Trăim în România şi astă ne ocupă minţile.

---

Am citit ştirea de câteva ori şi nu am înţeles de prima data. Nu am înţeles nici din ultima dată.

Domnul Corneliu Vadim Tudor are o reacţie după multă vreme. Şi ce strecoară domnia sa în acestă reacţie? Domnia sa respinge acuzaţiile lui Băsescu spuse pe canalul naţional de televiziune, anume că guvernul ar fi condus de PSD de oameni ca Ion Iliescu şi Adrian Năstase, prin Victor Hrebenciuc-Bogdan Olteanu şi Mircea Geoană.

"Cea mai bună dovadă că nu Iliescu şi Hrebenciuc conduc guvernul este efortul lui Tăriceanu de a resuscita viaţa CNSAS. Vă daţi seama că nu Iliescu ar fi făcut aşa ceva. Nu că are ceva de ascuns Iliescu. El şi-a asumat trecutul. Dar nu este vinovat de aşa ceva".

Domnule Vadim Tudor, vă întreb şi eu, să mă aflu în treabă, de unde ştiţi atât de bine ce face PSD-ul şi Tăriceanu şi, mai ales, de ce sunteţi atât de vehement în a respinge această colaborare? Şi apoi, de ce sunteţi atât de dornic ca CNSAS-ul să dispară?

Corneliu Vadim Tudor a făcut un compliment şefului statului deşi a dorit să dea o replică usturătoare la spusele preşedintelui referitoare la clasa politică asemuită de Băsescu "cu o zoaie pe geam": "Dacă noi suntem zoaie, atunci el este ştergător de parbriz". Asta şi zice Băsescu, că vrea să cureţe politica românească de "zoaie". Domnul "pamfletar", nici de data asta nu a ieşit. De altfel cred că sunteţi îndrăgostit de preşedinte.
"Ce te aştepţi de la ăsta domnule? Avea o privire slănino-făinoasă, nişte buze umede, senzuale, avea o privire împrăştiată. Ăsta este hal de şef de stat. Doamne fereşte. Auzi, noi suntem zoaie. Şi el atunci ce este? Ştergător de parbriz?", s-a întrebat Vadim Tudor.
"Doamne, Doamne, ce a ajuns ţara asta! Păi faţă de o caricatură, Gheorghiu Dej, Ion Gheorghe Maurer, Ceauşescu au fost nişte adevăraţi bărbaţi de stat. Domnule, nu vă mai miraţi de ce îl regretă lumea pe Ceauşescu. Păi uite termenul de comparaţie. Păi când vede lume cine a venit pe fotoliul de şef al statului român, cum să nu-l regrete pe Ceauşescu." "Mă mir că nu a mai zis nimic de mine aseară. Am fost foarte supărat, vă spun. Am ieşit în faţa casei, pe bordură. Ploua mărunt. Am plâns două ore ca un cocoşat lipit de gard. Treceau oamenii pe lângă mine. Ce faci domnul Vadim? De ce plângi? Zic: Vai de capul meu, săracul de mine. A fost Băsescu la TV şi nici nu a pomenit numele meu. Înseamnă că nu mai prezint interes. Nu-i nimic, am să repar eu această gafă şi-l voi pomeni până la adânci bătrâneţi."
Domnule Vadim, teatrul românesc suferă că nu mai există autori în România care să fie puşi în scenă. Lăsaţi politica şi apucaţi-vă de scris. Mai aveţi o şansă să intraţi în istorie, nu o pierdeţi.

Legat de CNSAS, fără legătură cu tribunul...
Nu pot decât să mai dau o dată faza zilei, cum un judecător din România transformă procentele, din 25% în 1,4% fără nici un ajutor al matematicii. Până acum trăiam cu iluzia că judecătorii şi, în general, absolvenţii de drept cunosc în primul rând limba română. Reamintesc că preşedintele nu a spus 25% în acea emisiune ci că doamna de la CNSAS i-ai transmis că dintre dosarele magistraţilor care sunt la verificare în acel moment, unul din cinci denotă o strânsă colaborare cu instituţia Securităţii Statului. Eu nu pricep de ce este atâta mirare, oare nu ştim cu toţi celebrele soluţii "democratice" ale tribunalelor care acuzau oamenii de trădare şi multe alte diferite lucruri numai pentru că erau incomozi şi vorbeau "contra guvernului". Cu toţii ştim că justiţia din perioada socialistă a ţării era un simplu instrument al Securităţii şi Partidului Comunist Român, de aici şi frica românilor. Aş spune chiar că justiţia în acea perioadă era chiar pumnul care lovea pe cel incomod conducerii ţarii. Acum ne facem că am uitat şi ne ia prin surprindere?