(bolovan, seceră şi hârtie)
Alegerile au împins politicienii români undeva între lipsa acută de înţelegere şi nesimţire. Contrazicerea futilă a ajuns în stadiul în care nu se mai fac schimb de replici ci doar de scuipaţi filtraţi de gardul de plasă al democraţiei. Faptul că de cele mai multe ori scuipatul rămâne agăţat pe plasă (adică pe poporul român), nu pare să-i îngrijoreze pe domnii care şi-au băgat adânc mâinile în destinul României şi îi scormonesc cu asiduitate în materia cenuşie pentru a găsi bănuţul de argint aducător de noroc.
Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat ieri independent politic. Poate nu aţi înţeles, am să fiu mai clar. Preşedintele actual al României, domnul Traian Băpsescu a declarat că pentru el nu există europarlamentari PD, PLD, PNL, PRM, UDMR, PSD sau independenţi, ci doar europarlamentari români, invitându-i pe cei 35 de reprezentanţi aleşi ai României în PE să colaboreze, când doresc, cu el. Când a spus această… cum să-i spun?… declaraţie abţibild (gen marcajele acelea de pe produse cu “produs reciclabil”), domnul Băsescu se afla la Sala Palatului, la Biroul Electoral Central, la şedinţa solemnă de înmânare a certificatului constatator al alegerii membrilor din România în Parlamentul European, în urma scrutinului din 25 noiembrie. Cuvântări şi diplome de onoare, fără coroniţe. La eveniment au fost prezenţi judecătorul Gheorghe Florea, preşedintele BEC, membri ai BEC, europarlamentari aleşi şi reprezentanţi ai partidelor. Din partea BEC, discursul se pare că a fost mai mult gâtuit de emoţie, dar cum să nu te emoţionezi în faţa atâtor personalităţi marcante ale României, o ţară membru a UE.
Dar mai este, mai este o bună parte din discursul domnului Traian Băsescu care a fost şi mai cuprins de evlavia sfântului Andrei. El a menţionat, în treacăt, că euroalegerile au fost "un act politic reuşit prin modul cum s-au desfăşurat" şi i-a felicitat pe candidaţi pentru "spiritul de fair-play" în care s-a desfăşurat campania. Noroc cu dezinteresul pentru alegeri, că altfel poate nu ar fi fost prea fair-play aceste alegeri, oricât s-ar fi “concentrat” unii dintre liderii de partid.
"Oricând veţi considera că trebuie să vă corelaţi poziţia cu Preşedinţia, vă rog să nu ezitaţi să o faceţi", le-a spus Băsescu europarlamentarilor într-o asigurare ad-hoc relativ la sprijinul preşedintelui, după cum acest sprijin a fost oferit şi euroobservatorilor români din PE.
Traian Băsescu a făcut o paralelă destul de interesantă. A afirmat că istoria îşi va aminti de primii europarlamentari români aleşi, aşa cum îşi aminteşte de primi parlamentari aleşi în 1831 "în Valahia" şi în 1832 în Moldova. Deci? Cum ne amintim noi de primi parlamentari? Desigur, cu pioşenie.
Băsescu i-a felicitat pe rând pe toţi europarlamentarii şi i-a reproşat zâmbind lui Sebastian Bodu că nu a venit îmbrăcat în costum, ci în pulover. "Tu nu ai găsit un costum?'', l-a întrebat şeful statului pe europarlamentarul PD. Sebastian Bodu, deşi nu i-a răspuns, probabil că avea singurul său costum la curăţat, doar pleca în “excursie”.
Reprezentanţii PSD au dat mâna mai întâi cu reprezentantul BEC, Gheorghe Florea, şi după aceea cu Băsescu, mai puţin Daciana Sârbu, care a procedat invers. Iată un motiv care precis va provoca dezbateri la următoarea şedinţă (cu părinţii) din PSD. Ce a vrut să transmită prin acest gest doamna Daciana Sârbu Ponta (pentru cei ce nu ştiau, s-au căsătorit prin august a.c.)? Preşedintele Statului a avut o lipsă de cuvânt la strânsul de mâini la vederea, în persoană, doamnei Renate Weber. Europarlamentarul PNL şi preşedintele au dat mâna fără a-şi adresa vreun cuvânt.
În rest… glumiţe. Theodor Stolojan a fost prezentat de Florea ca "europarlamentar PNL", stârnind râsul participanţilor. Stolojan a corectat eroarea strigând: "Liberal democrat! Europarlamentar PLD!". După ce a primit certificatul, Stolojan l-a pupat pe Băsescu. Stolojan era şi el îmbrăcat în pulover de culoare verde păşune proaspăt răsărită şi denim, dar de data aceasta şeful statului nu a avut nimic de obiectat. Probabil că lacrimile din ochii preşedintelui au obturat silueta non-protocolară a fostului premier.
Nu au fost prezenţi la ceremonii cinci europarlamentari, dintre care şi candidatul independent Laszlo Tokes.
Politica nu se desfăşoară numai în fronturi ale festivităţilor de premiere. Secretarul general al democraţilor, domnul Vasile Blaga, are ceva noutăţi destul de surprinzătoare. Domnia sa ne comunică că propune ca, până la alegerile locale, PD şi PLD să formeze un nou mare partid, cu lider din PD, pentru că democraţii nu vor mai încheia alianţe preelectorale, iar la locale vor desemna candidaţi proprii în toate localităţile. Întrebarea este de ce? Este evident că cele două formaţiuni unite nu vor aduna cât ele separate, deoarece PLD şi-ar pierde alegătorii PNL care nu-l plac pe Tăriceanu dar nici pe Boc sau Băsescu.
"Deocamdată, PD are o decizie: că nu va mai încheia alianţe preelectorale, iar acesta este foarte clar. Punctul meu de vedere personal este că, din moment ce e clar că nu putem vorbi despre o alianţă preelectorală, am putea vorbi de un nou partid, un foarte puternic partid de centru-dreapta". "PD şi PLD ar putea forma un nou mare partid. Aceasta este, însă, o variantă de lucru pe care am lansat-o eu, cred în ea, dar nu am discutat-o nici cu PD-ul, şi cu atât mai puţin cu PLD-ul", a explicat Blaga.
Partid nou, partid nou, dar ar putea ca liderul să fie din PLD (adică nea Stolo)? Domnul Blaga este ferm: “Exclus!”
"PD va depune candidaţi pentru postul de primar în toate unităţile administrativ-teritoriale ale României, să ne înţelegem bine. Iar aici vom fi competitori, e clar".
"PNL-ul condus de Tăriceanu şi de acoliţii lui ne-au scos de la guvernare, deci nu există nici cea mai mică posibilitate de a colabora cu ei. Dar, pe termen mediu şi lung, sigur că vom putea colabora cu un PNL condus de altcineva". “Sunt situaţii în care electoratul te obligă să coabitezi în anumite formule, iar aici dau exemplul Austriei şi Germaniei, unde sunt două mari partide, şi acolo există coaliţii. Electoratul decide, în cele din urmă, modul în care se coalizează o formulă guvernamentală", a explicat Vasile Blaga.
Dar surpriză! PLD nu prea confirmă ceea ce visează domnul Blaga. Preşedintele PLD, Theodor Stolojan, este mai nuanţat şi spune că liberal-democraţii vor discuta în cadrul forului de conducere mai multe "scenarii" privind relaţia viitoare cu PD, printre acestea aflându-se şi varianta lui Vasile Blaga, de formare a unui nou mare partid. “Vom discuta în cadrul forului de conducere al PLD-ului mai multe scenarii, între care şi acesta despre care a vorbit domnul Blaga. Vom vedea până la urmă la ce formulă vom ajunge". "E prematur să discutăm acum. Vom discuta cu ei, vom analiza toate scenariile şi vom vedea, în funcţie de asta. Noi abia acum începem discuţiile pe aceste probleme", a precizat Theodor Stolojan.
Traian Băsescu generalizează confuzia la toată clasa politică. În discursul rostit la Cotroceni, la recepţia de Ziua Naţionlă, preşedintele a declarat că, la un an de la intrarea în Uniunea Europeană, România nu prea ştie încotro se îndreaptă.
