(conducător)
Spuneam acum ceva timp că pretenţia lui Radu Duda pentru formula de adresare “Alteţă” mi se pare exagerată. După ce am citit prin Ziarul de Iaşi, lupta de clasă se ascute. Dar povestea este ceva mai lungă. Să încep cu a fost odată…
Pin mijlocul lunii noiembrie, domnul Funar tuna şi fulgera împotriva lui Radu Duda. Ca să fie mai sigur că e ascultat, fostul primar al Clujului a depus un mic proiect de lege care viza eliminarea finanţării funcţiei ocupate de Radu Duda. Funcţia alteţei sale regale este de „Reprezentant special al Guvernului României pe probleme de integrare”

Domnul Funar a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă:
„Avem un cetăţean, Radu Duda, care s-a căsătorit cu una din fetele ex-regelui Mihai şi care suge de la bugetul de stat în acest an câte 600 de milioane de lei vechi pe lună, respectiv 60.000 de lei, pentru a prezenta imaginea neutră a României în lume.”
„Este cetăţeanul din România care beneficiază de cea mai mare sumă de la bugetul statului, fără să dea socoteală şi fără să dea nici un fel de rezultate. A ajuns să se plimbe pe la Polul Nord să vadă ce mai fac urşii polari. Nu e uşor să ai 2.000 de lei zilnic de cheltuit” şi „taie frunze la câini de 600 de milioane de lei pe lună.”
Propunerea domnului Gheorghe Funar spunea cam aşa:
Lege de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare versiune consolidată la data de 01.02.2003.
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic. Alineatul (11) al articolului III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, versiune consolidată la data de 01.02.2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Litera e) a alineatului (11) al articolului III se elimină.
2. Alineatul (11) al articolului III se completează prin adăugarea literei l) şi va avea următorul cuprins:
“l) cheltuielile pentru finanţarea Reprezentantului special al Guvernului României pe probleme de integrare încetează şa data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din….. cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
Preşedintele Senatului
Nicolae Văcăroiu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din….. cu respectarea prevederilor Art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
Preşedintele Camerei Deputaţilor
Bogdan Olteanu

Nu mai trebuia decât votul şi semnătura celor doi preşedinţi. La ce articol se referea domnul Funar? Am căutat ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.163 din 6 decembrie 2001 privind reglementarea unor măsuri financiare şi apoi articolul 11 citat mai sus:
(11) Din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, se finanţează:
a) proiecte de promovare a imaginii României, realizate prin angajarea unor servicii specializate ale unor companii române şi străine;
b) realizarea unor pagini de prezentare a României în cotidiene de notorietate din străinătate şi a unor emisiuni pe posturi de televiziune;
c) proiecte de prezentare a economiei româneşti în ansamblu sau a unor sectoare economice şi informări periodice destinate agenţiilor de rating, băncilor de investiţii, mediilor economice occidentale în general;
d) susţinerea editării de material documentar cu tematici diverse prezentare generală a ţării, economie, turism, cultură - pe suporturi diferite, cum sunt tipăriturile, compact-discurile, casetele video etc.;
e) organizarea de acţiuni comune cu grupuri de reflecţie prestigioase din Statele Unite ale Americii şi din Europa pe teme de integrare europeană şi euroatlantică;
f) proiecte de programe culturale şi de informare, precum şi de investiţii în echipamente informatice şi de comunicare, vizând susţinerea activităţii institutelor şi centrelor culturale şi de informare româneşti din străinătate;
g) proiecte de sprijinire a activităţii consulatelor onorifice şi a asociaţiilor comunităţilor româneşti;
h) sprijinirea apariţiei unor ziare şi publicaţii ale comunităţilor româneşti din ţările vecine şi finanţarea unor programe de învăţământ la distanţă pentru tinerii de origine română din comunităţile româneşti de pretutindeni;
i) proiecte de avengură prezentate în centre de interes politic şi economic; cicluri sub genericul "Festivalul/Anul/Luna/Săptămâna/Zilele României"; mari evenimente aniversare româneşti, manifestări culturale complementare pentru reuniuni politice, diplomatice, economice, internaţionale, din ţară şi din străinătate; participări la expoziţii mondiale; candidaturi româneşti pentru Capitala Europeană a Culturii;
j) realizarea şi amplasarea în străinătate a unor monumente care omagiază personalităţi şi evenimente româneşti.
Paragraful vizat are, văd eu, legătură cu integrarea în UE şi NATO. Parcă domnul Gheorghe Funar are ceva dreptate, intuiesc că prin această lege se cam scurg banii adunaţi cu greu de Guvernul României.
Să termin cu amintirile şi să revin în actualitate. Şi actualitatea zice aşa, prin gura Ziarului de Iaşi:
“Guvernul l-a răsplătit pe Radu Duda cu o leafa de ministru”
Deci aşa! Citesc mai departe:
“Reprezentantul special al Guvernului Romăniei a fost remunerat în 2007 cu un salariu de 47.000 de lei şi diurne de 5000 de euro.
Principele Radu este reprezentant special al Guvernului României din 2002”
Nu numai atât, Alteţa sa, Principele Radu Duda a încasat în 2007 şi ceva bani de la Ministerul Apărării la capitolul “drepturi salariale” 10.080 lei. Să tragem linie şi să socotim. 47.000 plus 10.080 împărţit la, să zicem 3,5 (deşi mă păcălesc, că euro a fost mai mic în medie pe 2007) face aproximativ 16.308 euro plus încă 5000 de euro, face cam 21.500 euro. Împărţit la 12 luni face cam 1790 euro pe lună. Destul de bine. Am greşit pe undeva?
Radu Duda este de profesie actor. Sincer nu l-am putut vedea jucând în nimic artistic, poate că însă a jucat pe undeva şi nu am observat eu, se întâmplă. Prin 2002, alteţa sa a absolvit şi Colegiu Naţional de Apărare. Patru ani mai târziu, în 2006, era doctor în militărie. Astăzi este colonel. Brovo domnule Duda.
Regele Mihai a decis să recompenseze şi el familia Duda-Margareta pe anul 2008 cu 42 mii lei pentru el şi 84 mii lei pentru ea. De ce? Pentru a reprezenta Casa Regală. Da, dar nu este un fel de plată ci donaţie, altfel ar fi plătit impozit.
Principele Duda a primit ceva bani şi de la edituri, 3200 lei de la Editura Humanitas. Foarte bine alteţă, nu vreţi să ştiţi cât câştigă un poet în ţara asta de pe urma unei cărţi.
Domnul Duda este un scriitor. Sunt memorabile cărţile domniei sale

sau





Poate vă întrebaţi ce efect anume a avut propunerea lui Gheorghe Funar? Desigur, a avut un efect. Guvernul a aprobat continuarea activităţii depuse de principele Radu (nu-i mai spun Duda, vad ca semnează drept Radu) în calitatea sa de Reprezentant Special al Guvernului alocând acestuia 720 mii lei.
Ce trebuie să facă domnul Duda în schimbul acestor bani? Destul de multe. Mai întâi trebuie să promoveze România în mass-media, în mediile intelectuale şi de afaceri, în mediile politice ale statelor membre NATO. Mai trebuie să ocrotească interesele României pentru integrarea în UE, să le promoveze, să încurajeze investiţiile străine în România, să promoveze cultura şi istoria României, să le integreze european. Dragi mei, domnul Duda este un fel de Ţiriac amestecat cu Nadia, Năstase şi Patriciu. Super om, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, super om.
17 comentarii:
Pe tvr1 incepe acum un film numit Bibliotecarul.
Am fost descoperit. Să nu mai spui la nimeni.
YES
Cred ca textul de mai jos pe care l-am primit mai adineori, o prima parte, te va interesa. L-am postat aici, ca sa-l mai vada eventual si altii interesati:
O R D I N U L N O B I L I M I I
COMUNICAT
PRIVITOR LA ACTUL UNILATERAL AL REGELUI DIN 30 DECEMBRIE 2007
I
LEGATUL DINASTIC AL REGELUI MIHAI I
Declaraţia Regelui despre devoluarea drepturilor Sale la Tron şi statutul urmaşilor Sãi nu este fortuitã. Data aleasã pentru publicarea ei nu are nimic de a face cu aniversarea sinistrei înscenãri de la 30 Decembrie 1947, care în niciun caz nu poate fi prilej de comemorare. Ea constituie o repetare a gestului ratat de la 30 Decembrie 1997 şi explicã rostul campaniei pentru Restaurarea Monarhiei din ultimele sãptãmâni, al cãrei caracter dubios a fost clar pus în evidenţã de provenienţa şi complicitãţile politice ale promotorilor ei.
Schimbãrile unilateral aduse de Rege Statutului Casei Regale nu ţin cont de regulile fundamentale ale dreptului, nici de interesele majore ale României. Ca şi dorinţa de a modifica Constituţia, ele reflectã suferinţa Pãrintelui ai cãrui urmaşi nu se bucurã de legitimitatea care condiţioneazã accesul la tron, dar mai ales ambiţiile inadmisibile ale grupului de interese care susţine pretenţiile politice ale soţilor Dudã.
Cum era de aşteptat, declaraţia Regelui Mihai a stârnit o avalanşã de comentarii. Ţinând cont de grava ignoranţã pe care fãrã nicio pudoare o afişeazã toţi profanii care se cred autorizaţi sau au misiunea sã discute problemele legate de Monarhie în mass-media, suntem obligaţi de interesul naţional sã intervenim în desbatere pentru a face precizãrile şi punerile la punct care se impun.
Ordinea succesiunii la tron şi drepturile membrilor Familiei Regale sunt guvernate de Dreptul Dinastic care, fiind un capitol al Dreptului Public, nu poate fi modificat în mod unilateral de cãtre Rege. Acesta este primul postulat de care trebue sã se ţinã constant seama în abordarea chestiunii dinastice.
Înainte de a intra în subiect este necesar sã amintim semnificaţia exactã a termenilor cu care se opereazã în materia care face obiectul desbaterii.
Dinastie este denumirea pe care o primeşte familia cãreia o naţiune îi deleagã în exclusivitate şi pe termen nedeterminat reprezentarea ei faţã de terţi şi exercitarea autoritãţii supreme în sãnul ei.
Pactul dinastic este actul politic prin care o naţiune îi deleagã unei familii prerogativele care o ridicã pe aceasta la rangul de dinastie. El constituie temeiul şi originea dreptului dinastic al acelei naţiuni. Pactul dintre Naţiunea Românã şi Familia de Hohenzollern-Sigmaringen a fost încheiat cu scopul precis de a curma pericolul peren al instabilitãţii politice şi al ingerinţelor strãine având drept cauzã rivalitatea dintre Casele Domnitoare pãmântene care-şi contestau reciproc dreptul la tron şi refuzaserã sã i-l recunoascã unui mic boiernaş (Ioan-Alexandru Cuza). Din patriotism, Familiile Princiare bãştinaşe au renunţat la orice pretenţie la tron şi la precãderi în Stat, adoptând ideea aducerii unei familii domnitoare apusene drept cea mai bunã soluţie pentru Naţiune.
Dreptul Dinastic este acel domeniu al Dreptului Public care guverneazã relaţia dintre o naţiune şi dinastia ei. În România, Dreptul Dinastic îşi gãseşte expresia în douã texte:
1. Constituţia, în care sunt definite prerogativele şi îndatoririle Regelui, modalitãţile exercitãrii acestora şi regulile devouluãrii (transmiterii) dreptului la tron;
2. Statutul Casei Regale, care stabileşte structura, alcãtuirea şi modul de funcţionare a Familiei Regale.
Casa Regalã este abstracţia juridicã care personificã Familia Domnitoare, luatã ca subiect colectiv de drept public. Termenul acoperã dar şi transcende în spaţiu şi în timp ansamblul concret al membrilor Familiei Regale.
Casa Regelui (civilã şi militarã) nu se confundã cu Casa Regalã. Ea constituie aparatul care asigurã exercitarea prerogativelor regale şi, ca atare, constituie un compartiment autonom al administraţiei publice, cum este şi cancelaria primului ministru. Casa Reginei, sau a altor membri ai Familiei Regale, este structura care asigurã îndeplinirea funcţiilor atribuite de Statutul Casei Regale acestor persoane. În cazul suveranilor detronaţi sau al pretendenţilor la tron, Casa Regalã este o administraţie privatã.
Familia Regalã este formatã din Monarh şi din rudele sale de sânge şi prin alianţã care au statut de persoane publice şi, ca atare, relevã de Dreptul Dinastic. Înafarã de rudenie, apartenenţa la Familia Regalã implicã aptitudinea şi dispoziţia de a îndeplini funcţia publicã care le revine membrilor acesteia. Demnitãţile şi avantajele acordate membrilor Familiei Regale nu constitue favoruri şi privilegii personale; ele sunt mijloace de a satisface obligaţii întemeiate pe prestigiu, funcţia Familiei Regale constând în a servi Statul asistându-l pe Rege în îndeplinirea misiunilor Sale cu caracter reprezentativ şi ceremonial. Condiţiile apartenenţei la Familia Regalã sunt reglementate de Statutul Casei Regale.
Familia Regelui formeazã un grup mai larg decât Familia Regalã, cu care nu trebue confundatã. Ea este constituitã pe baza Dreptului Civil, cuprinzând şi acele rude ale Regelui care nu sunt persoane de Drept Public. Spre pildã pe descendenţii lui Mircea-Grigore Lambrino. Membrii Familiei Regelui relevã de dreptul comun în vigoare, ca orice cetãţean. Persoanele care au încetat sã facã parte din Familia Regalã continuã sã aparţinã Familiei Regelui dacã sunt rudele Lui de sânge.
Statutul Casei Regale este o anexã a Constituţiei din care face parte integrantã. El stabileşte principial drepturile şi obligaţiile membrilor Familiei Regale, detaliazã concret titlurile, rangurile şi demnitãţile conferite fiecãruia din ei, ierarhiile şi precedenţele care deosebesc locul ocupat de ei în sânul acestei colectivitãţi, etc. Statutul Casei Regale defineşte şi reglementeazã apartenenţa la Familia Regalã : dobândirea şi pierderea calitãţii de membru al Familiei Regale, precum şi excluderea din aceasta, cu aferentele dobândiri şi pierderi de titluri, ranguri, etc.
N. B. Cãzând sub incidenţa Dreptului Public, Statutul Casei Regale nu poate fi modificat sau înlocuit printr’un act unilateral ţinând de arbitrarul personal al Regelui. Orice iniţiativã a Regelui în aceastã privinţã trebue sã aibe acordul Guvernului - şi vice versa (Cf. Excluderea din Familia Regalã a Principelui Moştenitor, în 1925) - şi sã fie validatã de Parlament conform procedurii rezervate Legilor Organice.
SITUAŢIA ACTUALÃ A CASEI DOMNITOARE
CONFORM DREPTULUI DINASTIC ÎN VIGOARE.
Cinci lucruri sunt certe si indiscutabile pe planul dreptului:
Prevederile Constituţiei din 1866 (art. 82), reluate de aceea din 1923 (art. 77 ), exclud total si definitiv femeile de la succesiunea la tron şi de la devoluarea dreptului la tron;
Statutul Casei Regale exclude femeile de la transmiterea calitãţii de membru al Familiei Regale;
Revizuirea Statutului Casei Regale, pentru cãsãtoria Princepelui Moştenitor Ferdinand, dispune excluderea din Familia Regalã a persoanelor care se cãsãtoresc cu cetãţeni români;
Revizuirea Statutului Casei Regale cu prilejul cãsãtoriei fratelui Regelui - Principele Nicolae - cu o burghezã, dispune excluderea din Familia Regalã a membrilor acesteia care se cãsãtoresc cu persoane de rang ne corespunzãtor exigenţelor consuetudinare în aceastã materie;
Regele nu poate proceda unilateral la nicio schimbare în dispoziţiile din Constituţie şi din Statutul Casei Regale fãrã a-şi exceda prerogativele constituţionale, fãrã a încãlca jurãmântul depus la suirea pe tron şi reînnoit la repunerea în vigoare a Constituţiei din 1923, la 4 Septembrie 1944, şi fãrã a merge împotriva ordinii constituţionale şi a legilor al cãror paznic este (art. 82). Aşadar, orice act de aceastã naturã este ab initio lovit de nulitate absolutã, deci nul şi neavenit.
Prin urmare:
Toate fiicele Regelui Mihai I au încetat de a mai fi Principese ale României odatã cu pierderea calitãţii lor de membre ale Familiei Regale, prin cãsãtoriile lor neconforme cu exigenţele Statutului Casei Regale;
Niciunul din consorţii ex-Principeselor Margareta, Irina, Elena, Maria şi Sofia nu este autorizat de Statutul Casei Regale sã poarte titlul de Principe al României, nici sã facã parte din Familia Regalã;
Niciunul şi niciuna din nepoţii şi nepoatele de fiicã ale Regelui nu are şi nu poate avea calitatea de membru al Familiei Regale a României;
Titlul de curtoazie acordat D-lui Radu Dudã dupã cãsãtoria cu ex-Principesa Margareta ne fiind transmisibil, nu poate fi purtat de consoarta sa, care în ochii Dreptului Dinastic românesc este Doamna Dudã.
În concluzie:
Dinastia României se aflã în impas:
- Regele Mihai I nu are urmaşi care sã corespundã exigenţelor Constituţiei;
- Familia Regalã se aflã redusã la numai doi membri - Persoana Regelui şi aceea a Consoartei Sale.
DECI
Lipsitã de descendenţi legitimi actuala Casã Regalã nu-i mai poate garanta Naţiunii continuitatea Pactului Dinastic.
PS.
Daca autorii acestui text membrii autointitulati ai asa zisului "Ordinul Nobililor prin apartenenta lor familiala, caz in care si eu fac parte din acesta, atunci inseamna ca eu am gresit in postarea de la firul referitor la acest subiect, in sensul ca gestul regelui, chiar daca privat si astazi doar platonic oricum nu asigura continuitatea Casei regale a Romaniei care ia sfarsit odata cu ultimul nostru rege si regina lui.
Erata:...din acesta, au dreptate atunci...
ERATA 2: Ordinul Nobilimii
Eu nu am auzit de un astfel de ordin activ în România şi nici de un astfel de comunicat. Am să mă interesez. În fapt spune cam ce am spus şi eu cu diferenţe mici.
Nu cred ca ordinul este activ, cred ca si l-au asumat cativa acum (si deci nu cred ca vei gasi ceva in acest sens poate doar acest text pe unde mai ajunge el), care daca ar vrea, ar fi indreptatiti chiar sa-l si faca cu forme legale, doar ca sa dea mai multa greutate gestului lor, dar cred ca ma cunosti ca sa stii ca ptr mine in final si decisiv, greutate, nu da decat valoarea de adevar a emisiei si nu "autoritatea" emitentului.
Ti l-am trimis tocmai ptr ca stiu ca si tu ai sustinut cateva in vecinatatea celor sustinute destul de pertinent de acesti domni(doamne?).
Important este insa, daca au dreptate si argumentele lor sunt destul de convingatoare.
Nu stiu daca au dreptate, dar au logica mai multa decat regele prin acel act.
Si totusi regele implicit ca actul sau are o valoare platonica zicand(si te citez):
Se mai spune în actele regale că, "în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul României vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ", Regele Mihai cere (observaţi dară imperativul) Parlamentului "să renunţe la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societăţii româneşti" şi nici voii măriei sale, aş adăuga eu.
Imperativ sau nu tot parlamentul are decizia juridica caci asa cum vedem din textul pe care-l discutam a existat un pact intre natiunea romana si casa regala conf. vointei de atunci a acesteia prin reprezentantii ei si deci la fel ar fi si in viitor.
Oricum e putin probabil sa se revina la o monarhie cu DUDA print consort, cand, nu?,poporul prin parlament ar putea reveni la o monarhie intruchipata de vre-un urmas al lui voda Cuza sau chiar de DUDA(ha,ha,ha).
Deci cum am spus in postarile de la legea salica ramane un pur gest platonic si daca exista casa regala azi sau numai casa regelui sau familie regala mi-e greu sa ma pronunt ca nici textul "nobilimii" nu e prea clar.
Ceea ce nu înţeleg eu cum este se poate face referire la o constituţie de mult depăşită. Este straniu. De la aceasta am pornit. Cum să faci referire la un act legal, fie el şi fundamental, care este abrogat de zeci de ani. Avea logică un act semnat de casele regale europene, sau aşa ceva. Putea măcar să zică că lasă moştenirii Margaretei... orice. Dar de ce referire la acea Constituţie? Este evident că aici este vorba de alte revendicări, de alte procese, de sfaturi avocăţeşti. Nu-mi pot da seama care este planul.
Am vorbit cu cel care mi-a trimis textul si mi-a spus ca este infiitat un asemenea ordin, o sa contactez un heraldist si o sa ma lamuresc.
De fapt nu este inregistrat oficial este recunoscut de membrii sai(cam cum eu si cu AYA, deocamdata, formam ORdinul Calaleresc al Celei de a treia cai(nu-mi prea place cum suna cu "cai", dar...).
Nu au terminat de redactat statutele dar ce au stabilit este:
"Am constituit aici o asociatie numità ORDINUL NOBILIMII cu vocatie de a fi "organul reprezentativ al societàtii de fapt pe care o constituie nobilimea ca ansamblu uman întemeiat pe legàturile de rudenie si recunoasterea mutualà a membrilor, având ca scop transmiterea ereditarà a valorilor si a traditiilor care i-au adus prestigiul a càrui recunoastere socialà face din ea un grup distinct al fiecàrei comunitàtii nationale. "
Tu ai gasit mai multe?
PS.Cavaleresc si nu Calaleresc, dar cine stie poate ca o sa prefer varianta ludica.
Eliminând prostiile inerente, ordinul nobilimii îmi apare mereu în vestul europei, oprindu-se în Ungaria, adică la noi nu am găsit nici un fel de referire decât când Transilvania era sub ocupaţie maghiară. Este curios că dau mereu de Ordinul Templier.
http://www.osmth.ro/prior.htm
Sunt noii templieri din care facea parte si Adrian Pintea
Trimiteți un comentariu