Ziua Veteranilor de Război a fost marcată de autorităţile locale prin depuneri de coroane la Monumentul Eroilor de la cimitirul Eternitatea, transmite corespondentul AMOS News.
"Este important să avem o zi a veteranilor, în care să ne amintim de istoria noastră. Indeplinim o datorie de onoare, prin gestul nostru, de a evoca şi cinsti în această importanta zi pe veteranii de razboi şi urmaşii acestora. Aceşti oameni reprezintă memoria vie a istoriei noastre. Sunt cei care s-au pus de-a curmezişul în faţa războaielor pentru ca noi, astăzi să ne bucuram de libertate, să putem înţelege istoria”, a spus prefectul de Iaşi, Marius Bodea. (Loredana POPOVICI)
Mausoleul Eroilor din Iaşi
Mausoleul Eroilor din Iaşi este un monument construit din beton armat între anii 1928-1930 în municipiul Iaşi şi dedicat memoriei eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Acest mausoleu se află amplasat pe un deal din apropierea Mănăstirii Galata pe marginea drumului care duce spre cartierul Nicolina sau spre comuna Miroslava.În anul 1928, filiala ieşeană a Societăţii „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui cimitir de onoare în municipiul Iaşi, cu osuar şi obelisc comemorativ, pentru înhumarea a 6.000 de soldaţi - eroi căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, care proveneau din cuprinsul a 15 comune din judeţul Iaşi. Locul unde urma să se realizeze construcţia a fost ales de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, împreună cu generalul Iacob Zadik, vicepreşedintele Societăţii „Cultul Eroilor“ şi cu primarul municipiului Iaşi, Osvald Racoviţă.
La data de 29 septembrie 1928, Consiliul Municipal Iaşi a aprobat, cu unanimitate de voturi, donarea unui teren în suprafaţă de 2.778 mp pe dealul din apropierea Mănăstirii Galata către Societatea „Cultul Eroilor“, în vederea construirii mausoleului şi a unui cimitir de onoare. În afară de acesta, municipalitatea ieşeană a aprobat şi donarea unei suprafeţe de teren de 4.400 mp, cu scop de zonă de protecţie a cimitirului de onoare, de apariţia unor construcţii private, care să ştirbească din caracterul solemn al ansamblului comemorativ. Această zonă de protecţie se întindea de la marginea cimitirului şi până la râul Nicolina,
Mausoleul Eroilor din Iaşi a fost construit între anii 1929 şi 1930, pe baza proiectului realizat de celebrul inginer român Henri Coandă, fost elev al Liceului Militar din Iaşi. Fondurile pentru construirea acestuia au fost colectate prin subscripţie publică.
Impresionanta construcţie din beton armat, vizibilă din oraş, are forma unui pătrat supraetajat în trei nivele cu retrageri succesive, la baza căruia se află un cub imens cu latura de 20 metri. La realizarea acestui monument au contribuit: arhitectul Ioan Bălău (arhitectura şi pictura murală interioară, cel care avea să devină savant de talie mondială, Henri Coandă (sculptura), iar antrepriza lucrării le-a aparţinut fraţilor Marconini.
La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostaşilor români căzuţi pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuţi în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldaţi, reprezentat prin 6 cruci mari din ciment şi 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului monumentului (aflat la mică distanţă de mausoleu, unde locuia paznicul) şi o suprafaţă de protecţie de 4.400 de metri pătraţi.
Schimbarea regimului politic din România de după cel de-al doilea război mondial a dus la dizolvarea Societăţii „Cultul Eroilor“, astfel că terenul pe care era amplasat întregul ansamblu comemorativ a reintrat în proprietatea Consiliului Popular Iaşi. Terenul pe care se află monumentul a fost consolidat în scopul evitării unor alunecări de teren între anii 1981-1983, actualmente stabilitatea acestuia fiind asigurată.
În anul 1928, filiala ieşeană a Societăţii „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui cimitir de onoare în municipiul Iaşi, cu osuar şi obelisc comemorativ, pentru înhumarea a 6.000 de soldaţi - eroi căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, care proveneau din cuprinsul a 15 comune din judeţul Iaşi. Locul unde urma să se realizeze construcţia a fost ales de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, împreună cu generalul Iacob Zadik, vicepreşedintele Societăţii „Cultul Eroilor“ şi cu primarul municipiului Iaşi, Osvald Racoviţă.
La data de 29 septembrie 1928, Consiliul Municipal Iaşi a aprobat, cu unanimitate de voturi, donarea unui teren în suprafaţă de 2.778 mp pe dealul din apropierea Mănăstirii Galata către Societatea „Cultul Eroilor“, în vederea construirii mausoleului şi a unui cimitir de onoare. În afară de acesta, municipalitatea ieşeană a aprobat şi donarea unei suprafeţe de teren de 4.400 mp, cu scop de zonă de protecţie a cimitirului de onoare, de apariţia unor construcţii private, care să ştirbească din caracterul solemn al ansamblului comemorativ. Această zonă de protecţie se întindea de la marginea cimitirului şi până la râul Nicolina,
Mausoleul Eroilor din Iaşi a fost construit între anii 1929 şi 1930, pe baza proiectului realizat de celebrul inginer român Henri Coandă, fost elev al Liceului Militar din Iaşi. Fondurile pentru construirea acestuia au fost colectate prin subscripţie publică.
Impresionanta construcţie din beton armat, vizibilă din oraş, are forma unui pătrat supraetajat în trei nivele cu retrageri succesive, la baza căruia se află un cub imens cu latura de 20 metri. La realizarea acestui monument au contribuit: arhitectul Ioan Bălău (arhitectura şi pictura murală interioară, cel care avea să devină savant de talie mondială, Henri Coandă (sculptura), iar antrepriza lucrării le-a aparţinut fraţilor Marconini.
La baza monumentului se află cripta cu osemintele ostaşilor români căzuţi pe front în timpul primului război mondial. Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuţi în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de eroi soldaţi, reprezentat prin 6 cruci mari din ciment şi 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului monumentului (aflat la mică distanţă de mausoleu, unde locuia paznicul) şi o suprafaţă de protecţie de 4.400 de metri pătraţi.
Schimbarea regimului politic din România de după cel de-al doilea război mondial a dus la dizolvarea Societăţii „Cultul Eroilor“, astfel că terenul pe care era amplasat întregul ansamblu comemorativ a reintrat în proprietatea Consiliului Popular Iaşi. Terenul pe care se află monumentul a fost consolidat în scopul evitării unor alunecări de teren între anii 1981-1983, actualmente stabilitatea acestuia fiind asigurată.
Un comentariu:
Dumnezeu sa-i odihneasca si patria sa-i cinsteasca!
PS Ti-am trimis o felicitare pe adresa ciprian..... care insa nu mai functioneaza(mi-a raspuns mailer daimon).
Trimiteți un comentariu