"Primul motiv este dat chiar de incapacitatea oamenilor politici de a oferi o viziune clară despre viitorul nostru ca naţiune. După primul an de când suntem membrii ai Uniunii Europene, pare că România nu ştie încotro se îndreaptă". "Al doilea motiv este că există români care, în Europa, sunt obligaţi să sufere de pe urma faptului că sunt români, din motive pe care nu vreau să le reamintesc aici". "Nimeni, niciodată, nu are dreptul să pună în discuţie aceste drepturi câştigate de noi, românii, ca naţiune", a declarat preşedintele.
Preşedintele a dat ieri o recepţie la palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale a României. Desigur, recepţia era o festivitate oficială şi nu o invitaţie la şpriţ din partea lui Băsescu ca persoană fizică. Cu toate acestea anumite personalităţi au ales să zică pas. Premierul Călin Popescu Tăriceanu, fostul şef al statului Ion Iliescu, liderul PSD Mircea Geoană precum şi majoritatea miniştrilor (adică toţi afară de unul singur) au absentat. Au venit însă alte peste 250 de persoane, printre care lideri politici, şefi ai armatei, demnitari şi reprezentanţi ai vieţii artistice şi culturale.
Singurul ministru prezent la Cotroceni a fost cel al Apărării, Teodor Meleşcanu.
Urmarea gestului nediplomatic al premierului şi miniştrilor a avut un contragreutate şi din partea preşedintelui. Textual: "Aş fi tare bucuros să spun că la Palatul Victoria se află un prim-ministru competent şi cu care să pot colabora". "Am avut un an în care disputele ne-au făcut să nu ducem la bun sfârşit propunerea de realizare a unui Pact naţional pentru educaţie. Sunt eşecurile noastre, dar trebuie să fie anul în care, şi spun acest lucru în condiţiile în care mai sunt 30 de zile până la sfârşitul anului, în care trebuie să fim conştienţi că fără reformarea clasei politice aproape că ne condamnăm evoluţia pozitivă", a spus Băsescu.
Răspunsul PNL a venit şi el. Vicepreşedintele PNL Puiu Haşotti a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că speră ca preşedintele Băsescu să demisioneze, iar la 1 Decembrie 2008 să nu mai fie la Cotroceni, referindu-se la declaraţia şefului statului care a spus că speră ca peste un an la Palatul Victoria să fie un premier competent. "Preşedintele nu are de ce să se lamenteze, pentru că, o ştim cu toţii, el este factorul tuturor conflictelor din ultimii trei ani. Eu sper ca la 1 Decembrie 2008 domnul preşedinte Traian Băsescu să nu mai fie la Palatul Cotroceni, să-şi dea demisia". "Dacă şi de Ziua Naţională a României domnul preşedinte s-a gândit să mai provoace încă un scandal, eu cred că singurul gest patriotic care i-a mai rămas la îndemână este să-şi dea demisia".
Reproduc în final cele două discursuri ale preşedintelui.
Discursul preşedintelui Traian Băsescu cu ocazia participării la şedinţa solemnă de înmânare a certificatului constator al alegerii membrilor din România în Parlamentul European, în urma scrutinului din 25 noiembrie 2007
„Vă mulţumesc, domnule preşedinte Florea, mulţumesc tuturor membrilor BEC, judecători şi reprezentanţi ai partidelor, mulţumesc partidelor pentru spiritul de fair-play în care s-a desfăşurat campania, mulţumesc în mod deosebit candidaţilor, care, indiferent de răutăţile publice exprimate în analizele presei, reprezintă primul act major după semnarea Tratatului şi intrarea în UE, primul act politic major pe care România îl face pentru a-şi marca prezenţa în UE.
Aş spune că luna noiembrie este o lună primă de semnificaţii pentru parlamentarismul românesc. În 1831, în Valahia, se alegea primul parlament, iar în 1832, tot în luna noiembrie, în Moldova, de asemenea, se alegea primul parlament. Trebuie să reţinem că primii parlamentari au rămas în cartea de istorie. Nume precum Dedulescu, Niculescu, Musceleanu, Brătianu, Lahovari au rămas în cartea de istorie, aşa cum, în mod cert, şi lista cu primii europarlamentari trimişi de România va fi o listă bine marcată de istoria politică a României şi chiar de semnificaţiile majore pe care trasnformarea României de după comunism le marchează. Este un moment important la care au contribuit milioane de români.
Aş spune, chiar dacă nu s-au prezentat decât circa 6 milioane, toţi cei 22 de milioane au contribuit la acest moment, au contribuit partidele politice, au contribuit structurile organizatorice ale scrutinului electoral. Am convingerea că nimeni nu are nici un dubiu, şi nu pentru cei aleşi vorbesc, ci, în primul rând, pentru cei care privesc la dumneavoastră, în primul rând pentru români spunându-le că prima dumneavoastră misiune este să reprezentaţi în Parlamentul European Europa şi interesele ei. Este o chestiune de inteligenţă politică de negociere, de capacitate de a avea prieteni reprezentarea în egală măsură şi a intereselor României.
Misiunea fundamentală care vă revine este aceea de a armoniza interesul general al Europei cu interesul naţional. Mergeţi în familii politice puternice. Fiecare dintre dumneavoastră va trebui să fie nu numai prietenul familiei politice din care face parte, ci va trebui să găsiţi formula coordonării între dumneavoastră, în aşa fel încât, grupurile politice în care veţi fi integraţi să reprezinte, într-un fel sau altul, şi poziţia şi nevoile României în deciziile ce se vor adopta. Aveţi onoarea să faceţi parte din Parlamentul European, care va pregăti transformarea profundă a Uniunii. Evaluările sunt că la 1 ianurie 2009, Uniunea va intra într-o altă etapă, când Parlamentul European va deveni coparticipant la decizie.
Va fi un mandat scurt, dar extrem de important şi plin de semnificaţii. N-aş vrea să vorbesc mai mult, deşi se poate vorbi foarte mult, închei mulţumind BEC, preşedintelui BEC, dumneavoastră, partidelor şi tuturor acelora care au fost implicaţi în realizarea unui act politic extrem de important şi, trebuie să recunoaştem, reuşit, reuşit prim modul în care el s-a desfăşurat.
Vreau să vă asigur aici, să reînnoiesc o ofertă, pe care am făcut-o celor care ne-au reprezentat înainte în Parlamentul European, oricând veţi considera că trebuie să vă coleraţi poziţia politică cu Preşedinţia României nu ezitaţi să o faceţi. Aşa cum v-am spus-o şi când aţi fost, parte dintre dumneavoastră, delegaţi să reprezentaţi România în Parlamentul European, reînnoiesc invitaţia de a realiza un parteneriat cu instituţia prezidenţială în problematica de politică europeană şi de politică externă a României. Eu vă mulţumesc mult şi vă asigur de tot sprijinul meu. Aş spune că pentru mine nu există parlamentar PD, PSD, PNL, UDMR sau parlamentar independent, pentru mine există parlamentar român în Parlamentul European.
Vă mulţumesc mult.”
Discursul preşedintelui României, Traian Băsescu, la recepţia oferită cu ocazia Zilei Naţionale a României (30 noiembrie 2007)
“Dragi compatrioţi,
Distinşi invitaţi,
Ziua Naţională este ziua fiecărui român, este ziua fiecărui cetăţean al României.
În astfel de momente trebuie să ne gândim la istorie, la istoria unităţii noastre statale, la tradiţie, la tradiţia poporului român în care putem găsi destule motive de mândrie şi din care avem destule lecţii de învăţat.
Momentul 1 decembrie 1918 nu este doar actul desăvârşirii unităţii statale a românilor, ci şi formularea unui contract bazat pe valori şi principii care sunt valabile şi astăzi. Astfel, Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba-Iulia vorbeşte despre: „deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare”, „egala îndreptăţire şi deplina libertate confesională”, „înfăptuirea desăvârşită a unui regim democratic”, „libertate de presă, asociere şi întrunire”, precum şi despre principiile necesare soluţionării dimensiunii sociale a modernizării ţării.
Într-un asemenea moment trebuie să ne gândim la aceste valori fondatoare şi la oamenii care întruchipează aceste valori. Trebuie să ne amintim de eroii noştri, să ne amintim de cei care au salvat patria în război, să ne amintim de cei care au salvat onoarea noastră în timpul Holocaustului şi în timpul comunismului.
Poate acum mai mult ca oricând este momentul să ne exprimăm respectul nostru pentru cei mai buni dintre români. Numai astfel vom putea fi şi noi, ca naţiune, mai buni.
Indiferent de disputele politice, indiferent de diversitatea opiniilor şi a intereselor, sunt lucruri mai importante care ne unesc. Din păcate, ne aducem aminte de acestea numai în momente de mare dificultate sau de sărbătoare.
Acum, sărbătorind pentru prima dată Ziua Naţională a României ca parte a Uniunii Europene, este un bun moment pentru a discerne între ce este important pentru noi ca naţiune, ce ţine de solidaritatea între cetăţenii acestei ţări, şi, pe de altă parte, ce este conjunctural şi cu siguranţă trecător.
Ce ne uneşte? Dacă trebuie să numesc numai trei lucruri acestea ar fi: ataşamentul faţă de limba în care au vorbit şi pământul unde se odihnesc părinţii, bunicii şi străbunii noştri, dorinţa de libertate şi încrederea în viitor.
Dacă nu ne respectăm limba şi înaintaşii, ne pierdem identitatea.
Dacă nu ne apărăm libertatea, sau dacă abuzăm de ea, nu vom construi niciodată o normalitate în care să ne regăsim cu toţii. Iar dacă oamenii politici nu oferă viziunea unei Românii de mâine, mai drepte şi mai prospere, chiar bazele contractului social şi ale încrederii în mecanismele democraţiei sunt grav puse la încercare.
În calitatea mea de Şef al Statului mi-am propus, ca principală prioritate, reconstrucţia încrederii în instituţii, reconstrucţie fără de care nici democraţia nu poate fi funcţională, nici progresul economic durabil, nici dreptatea socială adevărată.
Rezistenţa la schimbare rămâne, din păcate, mare. Sunt însă convins că schimbarea este inevitabilă.
Principalul meu aliat sunt cetăţenii României. Indiferent de categorie socială, indiferent de origine etnică, indiferent de simpatii politice, indiferent de convingeri religioase.
Cum spuneam, Ziua Naţională a României este ziua fiecărui cetăţean român. Din păcate, această sărbătoare nu este trăită cu intensitatea cu care alte naţiuni îşi trăiesc ziua naţională. Vreau să vă vorbesc despre trei motive care explică această realitate, motive pe care le putem depăşi, dar pentru asta trebuie să le recunoaştem.
Primul motiv este dat chiar de incapacitatea oamenilor politici de a oferi o viziune clară despre viitorul nostru ca naţiune. După primul an de când suntem membri ai Uniunii Europene, pare că România nu ştie încotro se îndreaptă.
Este urgent să regândim în mod responsabil sensul evoluţiei României. Indiferent de preferinţele politice, este urgent să identificăm ţintele noastre comune. Altfel riscăm un eşec de adaptare, riscăm un eşec de percepţie, înainte de toate riscăm un eşec moral dacă nu ne respectăm angajamentele.
Al doilea motiv este că există români care, în Europa, sunt obligaţi să sufere de pe urma faptului că sunt români, din cauze pe care nu vreau să le reamintesc aici. Lor vreau să le transmit că toţi cetăţenii României sunt cetăţeni europeni, cu drepturi şi obligaţii identice cu ale tuturor cetăţenilor europeni. Nimeni, niciodată, nu are dreptul să pună în discuţie aceste drepturi câştigate de noi, românii, ca naţiune.
În fine, al treilea motiv vine din pierderea treptată a încrederii în virtuţile simbolurilor solidarităţii naţionale, în zilele festive care ani de zile au preamărit un om şi nu pe români, nu valorile naţionale, ci au utilizat valorile naţionale.
Sunt convins că este timpul să depăşim aceste complexe. Complexe care vin din istoria noastră recentă, complexe create de percepţia altora, complexe legate şi de defectele noastre.
Numai o privire lucidă asupra acestora ne va ajuta să găsim soluţii şi să oferim românilor o viziune clară despre viitorul fiecăruia dintre ei ca parte a naţiunii, despre viitorul nostru comun.
Nu există probleme pe care, împreună, să nu le putem depăşi. Nu există sfidări pe care, împreună, să nu le putem înfrunta. Nu există speranţe pe care, împreună, să nu le putem realiza.
La mulţi ani, România!
La mulţi ani, români!
Vă mulţumesc.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu