un sfert din compania NIS, pentru circa 300 milioane dolari, obligandu-i pe cumparatori sa investeasca in dezvoltarea ei cel putin 250 milioane dolari. In octombrie a fost anuntata licitatia si a inceput depunerea de cereri.
Rezultatele urmau sa fie anuntate in prima jumatate a acestui an, dar lista pretendentilor la NIS nu a fost data publicitatii nici acum. Analistii cred ca printre ei s-ar putea numara companiile ungara MOL, austriaca OMV, poloneza PKN Orlen, elena Hellenic Petroleum si rusa Lukoil. In plus, in luna martie Gazprom-neft si-a exprimat interesul pentru privatizarea NIS.
Acum, guvernul sarb a anuntat ca are in vedere scoaterea la licitatie a 51% din actiunile campaniei. Interesul exprimat concomitent de Gazprom-neft si Lukoil pentru NIS a permis analistilor sa avanseze cateva ipoteze.
Expertii nu exclud ca uzinele pot fi achizitionate de Gazprom-neft si Lukoil in cadrul recent creatului holding. Astazi, specialistii inclina balanta catre Gazprom, care priveste lucrurile prin prisma proiectului South Stream. In acelasi timp, atrage atentia Aleksandr Stok, de la „2K – Audit”, „nu trebuie ignorat aspectul politic al afacerii. Moscova sustine puternic Belgradul in problema kosovara, de aceea companiile rusesti pot conta pe un sprijin corespunzator. Prin urmare, nu ar fi o surpriza daca decizia guvernului sarb privind colaborarea cu Gazprom va fi una pozitiva”.
În acest timp, preşedintele albanezilor din Kosovo, domnul Fatmir Sejdiu, avertizează că va anunţa independenta provinciei Kosovo. "Ne mai despart doar cateva zile de actul final privind independenta. Proclamarea se va face cu acordul SUA, al UE si al altor tari democratice" - a precizat Sejdiu cu ocazia festivitatii de aprindere a luminilor bradului de Anul Nou din Pristina - relateaza Associated Press.
Uniunea Europeană va recunoaşte, se pare, declaraţia de independenţă a oficialilor din Kosovo. Totuşi, fiecare stat al uniunii va fi liber să recunoască sau să nu recunoască independenţa provinciei. La baza acestei declaraţii de independenţă se află modelul Republicii Muntenegru şi a acţiunii desfăşurate în anul 2006, an în care Muntenegru şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia.
Din câte să ştiu (şi se bănuiesc) până la această oră, Cipru se opune radical relativ la independenţa Kosovo deoarece violează Carta ONU. Spania, România, Slovacia si Grecia ar putea fi susţinători ai cauzei sârbeşti la întâlnirea de azi a şefilor diplomaţiilor UE. Statele Unite ale Americii sunt pentru recunoaşterea independenţei Kosovo. La acest punct de vedere se alătură şi câteva state balcanice şi, desigur, ţările de religie musulmană.
Nu ştiu de ce dar… am impresia că SUA nu recunoaşte independenţa Kosovo pentru dragostea americanilor pentru libertate şi democraţie. Nu ştiu unde s-ar putea găsi mai multă stare liberă a democraţiei, în Serbia sau într-o viitoare ţară Kosovo de natură musulmană.
Şi iarăşi revin la impresia mea şi anume că “problema Kosovo” este pur economică şi deloc etnică.
Pentru că tot sunt în zona externelor, trebuie să spun că Ministerul Afacerilor Externe informează, printr-un comunicat, că la data de 16 decembrie a.c. Ambasada României la Teheran a comunicat clarificarea situaţiei privind cei 20 de cetăţeni români, membri ai echipajului platformei iraniene de foraj maritim „Oriental I”, care au fost reţinuţi de autorităţile portuare iraniene, la acostarea în insula Kharg a navei „Absolut” cu care aceştia se deplasau către Dubai. În prezent, cetăţenii români şi-au reluat călătoria către Dubai, urmare clarificării situaţiei navei „Absolut”, care nu solicitase autorizaţie prealabilă de intrare în zona portuară respectivă. Precizăm că, pe întreaga perioadă petrecută în insula Kharg, cetăţenii români au fost bine trataţi. Cooperarea cu MAE iranian a contribuit la soluţionarea rapidă a situaţiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu